Colecistita: simptome, tratament, stil de viata

Colecistita este inflamație a vezicii biliare, care are loc când un suc digestiv numit bilă rămâne prins în vezica biliară. Colecistita poate fi acută sau cronică. Din ce cauze apare și cum se tratează?

Colecistita acută reprezintă inflamația acută a vezicii biliare, care rezultă frecvent dintr-o blocare a canalului cistic de către calculi biliari. Colecistita cronică reprezintă inflamația cronică a vezicii biliare, provocată de atacuri repetate de inflamație acută și se caracterizează prin micșorarea și îngroșarea pereților vezicii biliare, cu pierderea capacității de a concentra, stoca și elimina în mod eficient bila.

Cauze, factori de risc și incidență colecistită

Cauze colecistită

Cea mai frecventă cauză de colecistită este litiaza biliară, adică acumularea de calculi în vezica biliară (popular, pietre la fiere). Calculii sunt cel mai frecvent alcătuiți din colesterol și calciu. Persoanele cele mai predispuse la a face calculi biliari sunt cele care suferă de obezitate, diabet zaharat, gută, dislipidemie, ateroscleroză. 

De asemenea, pot dezvolta calculi biliari și persoanele care slăbesc prea rapid, femeile care au avut sarcini multiple sau cele care iau anticoncepţionale orale și, în general, oamenii care au o alimentație bogată în grăsimi. Alte cauze non-litiazice mai des întâlnite ale colecistitei acute sunt abuzul de alcool, lipsa de mobilitate după intervenții chirurgicale majore, hepatita și pancreatita cronică.

Campanie DOC-Time ecografie mamara

Factori de risc colecistită

Ai un risc mai mare de a dezvolta colecistită dacă:

  • Există antecedente familiale de calculi biliari (părinții sau frații au calculi biliari).
  • Ești femeie și ai peste 50 de ani.
  • Ești bărbat sau femeie și ai peste 60 de ani.
  • Ai o alimentație bogată în grăsimi și colesterol (mănânci des cărnuri grase, brânzeturi grase, produse cu zahăr).
  • Ești supraponderal sau suferi de obezitate.
  • Ai diabet.
  • Ești gravidă sau ai avut mai multe sarcini în trecut.
  • Ești femeie și faci terapie de substituție cu estrogeni sau pilule contraceptive.
  • Ai slăbit rapid în ultima vreme.

Incidență colecistită

La nivel mondial, incidența colecistitei acute este de aproximativ 6.300 la 100.000 de persoane cu vârste sub 50 de ani și de 20.900 la 100.000 de persoane cu vârste peste 50 de ani. 

Semne și simptome colecistită

Simptome colecistită acută

Colecistita acută se manifestă cel mai frecvent prin durere în etajul abdominal superior. Durerea poate debuta în epigastru, iar apoi se localizează în hipocondrul drept, adică în zona ficatului. Frecvent iradiază în umărul drept sau în omoplatul drept și este însoțită de febră, frisoane, grețuri și vărsături, scăderea poftei de mâncare, până la icter în forme severe. La persoanele vârstnice durerea și febra pot lipsi, acestea prezentând doar sensibilitate în hipocondrul drept, astenie, scăderea poftei de mâncare, vărsături.

Simptome colecistită cronică

Colecistita cronică se manifestă prin dureri vagi abdominale, eventual crampe abdominale, balonări postprandiale, gust amar în gură, scăderea poftei de mâncare, senzație de oboseală permanentă, câteodată chiar diaree.

Complicații colecistită

Complicațiile colecistitei pot fi foarte grave și uneori pun în pericol viața, dacă nu se intervine la timp. Printre complicații se numără puroiul (empiem) și gangrena la nivelul vezicii biliare, urmată de perforație și peritonită cu sepsis, adică răspândirea infecției în tot organismul, pancreatită acută, abcese hepatice etc.

Diagnostic colecistită

Pentru a diagnostica această boală, medicul va analiza istoricul medical al pacientului și îi va face un examen fizic. Este posibil să îi recomande, de asemenea, câteva analize de sânge, cum ar fi:

Hemoleucograma completă (CBC)

Acest test măsoară numărul de celule albe din sânge. Dacă pacientul are o infecție, este posibil să îi iasă la analize un număr mare de celule albe în sânge.

Testele funcției hepatice

Un grup de teste speciale de sânge pot indica dacă ficatul pacientului funcționează corect sau nu.

Medicul mai poate recomanda unele teste imagistice pentru a sprijini diagnosticul colecistitei, și anume:

Ecografie

Acest test creează imagini ale organelor interne pe ecranul unui computer folosind unde sonore de înaltă frecvență. În acest caz, ecografia este folosită pentru a vedea ficatul și vezica biliară și pentru a verifica fluxul de sânge prin diferite vase.

Radiografia abdomenului

Acest test realizează imagini ale țesuturilor interne, oaselor și organelor folosind fascicule de energie electromagnetică invizibile.

Scanare CT

Acesta este un test imagistic care utilizează raze X și un computer pentru a realiza imagini detaliate ale corpului (mai detaliate decât o radiografie obișnuită).

Scanare HIDA (colescintigrafie sau scintigrafie hepatobiliară)

Această scanare verifică orice mișcări anormale ale vezicii biliare, precum și dacă există canale biliare blocate. O substanță chimică radioactivă sau un trasor este injectat în venă, iar un scanner special urmărește trasorul mișcându-se prin organe.

PTC (colangiografie transhepatică percutanată)

Acest test presupune introducerea unui ac subțire prin piele și în canalul biliar din ficat. Un colorant este apoi injectat prin ac, pentru ca în acest mod să fie văzute clar pe razele X canalele biliare.

ERCP (colangiopancreatografia retrogradă endoscopică)

Acest test imagistic este utilizat pentru a depista și a trata problemele ficatului, vezicii biliare, căilor biliare și pancreasului. Utilizează raze X și un tub lung și flexibil (endoscop) cu o lumină și o cameră la un capăt, introdus în gură și prin gât. Acesta coboară în esofag, prin stomac și în prima parte a intestinului subțire (duoden), apoi intră în canalele biliare. Interiorul acestor organe poate fi văzut pe un ecran video. Un colorant este introdus în căile biliare prin tub, acesta permițând vizualizarea clară a canalelor biliare.

Tratament colecistită

Colecistita trebuie tratată inițial în mediul spitalicesc prin hidratare intravenoasă, analgezice, antibiotice, antiemetice și apoi se recomandă intervenția chirurgicală de înlăturare a vezicii biliare din organism (colecistectomie), după ce pacientul este stabilizat. Pentru un tratament corect trebuie ca pacientul să fie îndrumat către un medic gastroenterolog sau chirurg.

Cunoaște-te mai bine

Așadar, tratamentele pot include:

  • post, pentru a odihni vezica biliară;
  • lichide introduse intravenos, pentru a preveni deshidratarea;
  • medicamente pentru durere;
  • antibiotice pentru tratarea infecțiilor.
  • îndepărtarea vezicii biliare.

Colecistectomia

Colescistectomia este de obicei efectuată prin incizii minuscule prin abdomen pentru a introduce un laparoscop pentru a vedea în interiorul abdomenului și instrumente chirurgicale pentru îndepărtarea vezicii biliare. Vezica biliară este de obicei îndepărtată în 24 până la 48 de ore de la internare dacă este vorba de un caz confirmat de colecistită acută.

Drenarea vezicii biliare pentru a trata și a preveni răspândirea infecției

Această procedură, numită colecistostomie percutanată, este de obicei rezervată pacienților care sunt prea bolnavi pentru a fi supuși unei intervenții chirurgicale.

Îndepărtarea calculilor biliari din zona care blochează canalul biliar comun

Această procedură, efectuată de un endoscopist, numită colangiopancreatografie retrogradă endoscopică (ERCP), este rezervată pacienților cu un canal biliar comun suspectat sau confirmat blocat și poate curăța ductul de pietre și nămol.

Ce presupune recuperarea după o intervenție chirurgicală la vezica biliară?

Recuperarea după intervenția chirurgicală a vezicii biliare, atunci când se face laparoscopic, este de obicei ușoară. Poate exista o mică durere la locurile de incizie, dar majoritatea pacienților sunt externați din spital la scurt timp după operație și nu necesită intervenții suplimentare. Dacă se face operație deschisă, atunci recuperarea poate fi mai lentă și poate necesita mai multe zile în spital.

Se poate trăi fără vezica biliară?

Da, se poate duce o viață normală fără vezica biliară. Deoarece rolul principal al vezicii biliare este stocarea bilei, iar bila este produsă continuu de ficat, nu este nevoie de vezica biliară pentru o digestie normală; bila poate curge în continuare direct din ficat, prin canalul biliar comun și în intestinul subțire.

Care este perspectiva pacientului cu colecistită?

Există o rată mai mare de recidivă a simptomelor dacă boala este tratată numai cu medicamente, deci intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea vezicii biliare este de obicei tratamentul recomandat, după care pacientul poate duce o viață normală.

Stil de viață pentru a preveni colecistita și pentru gestionarea bolii

  • Ia 4-5 mese/zi, puțin abundente, la intervale de timp regulate, într-o atmosferă relaxată, calmă, fără conflicte. În timpul mesei evită lectura și privitul la televizor.
  • Ia ultima masă cu minim 3 ore înainte de culcare pentru asigurarea unei bune digestii și a unui somn odihnitor. Mestecă bine alimentele înainte de a le înghiți.
  • Evită mirosurile degajate în procesul de preparare a alimentelor, adaosul de arome şi condimentele puternice în cursul preparării alimentelor.
  • Evită consumul de alcool și mesele bogate în grăsime, limitează alimentele bogate în colesterol (creier, ficat, rinichi, cărnuri grase, unt, brânzeturi grase, slănină), deoarece majoritatea calculilor biliari sunt formați din colesterol și însoțiți în general de grăsimi crescute în sânge.
  • Consumă cu moderație condimente puternice și limitează cât mai mult alimentele prăjite, grăsimile trans și saturate, carnea roșie, afumăturile, organele, produsele procesate din carne.
  • Redu cât mai mult sau evită consumul de alimente bogate în zahăr, dulciurile concentrate (bomboane, biscuiți, plăcinte, tarte cu conținut crescut de grăsimi).
  • Consumă glucide cu absorbție lentă și indice glicemic scăzut, cum sunt cele din legume, fructe, cereale integrale.
  • Stai departe de băuturile carbogazoase și consumă cu moderație (nu mai mult de o porție pe zi) legume bogate în celuloză dură, cum sunt varza, broccoli-ul, conopida, ceapa, ridichile, sfecla, leguminoasele, deoarece pot provoca balonare și pot agrava durerile abdominale.
  • Obișnuiește-te să faci mișcare. Exercițiile fizice reduc colesterolul, iar cu cât nivelul colesterolului este mai scăzut, cu atât este mai mic riscul de a face calculi biliari.
  • Dacă ai killograme în plus și încerci să slăbești, nu pierde mai mult de 1-2 kilograme pe săptămână, deoarece pierderea rapidă în greutate crește riscul de a dezvolta litiază biliară. Cere sfatul medicului de familie sau al unui nutriționist legat de cum poți slăbi sănătos și într-un ritm care să nu-ți afecteze starea de sănătate.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Johns Hopkins Medicine – Cholecystitis
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/cholecystitis
JAMA Network - Acute Cholecystitis
https://jamanetwork.com/journals/jama/article-abstract/2789654
Studiul „Acute Cholecystitis”, apărut în JAMA. 2022;327(10):965-975. doi:10.1001/jama.2022.2350, autori: Jared R. Gallaher, Anthony Charles
NCBI - Chronic Cholecystitis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470236/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0