Totul despre gastrita atrofica

1. Despre gastrita atrofică
2. Tipuri de gastrită atrofică
3. Cauze gastrita atrofică
4. Factori de risc gastrita atrofică
5. Simptome în gastrita atrofică
6. Diagnostic gastrita atrofică
7. Tratament gastrita atrofică
8. Regimul alimentar în gastrita atrofică
9. Cum se previne gastrita atrofică

1. Despre gastrita atrofică

Gastrita atrofică (AG) este o afecțiune cronică caracterizată prin subțierea progresivă a mucoasei stomacului, ducând la pierderea celulelor glandulare gastrice și înlocuirea acestora cu țesuturi intestinale și fibroase. Această transformare afectează capacitatea stomacului de a produce substanțe digestive esențiale, cum ar fi acidul clorhidric și factorul intrinsec, care sunt esențiale pentru digestie și absorbția nutrienților. Gastrita atrofică este considerată un precursor al bolilor gastrointestinale mai severe, inclusiv cancerului gastric și anemiei pernicioase.

2. Tipuri de gastrită atrofică

Gastrita atrofică se clasifică în două tipuri principale:

Gastrita atrofică autoimună (AAG): Această formă apare atunci când sistemul imunitar al corpului atacă în mod greșit celulele parietale ale stomacului, ceea ce duce la o reducere a producției de acid gastric și a factorului intrinsec1. Deficiența factorului intrinsec împiedică absorbția vitaminei B12, ceea ce poate favoriza instalarea anemiei pernicioase. Gastrita atrofică autoimună este adesea asociată cu alte tulburări autoimune, cum ar fi diabetul de tip 1 și tiroidita Hashimoto.
Gastrita atrofică metaplastică de mediu: Cunoscută și sub numele de gastrită atrofică multifocală, aceasta este în mod obișnuit legată de infecția cronică cu Helicobacter pylori (H. pylori). Această bacterie induce inflamație cronică, ducând la pierderea treptată a glandelor gastrice și înlocuirea lor cu țesuturi de tip intestinal, proces cunoscut sub numele de metaplazie intestinală. Gastrita atrofică metaplastică de mediu este influențată de factorii de mediu, inclusiv dieta și stilul de viață.

3. Cauze gastrita atrofică

Dezvoltarea gastritei atrofice este atribuită în principal:

Infecției cu Helicobacter pylori: Infecția cronică cu H. pylori este o cauză semnificativă a acestei afecțiuni. Prezența persistentă a bacteriei în mucoasa gastrică declanșează un răspuns inflamator, ducând la atrofie glandulară și la metaplazie intestinală în timp.
Răspunsurilor autoimune: în gastrita atrofică, sistemul imunitar produce anticorpi împotriva celulelor parietale ale stomacului și a factorului intrinsec, ducând la distrugerea acestora și la gastrita atrofică ulterioară. Acest răspuns autoimun perturbă funcția gastrică normală și absorbția nutrienților.

Recomandările Experților DOC

4. Factori de risc gastrita atrofică

Mai mulți factori de risc cresc probabilitatea dezvoltării gastritei atrofice:

Predispoziția genetică: Un istoric familial de boli autoimune poate crește riscul de gastrită atrofică
Anumite obiceiuri alimentare: Dietele sărace în fructe și legume și bogate în alimente sărate sau afumate pot contribui la dezvoltarea gastritei atrofice.
Vârsta: Prevalența gastritei atrofice crește odată cu vârsta, în special după 50 de ani.

5. Simptome în gastrita atrofică

Gastrita atrofică poate fi asimptomatică, mai ales în stadiile incipiente. Atunci când se manifestă, pacienții se confruntă cu simptome diverse. Simptomele, atunci când sunt prezente, sunt în principal legate de capacitatea redusă a stomacului de a produce acid gastric și factor intrinsec, esențiale pentru digestie și absorbția nutrienților.

Disconfort digestiv

Unul dintre cele mai frecvente simptome ale gastritei atrofice este disconfortul digestiv. Mulți pacienți experimentează greață, vărsături și o senzație de plenitudine după consumarea unor mese mici. Acest lucru se întâmplă deoarece producția redusă de acid gastric împiedică descompunerea alimentelor, ceea ce duce la încetinirea golirii gastrice și balonare. În plus, unele persoane pot resimți dureri abdominale sau arsuri la stomac din cauza unui dezechilibru în secrețiile gastrice.

Simptome asociate cu anemia

Deoarece gastrita atrofică afectează absorbția nutrienților esențiali, în special a vitaminei B12 și a fierului, mulți pacienți dezvoltă anemie. Deficiența de vitamina B12 poate duce la anemie megaloblastică, caracterizată prin oboseală, slăbiciune, dificultăți de respirație și paloare. Deficiența de fier poate apărea, de asemenea, manifestându-se prin amețeli, unghii fragile și dureri de cap. O deficiență severă de vitamina B12 poate afecta sistemul nervos, provocând furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor, dificultăți de echilibru și chiar tulburări cognitive, cum ar fi pierderi de memorie sau confuzie.

Simptome gastrointestinale

Gastrita atrofică poate duce și la alte tulburări gastrointestinale, inclusiv diaree cronică sau constipație. Mediul digestiv alterat perturbă flora intestinală normală, ceea ce poate contribui la mișcări intestinale neregulate. În unele cazuri, pacienții pot resimți pierderea apetitului, ceea ce duce la pierderea neintenționată în greutate în timp. Din cauza capacității afectate a stomacului de a secreta mucus și de a se proteja, gastrita atrofică poate crește riscul de dezvoltare a ulcerelor peptice, care pot provoca dureri abdominale suplimentare și disconfort.

6. Diagnosticul gastritei atrofice

Diagnosticarea gastritei atrofice implică o combinație de analize și investigații. Printre acestea se numără:

Gastroscopie (Endoscopie digestivă superioară) - aceasta permite vizualizarea directă a mucoasei gastrice și permite biopsiile țintite pentru evaluarea histologică. Acesta este standardul de aur pentru diagnosticarea gastrita atrofică².
Teste serologice: Testele de sânge pot detecta anticorpi împotriva celulelor parietale și a factorului intrinsec, ajutând la diagnosticarea acestei afecțiuni. În plus, măsurarea nivelurilor serice de pepsinogeni și gastrină poate oferi informații despre funcția gastrică și gradul de atrofie.
Testarea H. pylori: Identificarea unei infecții active cu H. pylori prin teste de respirație, scaun sau sânge este crucială, deoarece eradicarea acesteia poate opri sau inversa progresia gastrita atrofică.

7. Tratamentul în gastrita atrofică

Managementul gastriei atrofice se concentrează pe abordarea cauzei de bază și pe prevenirea complicațiilor:

Eradicarea H. pylori: Pentru pacienții cu gastrită atrofică metaplastică de mediu, se utilizează o combinație de antibiotice și inhibitori ai pompei de protoni pentru a elimina H. pylori, care poate opri sau inversa atrofia mucoasei.
Suplimente de vitamine și minerale: În cazurile de deficiențe de nutrienți, în special vitamina B12 și fier, este necesară suplimentarea adecvată pentru a corecta anemia și a preveni complicațiile neurologice.
Monitorizare regulată: Din cauza riscului crescut de cancer gastric, pacienții cu gastrită atrofică au nevoie să fie monitorizați frecvent prin endoscopie digestivă.

8. Regimul alimentar în gastrita atrofică

Dieta joacă un rol esențial în gestionarea gastritei atrofice, contribuind la reducerea inflamației și la îmbunătățirea digestiei. Este recomandat consumul de alimente ușor digerabile, bogate în nutrienți esențiali, cum ar fi proteinele slabe (pui, pește), cerealele integrale, fructele și legumele neacide. Produsele lactate trebuie consumate cu moderație, iar alimentele prăjite, procesate sau picante trebuie evitate, deoarece pot irita mucoasa gastrică. De asemenea, consumul adecvat de apă și ceaiuri din plante, cum ar fi mușețelul și ghimbirul, poate contribui la calmarea stomacului.

Un alt aspect important este menținerea unui program regulat al meselor și evitarea porțiilor mari, care pot solicita excesiv stomacul. Mestecarea lentă și evitarea alimentelor foarte reci sau foarte fierbinți pot ajuta la prevenirea disconfortului gastric. În plus, suplimentarea cu vitamina B12 și fier, sub supravegherea unui medic, poate fi necesară pentru a preveni deficiențele nutriționale asociate gastritei atrofice.

9. Cum se previne gastrita atrofică

Deși unele cauze ale gastritei atrofice, cum ar fi factorii autoimuni, nu pot fi prevenite, adoptarea unui stil de viață sănătos și minimizarea factorilor de risc pot reduce semnificativ probabilitatea dezvoltării acestei afecțiuni sau încetini progresia acesteia.

Deoarece infecția cu Helicobacter pylori (H. pylori) este o cauză majoră a gastritei atrofice, luarea măsurilor pentru prevenirea transmiterii acesteia este esențială. Practicarea unei igiene riguroase, cum ar fi spălarea frecventă a mâinilor cu săpun și consumul de alimente gătite corespunzător, poate ajuta la reducerea expunerii la H. pylori. Consumul de apă curată, necontaminată și evitarea produselor lactate nepasteurizate pot, de asemenea, minimiza riscul de infecție. Dacă se diagnostichează o infecție cu H. pylori, tratamentul antibiotic în timp util este esențial pentru a preveni deteriorarea pe termen lung a mucoasei gastrice.

Menținerea unei alimentații sănătoase

O dietă echilibrată joacă un rol vital în sănătatea gastrică. Consumul de alimente bogate în antioxidanți, cum ar fi fructele și legumele proaspete, poate ajuta la protejarea mucoasei stomacului de deteriorarea oxidativă. Reducerea consumului de alimente sărate, afumate și procesate este, de asemenea, benefică, deoarece acestea au fost asociate cu un risc crescut de atrofie gastrică. În schimb, persoanele ar trebui să se concentreze pe o dietă bogată în fibre, proteine slabe și grăsimi sănătoase pentru a sprijini funcția digestivă și bunăstarea generală.

Evitarea factorilor iritanți

Anumite obiceiuri, cum ar fi fumatul și consumul excesiv de alcool, pot agrava mucoasa stomacului și accelera gastrita atrofică. Fumatul slăbește mecanismele naturale de apărare ale stomacului, făcându-l mai susceptibil la infecția cu H. pylori și la alte forme de deteriorare. Limitarea consumului de alcool poate preveni iritarea suplimentară a mucoasei gastrice și poate reduce inflamația.

Erfectuarea de controale medicale regulate

Pentru persoanele cu risc de gastrită atrofică, controalele medicale regulate sunt esențiale. Cei care au antecedente familiale de gastrită atrofică, anemie pernicioasă sau alte afecțiuni autoimune ar trebui să efectueze periodic investigații pentru a detecta semnele timpurii ale atrofiei gastrice. La persoanele care au fost deja diagnosticate cu gastrita atrofică, monitorizarea de rutină prin endoscopie sau analize de sânge poate ajuta la evaluarea progresiei bolii și la prevenirea complicațiilor, cum ar fi cancerul gastric.

Prin implementarea acestor strategii preventive, persoanele pot reduce semnificativ riscul de dezvoltare a gastritei atrofice și pot menține o sănătate digestivă mai bună pe termen lung.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Expert Review of Gastroenterology & Hepatology - A current clinical overview of atrophic gastritis
https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/17474124.2020.1718491
1 Studiul „Autoimmune Atrophic Gastritis: A Clinical Review”, Cancers, 2024, autori: Chiara Castellana, Leonardo Henry Eusebi,Elton Dajti,Veronica Iascone,Amanda Vestito, Pietro Fusaroli, Lorenzo Fuccio,Antonietta D’Errico, Rocco Maurizio Zagari
https://www.mdpi.com/2072-6694/16/7/1310
National Library of Medicine - Atrophic Gastritis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK563275/
2 Studiul „Quantitative Diagnosis of Atrophic Gastritis by Probe-Based Confocal Laser Endomicroscopy”, BioMed Research International, 2020, autori: Xiaoyun Yu, Jie Chen, Liduan Zheng, Jun Song, Rong Lin, Xiaohua Hou
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1155/2020/9847591

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...