Teama, efectul secundar al supravietuitorilor de cancer
Teama, efectul secundar al supravietuitorilor de cancer
Teama, efectul secundar al supravietuitorilor de cancer
Cancerul este o boală care trezește teamă și stres în pacienți și familiile lor. De cele mai multe ori, medicina, preocupată să trateze fizic pacientul, nu ia în considerare cât de mult este acesta afectat și din punct de vedere psihic de un diagnostic de cancer. În ultimii ani, mai multe cercetări au arătat că unele programe de terapie îi pot ajuta pe pacienți să treacă peste enorma tensiune psihică generată de cancer.
Un diagnostic de cancer poate avea un impact psihologic profund asupra unei persoane, declanșând o gamă largă de reacții emoționale și cognitive. Oamenii de știință au dezvoltat mai multe terapii care ar putea să le fie de folos celor care luptă cu cancerul.
Un diagnostic de cancer generează teamă și chiar depresie
Printre cele mai frecvente efecte psihice ale unui diagnostic de cancer asupra unui pacient se numără șocul și negarea, care apar adesea imediat după primirea diagnosticului, când persoana încearcă să înțeleagă și să proceseze vestea. Pe măsură ce realitatea situației devine mai clară, pot apărea anxietatea și teama, legate de incertitudinea tratamentului, evoluția bolii și prognosticul.
Multe persoane experimentează depresie, caracterizată prin sentimente de tristețe profundă, lipsa speranței și pierderea interesului pentru activitățile obișnuite. Diagnosticul poate duce, de asemenea, la stres cronic, cauzat de schimbările majore de stil de viață și de povara fizică și financiară a tratamentului.
Unele persoane pot simți vinovăție sau rușine, mai ales dacă își dau seama că au contribuit la apariția bolii prin alegerile de viață făcute până la acel moment. În plus, sentimentul de pierdere a controlului asupra propriului corp și asupra propriei vieți poate induce frustrare sau neputință.
Diagnosticul poate afecta și relațiile sociale, ducând la izolare sau dificultăți de comunicare, mai ales dacă persoana diagnosticată percepe lipsa de înțelegere din partea celor din jur. Cu toate acestea, sprijinul psihologic adecvat poate ajuta la gestionarea acestor efecte, îmbunătățind calitatea vieții.
CALM, un program pentru a combate teama și depresia pacienților cu cancer
Unul dintre studii s-a concentrat asupra unei serii scurte de sesiuni, dezvoltată de cercetătorii canadieni, pentru a-i ajuta pe pacienții cu cancer în fază avansată să gestioneze problemele de natură practică și emoțională cu care se confruntă. Programul, denumit CALM, constă în trei până la șase sesiuni de 45‑60 de minute realizate de profesioniști în domeniul sănătății.
Sesiunile CALM se concentrează pe cele mai bune modalități de gestionare a deciziilor medicale, a relațiilor personale și a temerilor legate de moarte, a precizat liderul echipei de cercetare, dr. Gary Rodin, șeful Departamentului de Îngrijire de Susținere la Centrul de Cancer Princess Margaret din Toronto. „E vorba de dificultăți cu care se preconizează că se vor confrunta familiile și pacienții, e posibil să existe mult stres în jurul lor, multă anxietate, teamă și tristețe”, consideră profesor dr. Rodin. „Totuși, nu există o abordare sistematică care să-i ajute pe pacienți în acest sens. "
Pentru a testa eficiența CALM, dr. Rodin și colegii săi au desfășurat un studiu clinic care a inclus 305 pacienți cu cancer în fază avansată. După trei luni, terapia CALM a condus la o reducere semnificativă a simptomelor de depresie în cazul a 52% dintre pacienți, față de 33% în rândul celor care au primit îngrijirile obișnuite, au raportat cercetătorii. „Nu numai că a condus la o reducere a simptomelor de depresie, dar cei care au beneficiat de tratament, au fost mai puțin predispuși să dezvolte depresie”, a precizat dr. Rodin.
Profesioniștii din domeniul sănătății din peste 20 de țări au fost instruiți cu privire la procedurile CALM, a mai spus profesorul, iar inițiatorii săi au organizat o rețea mondială de instruire.
Conquer Fear, un program care să-i susțină pe supraviețuitorii unui cancer
Al doilea studiu se referă la o terapie dezvoltată de cercetătorii australieni, concepută pentru a-i ajuta pe supraviețuitorii unui cancer să gestioneze teama de revenire a bolii. Terapia, intitulată Conquer Fear, presupune cinci sesiuni individuale timp de 10 săptămâni.
Supraviețuitorii învață tehnici prin care să-și controleze grijile, să accepte nesiguranța inerentă a recurenței cancerului și să-și redirecționeze atenția spre ceea ce își doresc de la viață. Cercetătorii au desfășurat un studiu clinic la care au participat 222 de supraviețuitori care trecuseră prin cancer mamar, cancer de colon sau melanom, care au raportat o mare teamă legată de recurența cancerului. Supraviețuitorii au urmat, fiind repartizați aleatoriu, fie terapia Conquer Fear, fie un antrenament de relaxare de bază.
Pacienții care au urmat terapia Conquer Fear au experimentat o reducere semnificativă a temerilor privind recurența cancerului, spre deosebire de cei care au urmat antrenamentele de relaxare de bază, au raportat cercetătorii. Efectul a continuat timp de șase luni. Și alte studii ulterioare au confirmat ConquerFear ca o intervenție durabilă în practica clinică de rutină.
Terapia pentru supraviețuitorii unui cancer a devenit tot mai importantă, pe măsură ce medicii au dezvoltat tratamente mai bune, a spus și dr. Bruce Johnson, oncolog. „Între jumătate și două treimi dintre pacienții cu cancer se vindecă. Slavă Domnului, vorbim despre o proporție semnificativă a populației” a subliniat dr. Johnson. „Acest lucru demonstrează că este posibil să existe o intervenție eficientă în cazul celor ale căror vieți sunt afectate de temerile legate de remisia cancerului”.
Teama legată de cancer ar putea fi gestionată și online, prin STREAM
În timp ce aceste două programe despre care am discutat implică terapii față în față, cel de-al treilea studiu a recurs la un program de gestionare a stresului online pentru a-i ajuta pe pacienții recent diagnosticați. Acest program de opt săptămâni, dezvoltat de oncologi și psihologi, folosește concepte care își au originea în terapia cognitiv-comportamentală, un tip de terapie pe termen scurt, orientată spre atingerea obiectivelor.
Denumit STREAM, acest program îi ajută pe pacienții aflați în lupta cu cancerul să recunoască și să gestioneze sursele de stres. În cadrul unui studiu clinic, 129 de pacienți care erau tratați pentru cancer fie au urmat terapia STREAM, fie s-au descurcat fără ajutor.
După două luni, pacienții care au urmat terapia STREAM au înregistrat îmbunătățiri mai mari în ceea ce privește calitatea vieții, spre deosebire de ceilalți, au precizat cercetătorii. De asemenea, au înregistrat și o scădere a suferințelor emoționale, în timp ce în rândul pacienților care nu au urmat terapia STREAM, acestea au rămas aceleași.
Pacienții au puțin timp la dispoziție pentru sprijin psihologic la începutul tratamentului pentru cancer, a precizat liderul echipei de cercetare, dr. Viviane Hess, medic oncolog în cadrul Spitalului Universitar din Basel, Elveția. Cu ajutorul acestei intervenții online, se dorește a se întinde o mână de ajutor persoanelor care luptă cu această boală, pentru a le susține și psihic pe drumul dificil pe care îl au de parcurs.
Cum poate un pacient care luptă cu cancerul să nu-și piardă speranța?
Cancerul nu este o boală ca oricare alta, pentru că pune viața în pericol și, chiar dacă este vindecat, persoana nu poate fi niciodată sigură că boala nu va reveni. Menținerea speranței în lupta cu cancerul poate fi ceva extrem de dificil de realizat, dar există strategii care pot ajuta pacienții să găsească puterea de a merge mai departe cu tratamentele și să își păstreze optimismul.
Accesarea sprijinului emoțional
Discutarea sentimentelor legate de boală cu prieteni, familie sau un terapeut poate oferi alinare. Grupurile de susținere pentru pacienții cu cancer pot crea un sentiment de apartenență și înțelegere, pentru că acolo pacientul întâlnește persoane aflate în aceeași situație, care înțeleg cu ce se confruntă și de la care poate primi sfaturi și trucuri pentru a face față mai bine neplăcerilor provocate de boală sau de tratamentele aplicate.
Concentrarea pe aspectele pozitive
Chiar și în momentele dificile, identificarea micilor lucruri care aduc bucurie - cum ar fi timpul petrecut cu cei dragi, o plimbare cu animalul de companie, povestirea unor amintiri plăcute sau micile realizări zilnice - poate ajuta la menținerea moralului unei persoane bolnave de cancer.
Stabilirea unor obiective mici și realizabile
Planificarea activităților pe termen scurt, în fiecare zi, poate oferi un sentiment de control asupra propriei vieți și direcție, făcând ca lupta cu boala să fie mai gestionabilă.
Informarea corectă
O mai bună înțelegere a diagnosticului și a opțiunilor de tratament poate diminua teama de necunoscut și poate stimula un sentiment de implicare activă în procesul de vindecare.
Îngrijirea sănătății mintale și fizice
Practicile precum yoga, exercițiile fizice ușoare și tehnicile de respirație pot reduce teama, stresul și anxietatea legate de boală, întărind reziliența emoțională a pacientului.
Construirea unei mentalități de luptător
Adoptarea unei atitudini pozitive și recunoașterea forței interioare pot transforma dificultățile într-o oportunitate de creștere personală.
Aprofundarea credinței sau spiritualității
Pentru unii pacienți, conectarea cu credințele religioase prin rugăciune sau conectarea cu un sens mai profund al vieții poate oferi confort și speranță în lupta cu cancerul.
Găsirea unor modele de inspirație
Citirea poveștilor altor persoane care au învins cancerul sau care au trăit mulți ani după ce s-au vindecat poate inspira încredere în propriile capacități de a face față situației.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
UHN - CALM program now the standard of care for advanced cancer patients
https://www.uhn.ca/corporate/News/Pages/CALM_program_now_the_standard_of_care_for_advanced_cancer_patients.aspx
Pub Med - A psychological intervention (ConquerFear) for treating fear of cancer recurrence: Views of study therapists regarding sustainability
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30597658/
Studiul „A psychological intervention (ConquerFear) for treating fear of cancer recurrence: Views of study therapists regarding sustainability”, apărut în Psychooncology. 2019 Mar;28(3):533-539. doi: 10.1002/pon.4971. Epub 2019 Jan 15, autori: Phyllis Butow et al.
Te-ar mai putea interesa și...


