

Totul despre virusul sincițial respirator (VRS)
Totul despre virusul sincițial respirator (VRS)
Totul despre virusul sincițial respirator (VRS)
1. Ce este virusul sincițial respirator?
2. Din ce cauze apare virusul sincițial respirator, cum se transmite și care este incidența?
3. Ce simptome provoacă virusul sincițial respirator?
4. Cum se stabilește diagnosticul pentru virusul sincițial respirator?
5. Cum se tratează virusul sincițial respirator?
a. Tratament pentru virusul sincițial respirator - hidratare
b. Tratament pentru virusul sincițial respirator - oxigenoterapie
c. Tratament pentru virusul sincițial respirator – medicamente
d. Tratament pentru virusul sincițial respirator - ribavirina
e. Tratament pentru virusul sincițial respirator - îngrijire intensivă
f. Tratament pentru virusul sincițial respirator - imunoprofilaxie
6. Cum se previne infectarea cu virusul sincițial respirator?
Virusul sincițial respirator (VSR sau RSV) este una dintre cele mai frecvente cauze ale infecțiilor respiratorii, în special la copii mici, dar și la adulți și persoane vulnerabile. Descoperit în anii 1950, virusul sincițial respirator este recunoscut pentru impactul său semnificativ asupra sănătății publice, generând anual milioane de cazuri de îmbolnăvire la nivel global. În cele ce urmează, vom detalia ce este VSR, cauzele și modul său de transmitere, simptomele pe care le provoacă, metodele de diagnostic, tratamentul disponibil și strategiile de prevenire.
Ce este virusul sincițial respirator?
Virusul sincițial respirator este un virus ARN din familia Paramyxoviridae, genul Pneumovirus. Este un virus cu anvelopă, ceea ce înseamnă că are o membrană lipidică care îl ajută să infecteze celulele gazdă, dar îl face și sensibil la dezinfectanți și săpun. VSR este cunoscut pentru tropismul său către tractul respirator, afectând în special căile respiratorii inferioare, cum ar fi bronhiile și plămânii. Există două subtipuri principale, A și B, care pot circula simultan sau alternativ în timpul sezoanelor epidemice.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), virusul sincițial respirator este responsabil pentru aproximativ 60-70% din cazurile de bronșiolită la sugari și este o cauză majoră de pneumonie la copiii sub 5 ani. Deși este asociat frecvent cu populația pediatrică, VSR poate provoca infecții severe și la adulți, în special la vârstnici sau la cei cu sistem imunitar slăbit.
Din ce cauze apare virusul sincițial respirator, cum se transmite și care este incidența?
VSR apare din cauza infectării cu acest agent patogen, care se răspândește cu ușurință în comunități, mai ales în sezonul rece (toamna târziu până primăvara devreme în emisfera nordică).
Expunerea la virus este principala cauză, iar riscul crește în medii aglomerate (grădinițe, școli, spitale). Copiii născuți prematur, cei cu boli pulmonare cronice sau malformații cardiace congenitale sunt mai predispuși la forme severe. La adulți, imunosupresia (ex. posttransplant, HIV) și vârsta înaintată sunt factori de risc majori.
Virusul sincițial respirator se transmite prin picături respiratorii (tuse, strănut) sau prin contact direct cu suprafețe contaminate (mâini, jucării), urmat de atingerea feței. Virusul poate supraviețui pe suprafețe timp de câteva ore, ceea ce facilitează răspândirea. Un studiu publicat în Journal of Infectious Diseases a arătat că VSR rămâne viabil pe piele până la 30 de minute, iar pe suprafețe dure până la 6 ore.
Conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), aproape toți copiii sunt infectați cu VSR cel puțin o dată până la vârsta de 2 ani. La nivel global, OMS estimează că virusul sincițial respirator cauzează anual peste 33 de milioane de infecții ale căilor respiratorii inferioare la copiii sub 5 ani, cu aproximativ 3 milioane de internări și 60.000-120.000 de decese. La adulți, incidența este mai puțin documentată, dar un studiu recent publicat în The Lancet Respiratory Medicine sugerează că VSR contribuie la 10-20% din pneumoniile comunitare la vârstnici.
Ce simptome provoacă virusul sincițial respirator?
Simptomele VSR variază de la forme ușoare, asemănătoare unei răceli, la complicații severe, în funcție de vârsta și starea de sănătate a pacientului. La majoritatea persoanelor sănătoase, infecția este autolimitată, dar la grupurile vulnerabile poate fi gravă.
Simptome ușoare: febră moderată, rinoree (nas care curge), tuse uscată, dureri în gât și uneori dureri de cap. Acestea apar la 4-6 zile după expunere și durează de obicei 5-7 zile.
Simptome severe: la sugari și copii mici, virusul sincițial respirator poate provoca bronșiolită (inflamația căilor respiratorii mici) sau pneumonie. Semnele includ respirație rapidă, wheezing (șuierat), dificultăți de respirație și cianoză (colorarea albăstruie a pielii din cauza lipsei de oxigen). La adulții imunocompromiși sau vârstnici, simptomele severe pot include febră mare, tuse productivă și insuficiență respiratorie.
Date clinice: Un studiu apărut în jurnalul Pediatrics a raportat că 20-30% dintre sugarii cu VSR dezvoltă bronșiolită suficient de severă pentru a necesita internare, iar 2-3% ajung la terapie intensivă.
Cum se stabilește diagnosticul pentru virusul sincițial respirator?
Diagnosticul VSR se bazează pe evaluarea clinică și, în cazurile mai severe, pe teste de laborator. Medicii iau în considerare istoricul pacientului, simptomele și contextul epidemiologic (ex. sezonul VSR).
- Examen clinic: Medicul ascultă plămânii pentru a detecta wheezing sau raluri (sunete anormale) și evaluează semnele vitale (frecvența respiratorie, saturația de oxigen).
- Testul rapid antigen: Folosit frecvent în pediatrie, detectează proteinele VSR din secrețiile nazale în 15-30 de minute, cu o sensibilitate de 80-90% (conform Clinical Microbiology Reviews, 2017).
- RT-PCR: Este standardul de aur, având o sensibilitate de peste 95%. Acest test identifică ARN-ul viral și este utilizat în spitale sau pentru confirmarea cazurilor atipice.
- Culturi virale: Mai puțin frecvente, deoarece sunt lente, dar utile în cercetare.
- Imagistică: Radiografia toracică poate fi folosită în caz de pneumonie pentru a evalua afectarea plămânilor, deși nu este specifică pentru virusul sincițial respirator.
Cum se tratează virusul sincițial respirator?
Nu există un tratament antiviral specific pentru virusul sincițial respirator aprobat pe scară largă, iar managementul este în mare parte suportiv. Strategiile variază în funcție de severitatea infecției.
Tratament pentru virusul sincițial respirator - hidratare
Pacienții sunt încurajați să consume lichide pentru a preveni deshidratarea cauzată de febră sau respirație rapidă.
Tratament pentru virusul sincițial respirator - oxigenoterapie
Pentru cazurile severe cu hipoxemie (nivel scăzut de oxigen în sânge), oxigenul este administrat prin mască sau canulă nazală.
Tratament pentru virusul sincițial respirator – medicamente
Antitermicele (paracetamol, ibuprofen) reduc febra, dar antibioticele nu sunt eficiente, deoarece VSR este un virus. Bronhodilatatoarele (ex. salbutamol) sunt uneori folosite pentru wheezing, dar eficacitatea lor este controversată, conform unui studiu de dată recentă din Cochrane Database of Systematic Reviews.
Tratament pentru virusul sincițial respirator - ribavirina
Ribavirina, un antiviral, este rareori utilizată (doar în cazuri extreme la imunocompromiși), din cauza efectelor secundare și beneficiilor limitate.
Tratament pentru virusul sincițial respirator - îngrijire intensivă
Ventilația mecanică poate fi necesară în insuficiența respiratorie severă, mai ales la sugari sau vârstnici.
Tratament pentru virusul sincițial respirator - imunoprofilaxie
Palivizumab, un anticorp monoclonal, poate fi administrat lunar în sezonul VSR copiilor cu risc crescut (prematuri, boli cardiace), reducând internările cu 50%, conform unor cercetări apărute în New England Journal of Medicine.
Virusul sincțial respirator poate provoca complicații grave, în special la sugari, copii mici, vârstnici și persoanele cu afecțiuni cronice. VSR este una dintre principalele cauze virale de pneumonie la sugari; infecția pulmonară poate fi severă, necesitând spitalizare și suport respirator. În cazurile severe de infectare, pacienții pot avea nevoie de ventilație mecanică. Este nevoie mai frecvent la prematuri, sugari sub 6 luni și pacienți cu boli pulmonare cronice. La sugari și copii mici, VSR poate favoriza infecțiile bacteriene ale urechii medii. De asemenea, infecția cu virusul sincițial respirator în copilărie poate crește riscul de dezvoltare a astmului sau a altor boli pulmonare cronice.
Cum se previne infectarea cu virusul sincițial respirator?
Prevenirea infectării cu virusul sincițial respirator se bazează pe măsuri de igienă și, în anumite cazuri, pe imunizare pasivă.
- Spălatul frecvent pe mâini cu săpun timp de cel puțin 20 de secunde este esențial, deoarece VSR se transmite prin contact. Dezinfectarea suprafețelor și evitarea atingerii feței reduc riscul.
- Persoanele bolnave ar trebui să evite contactul cu sugarii sau vârstnicii. Purtarea măștii în spații aglomerate poate ajuta în sezonul epidemic.
- Cum am discutat, palivizumab este recomandat pentru sugarii cu risc, deși nu este o soluție universală din cauza costului ridicat și administrării lunare.
- Părinții sunt sfătuiți să evite expunerea copiilor mici la fum de țigară sau medii aglomerate în sezonul în care circulă virusul sincițial respirator.
Un vaccin dezvoltat de Pfizer împotriva virusului sincițial respirator (RSV) a primit aprobări de la Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) și Agenția Europeană a Medicamentului (EMA). Vaccinul a fost aprobat de FDA pentru prevenirea bolilor tractului respirator inferior cauzate de RSV la persoanele cu vârsta de 60 de ani și peste în mai 2023. Extinderea indicației pentru imunizarea activă a femeilor însărcinate aflate între 32 și 36 de săptămâni de gestație, pentru a proteja sugarii de boli ale tractului respirator inferior cauzate de RSV, a avut loc în august 2023, iar în octombrie 2024 s-a făcut extinderea indicației pentru includerea adulților cu vârste între 18 și 59 de ani, cu risc crescut de a dezvolta boli severe ale tractului respirator inferior cauzate de RSV. Comisia Europeană a acordat autorizația de introducere pe piață pentru accest vaccin în august 2023, pentru imunizarea pasivă a sugarilor de la naștere până la 6 luni, prin vaccinarea mamelor în timpul sarcinii, și pentru imunizarea activă a adulților cu vârsta de 60 de ani și peste. În aprilie 2025, Comisia Europeană a aprobat extinderea indicației pentru a include prevenirea bolilor tractului respirator inferior cauzate de RSV la adulții cu vârste între 18 și 59 de ani, extinzând astfel autorizația anterioară.
În concluzie, virusul sincițial respirator este un patogen cu impact major, afectând în special copiii mici și persoanele vulnerabile. Deși simptomele pot fi ușoare la adulții sănătoși, formele severe necesită intervenție medicală promptă. Diagnosticul se bazează pe teste rapide și PCR, iar tratamentul este în principal suportiv, cu accent pe oxigen și hidratare. Cu o incidență ridicată și o povară semnificativă asupra sistemelor de sănătate, VSR subliniază importanța cercetării continue și a educației medicale.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - Respiratory Syncytial Virus Infection (RSV)
https://www.cdc.gov/rsv/index.html
Pfizer - European Commission Approves Pfizer’s RSV Vaccine ABRYSVO® to Help Protect Adults Aged 18-59 Against RSV Lower Respiratory Tract Disease
https://www.pfizer.com/news/press-release/press-release-detail/european-commission-approves-pfizers-rsv-vaccine-abrysvor
PMC - Respiratory Syncytial Virus: A Comprehensive Review of Transmission, Pathophysiology, and Manifestation
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10111061/
Studiul „Respiratory Syncytial Virus: A Comprehensive Review of Transmission, Pathophysiology, and Manifestation”, apărut în Cureus. 2023 Mar 18;15(3):e36342. doi: 10.7759/cureus.36342, autori: Jasndeep Kaler et al.
Te-ar mai putea interesa și...