Tumorile maligne renale

Rinichii au roluri esențiale pentru organismul uman. În principal prin urină elimină rezidurile şi excesul de fluide din corpul omenesc și  contribuie şi la reglarea tensiunii arteriale.

Rinichiul este un organ foarte bogat vascularizat. Se estimează că prin rinichi trece în fiecare minut aproximativ un sfert din debitul sângelui pe care inima îl pompează în organism.

Incidenţa cancerului renal

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Tumorile maligne se pot dezvolta și la nivel renal. Cancerul renal afectează bărbaţii într-un procent de două ori mai mare comparativ cu numărul femeilor, este intâlnit, mai des la persoanele cu vârste între 50 si 70 de ani. Creșterea numarului de cazuri noi observată pe plan mondial poate fi pusă mai ales pe seama depistării mai precoce și pe scara larga, datorita progresului investigațiilor imagistice și în special al ecografiei. Cancerul renal poate apărea în principal în două etape ale vieții. Prima poate fi în copilărie când este depistată tumora renală denumită și Wilms, iar a doua în jurul vârstei de 50 de ani, când se descoperă tumora denumită Grawitz, numită cancerul adultului. Diagnosticul pozitiv al tumorilor renale este în jumătate din cazuri o descoperire întâmplătoare la un examen imagistic de rutină de obicei ecografic sau indicat pentru o altă afecţiune care include și explorare ebdominală.

Diagnosticul diferenţial între formele tumorale maligne şi benigne se face în continuare cu dificultate, fiind necesar în majoritatea cazurilor examenul histopatologic. Progresele înregistrate în diagnosticul tumorilor maligne renale se datorează folosirii actuale de rutină a ecografiei completată şi de examenul CT ( prin Tomografie Computerizată) sau IRM (Imagistică prin Rezonanță Magnetică) care permit diagnosticul tumorii în stadii precoce și evaluează extensia tumorală, prezența ganglionilor limfatici afectați tumorali sau a adenpatiilor, afectarea vasculară sau apariția metastazelor. În cazul formelor avansate local şi al formelor metastatice, supravieţuirea la 5 ani nu s-a modificat foarte mult comparativ cu statisticile anilor precedenți pentru că tumorile maligne renale sunt foarte bine vascularizate și evoluează rapid.

Noile mijloace de tratament ţintesc mecanisme imunologice şi căile semnal cu rol de stimulare a proliferării celulare tumorale şi angiogenezei (al opririi formării vaselor de sânge noi care hrănesc tumora) și încearcă să se interpună în acest circuit. Cancerul renal este foarte greu de vindecat datorită rezistenţei bolii la radioterapie şi aspectului de chimiorezistenţă. Chiar descoperit în forme incipiente tumorile maligne trebuie tratate tot chirurgical. Cancerul renal reprezintă circa 3% din totalul cancerelor întâlnite la adulţi.

Factori de risc

Fumatul – fumul de ţigară este unul dintre factorii de risc major. Fumătorii sunt mai predispuşi să se îmbolnăvească de cancer renal comparativ cu persoanele care nu fumează. Persoanele obeze se supun şi ele riscului de a se îmbolnăvi de cancer renal. Persoanele care vin în contact cu substanţele chimice nocive la locul de muncă sau cele care lucrează în industria siderurgică și alte ramuri industriale poluatoare au risc crescut de dezvoltare a cancerului renal. Dializa și hipertensiunea arterial precum și bagajul genetic particular sunt deasemenea incriminate că induc risc în apariția tumorilor maligne renale.

Simptome și semne

Simptomele cancerului renal includ urinarea cu sânge sau hematuria, durerea în regiunea lombară, pierderea în greutate, febra sau starea de slăbiciune.

Diagnosticul

Dacă pacientul acuză simptome care indică prezenţa cancerului renal medicul trebuie să efectueze investigații multiple care încep cu examenul fizic general în care evaluează parametrii generali ai stării de sănătate cum sunt analizele sângelui și tensiunea arterială a pacientului și monitorizează temperatura corpului. Totodată, se face şi un examen clinic abdominal în vederea identificării unor mase prin manevre de palpare.  Examenul de urină pentru depistarea de sânge în urină chiar în cantități invizibile pentru ochiul uman- hematurie microscopic.

Ecografia – foloseşte ultrasunete pentru evaluarea dimensiunilor și contururilor renale și este completată de examenul Doppler pentru evaluarea vascularizației renale sau tumorale.

Tomografia Computerizată folosește razele X pentru a obține imagini în care este explorat întregul abdomen și prin care se pot vizualiza rinichii din punct de vedere funcțional dar pot fi făcute și aprecieri asupra funcționalității aparatului excretor renal precum și a vascularizației renale

Biopsia presupune recoltarea unui fragment de țesut pentru examinare microscopică. Diagnosticul este pus în urma analizării celulelor prin diverse metode. Tumorile renale sunt foarte intens vascularizate astfel încât riscul de sângerare este foarte mare în cazul biopsiei renale.

Intervenţia chirurgicală – este efectuată în momentul în care, pe baza examenului clinic sau paraclinic se acumulează suficiente informaţii pentru a decide dacă este necesară o intervenţie chirurgicală pentru îndepărtarea totală sau parţială a rinichiului.

Tratament

Tratamentul depinde, în primul rând, de stadiul evoluţiei bolii. Doctorul poate prescrie un tratament şi îi poate explica pacientului care sunt rezultatele la care trebuie să se aştepte. Persoanele diagnosticate cu cancer renal pot fi tratate prin embolizare arterială, terapie prin radiaţii sau chimioterapie.

Pentru unii pacienţi este necesară o combinare a metodelor de tratament în cadrul unui program complex de oncologie după consultarea comisiei sau echipei pluridisciplinare de oncologie. În orice stadiu de evoluţie s-ar afla această afecţiune, pacienţii au nevoie şi de sprijin moral. Este foarte important mesajul de speranță și optimism pe care personalul medical trebuie să îl insufle pacienților aflați în astfel de situații. Pacientul trebuie să beneficieze de informații despre noi metode de tratament, condiţiile internării și de posibila evoluție a bolii.

Examenul CT oferă posibilitatea de a stadializa procesul neoplazic suficient de precis pentru a ghida atitudinea terapeutică. El permite diagnosticul diferenţial cu hamartomul, dar nu şi cu celelalte tumori benigne. Este inferior IRM în decelarea afectării ganglionare. IRM nu este obligatoriu, dar poate fi mai util decât tomografia în decelarea metastazelor şi invaziei venoase.

Scopul explorării IRM al unei mase renale descoperite prin alte metode imagistice este acela de confirmare a prezenţei masei respective, de a o caracteriza cât mai eficient şi de a participa la diagnosticul de operabilitate. Mai pot fi evaluate şi alte anomalii vasculare cum sunt : vena renală stângă circumferenţială sau retroaortică sau mai multe artere renale.

Protocolul constă în realizarea de secţiuni axiale T1 şi T2 cu şi fără supresie de grăsime precum şi T1 după injectare de substanță de contrast de tip gadolinium precum şi asocierea de secţiuni în plan frontal sau sagital atunci cand este nevoie de exemplu pentru evaluarea lojelor suprarenaliene şi a venei cave inferioare. Examenul angiografic prin IRM și CT evaluează eficient starea sistemului arterial şi venos.

Rolul examenului IRM în explorarea renală este şi acela de a detecta şi caracteriza un trombus prezent în vena renală sau în vena cavă inferioară.

  •  În diagnosticul diferenţial cu anumite tumori retroperitoneale se poate utiliza unghiul de racord cu parenchimul renal.
  •  În cazul suspiciunii de tumoră de tip angiolipomatos secvenţele de tip supresie de grăsime sunt foarte utile.
  •  Dimensiunile reale ale tumorilor renale sunt dificil de evidenţiat datorită artefactelor de deplasare chimică din periferie la interfaţa dintre apă şi grăsime.
  • Pacienţii cu carcinoame renale prezintă incidenţă crescută a asocierii cu adenoamele suprarenaliene nesecretante, iar IRM poate fi de folos prin asocierea secvenţelor care accentuează chemical-shift şi a le diferenţia de metastaze.
  • Evaluarea T se face prin evaluarea dimensiunilor şi extensiei laterale a tumorii, prezenţa leziunilor sincrone ipsilaterale sau contralaterale precum şi invazia structurilor învecinate.
  • Evaluarea N a ganglionilor limfatici se face prin măsurarea diametrelor ganglionilor hilurilor renale, situaţi para-aortici sau para-cav.
  • Metastazele sunt frecvente în plămâni, cele din oase sunt tipic litice şi expansive. Cele din ficat pot fi evidenţiate atunci când boala este avansată. Mai pot fi văzute în glandele suprarenale şi în sistemul nervos central.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Concluzii: Diagnosticul tumorilor renale este în 50% din cazuri întâmplător, şi obligă la stabilirea naturii maligne sau benigne a tumorii. Riscul mare de evoluție negativă impune atitudine chirurgicală agresivă şi precoce. Stadiile avansate ale bolii au prognostic rezervat în ciuda progreselor terapeutice actuale. Tratamentul tumorilor renale este particularizat în funcţie de dimensiuni, simptome, tipul tumoral şi este, de obicei, chirurgical dar medicina personalizată și deciziile în cazul tumorilor maligne trebuie luate după consultații multidisciplinare pentru stabilirea conduitei optime de terapie.

 

Sursă foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0