Rezistența la antibiotice, contracarată cu virusuri bacteriofage? (studiu)
Rezistența la antibiotice, contracarată cu virusuri bacteriofage? (studiu)
Rezistența la antibiotice, contracarată cu virusuri bacteriofage? (studiu)
Un studiu efectuat la Universitatea din California - San Diego arată că virusurile bacteriofage care trec printr-un antrenament evolutiv special își cresc capacitatea de a „dezactiva” bacteriile. Rezultatele oferă speranță în lupta împotriva rezistenței la antibiotice.
Amploarea fenomenului de rezistență la antibiotice crește pe măsură ce bacteriile continuă să evolueze pentru a face ineficiente chiar și cele mai puternice tratamente medicamentoase moderne. Până în 2050, bacteriile rezistente la antibiotice pot aduce moartea a 10 milioane de vieți, deoarece terapiile existente se dovedesc ineficiente.
În acest context, bacteriofagele au devenit o nouă sursă de speranță împotriva rezistenței crescute la antibiotice. Ignorate de zeci de ani de știința occidentală, acestea au devenit subiectul unei atenții sporite a cercetării datorită capacității lor de a combate amenințările bacteriene.
Bacteriofagele, o armă împotriva rezistenței la antibiotice?
Un proiect¹ desfășurat la Universitatea din California San Diego a furnizat dovezi că bacteriofagele care sunt supuse unei formări evolutive speciale își cresc capacitatea de a învinge bacteriile, fiind astfel capabile de a întârzia apariția rezistenței bacteriene. Studiul, care a inclus contribuții ale cercetătorilor de la Universitatea Haifa din Israel și de la Universitatea Texas din Austin, a fost publicat în iunie 2021 în Proceedings of the National Academy of Sciences.
Potrivit autorilor, rezistența la antibiotice este în mod inerent o problemă evolutivă, astfel încât această lucrare descrie o posibilă soluție nouă pe măsură ce rămânem fără opțiuni de medicamente antibiotice. Folosirea virusurilor bacteriene care se pot adapta la bacteriile gazdă a căror infectare și neutralizare se dorește este o idee veche, readusă în discuție, mai spun aceștia.
Ideea utilizării bacteriofagelor pentru combaterea infecțiilor bacteriene datează din zilele anterioare celui de-Al Doilea Război Mondial. Dar, pe măsură ce medicamentele antibiotice au devenit principalul tratament pentru infecțiile bacteriene, cercetarea bacteriofagelor pentru potențialul lor terapeutic a fost în mare parte uitată. Această mentalitate s-a schimbat în ultimii ani, pe măsură ce bacteriile letale continuă să evolueze pentru a face ineficiente multe medicamente moderne.
Proiectul actual a fost conceput pentru a antrena bacteriofage specializate pentru a combate bacteriile înainte ca acestea să își întâlnească ținta bacteriană finală. Studiul, efectuat în laborator, a demonstrat mecanisme clasice de evoluție și adaptare. Bacteriile au suferit mutații în mod previzibil pentru a contracara atacul bacteriofagelor, însă acestea, care fuseseră antrenate timp de 28 de zile, au reușit să suprime bacteriile de 1.000 de ori mai eficient decât cele neantrenate.
Bacteriofagele antrenate învățaseră deja modalități prin care bacteriile ar putea încerca să scape, contracarându-le astfel mișcările. Cercetătorii s-au folosit un algoritm de îmbunătățire a calității bacteriofagelor și de evoluția lor prin selecție naturală pentru a-și recâștiga potențialul terapeutic și a rezolva problema bacteriilor.
Oamenii de știință își extind acum descoperirile pentru a cerceta modul în care bacteriofagele pre-antrenate acționează asupra bacteriilor importante în medii clinice, cum ar fi E. coli. De asemenea, intenționează să evalueze cât de bine funcționează metodele de antrenament în modelele animale.
Deși lumea științifică a acordat prioritate antibioticelor de când au fost dezvoltate, însă, cum aceste medicamente devin din ce în ce mai puțin utile, cercetătorii își îndreaptă atenția spre bacteriofage pentru a le folosi ca terapie. Mai mulți savanți au în lucru experimente pentru a înțelege tipurile de proceduri și procese care ar putea îmbunătăți efectul bacterofagelor.
Se poate preveni rezistența la antibiotice?
Rezistența la antibiotice are loc atunci când germenii precum bacteriile și fungii dezvoltă capacitatea de a învinge medicamentele concepute pentru a le ucide (germenii nu sunt neutralizați și continuă să crească). Rezistența la antibiotice nu înseamnă că organismul devine rezistent la antibiotice, ci că bacteriile au devenit rezistente la antibioticele menite să le distrugă.
Infecțiile cauzate de germenii rezistenți la antibiotice sunt dificil și uneori imposibil de tratat. În majoritatea cazurilor, infecțiile rezistente la antibiotice necesită spitalizare pe termen lung, vizite suplimentare de urmărire la medic și alternative costisitoare și toxice pentru organism.
Rezistența la antibiotice este accelerată de utilizarea necorespunzătoare sau excesivă a antibioticelor, precum și de prevenirea și controlul slab al infecțiilor. Pentru a limita răspândirea rezistenței, se pot lua măsuri la toate nivelurile societății, atât în rândul populației generale, cât și al factorilor de decizie politică și al reprezentanților industriei sănătății și al celor din sectorul agricol.
De exemplu, factorii de decizie politică ar trebui să aibă un plan național de acțiune pentru combaterea rezistenței la antibiotice și să pună la dispoziția populației informații despre impactul rezistenței la antibiotice. În sectorul agricol nu ar trebui utilizate antibiotice pentru favorizarea creșterii mai rapide a animalelor, iar administrarea acestora când este nevoie ar trebui făcută numai sub supravegherea medicului veterinar.
Pentru a preveni și ține sub control răspândirea rezistenței la antibiotice, fiecare dintre noi poate adopta o serie de comportamente:
- Utilizarea antibioticelor numai atunci când sunt prescrise de către un profesionist certificat în domeniul sănătății.
- Respectarea indicațiilor medicului: în primul rând, dacă acesta spune că nu este nevoie de tratament cu antibiotice, pacientul nu trebuie să insiste să le solicite sau să încerce să le obțină pe alte căi. În al doilea rând, dacă a primit tratament cu antibiotice, pacientul trebuie să le ia exact cum i-a recomandat medicul în ceea ce privește perioada și dozele, nici mai mult, nici mai puțin.
- Păstrarea antibioticelor doar pentru sine. Antibioticele nu trebuie împărțite de pacientul care le-a primit cu alte persoane care nu au rețetă pentru ele.
- Prevenirea infecțiilor prin spălarea regulată a mâinilor cu apă și săpun (mai ales înainte de masă, după folosirea toaletei și după mersul cu mijloace de transport în comun) și folosirea unui gel dezinfectant când nu există apă și săpun la îndemână
- Alegerea spre consum a unor alimentele care au fost produse fără utilizarea de antibiotice pentru promovarea creșterii (cum ar fi în cazul unor animale crescute pentru carne la scară industrială).
- Pregătirea și consumarea alimentelor în mod igienic: manipularea cărnii după ce mâinile au fost spălate bine, spălarea mâinilor după ce s-a umblat cu carne, ouă și alimente pline de pământ, spălarea fructelor și legumelor înainte de consum, păstrarea alimentelor la temperaturi potrivite, gătirea corespunzătoare a alimentelor
- Evitarea contactului strâns cu persoanele care au afecțiuni contagioase și purtarea unei măști de protecție în sezonul virozelor
- Practicarea contactelor sexuale sigure, cu folosirea prezervativului
- Obținerea vaccinurilor recomandate de autoritățile sanitare
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
PNAS - Coevolutionary phage training leads to greater bacterial suppression and delays the evolution of phage resistance
https://www.pnas.org/content/118/23/e2104592118
1. Studiul „Coevolutionary phage training leads to greater bacterial suppression and delays the evolution of phage resistance”, apărut în Proceedings of the National Academy of Sciences, 2021; 118 (23): e2104592118 DOI: 10.1073/pnas.2104592118, autori: Joshua M. Borin et al.
CDC - About Antibiotic Resistance
https://www.cdc.gov/drugresistance/about.html
WHO - Antibiotic resistance
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/antibiotic-resistance
Te-ar mai putea interesa și...
