Screening-ul cancerului colului uterin reduce considerabil mortalitatea

Ce este screening-ul? Screening înseamnă ansamblul de proceduri utilizate în vederea depistării cancerului la persoane aparent sănătoase, înainte ca acestea să aibă vreo simptomatologie specifică. Acesta permite identificarea cancerului în stadii incipiente, ceea ce conduce la terapii țintite și, implicit, la ameliorarea semnificativă a supraviețuirii populației respective.

Cancerul colului uterin este un tip de cancer care poate fi identificat în stadii incipiente în condițiile în care femeile se prezintă la controale regulate în absența simptomatologiei, potrivit unui calendar prestabilit de control.

În 2020, Organizația Mondială a Sănătății a lansat inițiativa globală de eliminare a cancerului de col uterin pentru a accelera eliminarea acestei maladii, având ca scop reducerea incidenței sub un prag de 4 cazuri la 100.000 de femei în fiecare țară și, astfel, reducerea mortalității asociată cu această boală¹.

Ținta 90–70–90 stabilită de inițiativa specialiștilor care urmează să fie atinsă până în 2030 presupune ca 90% dintre fete să fie vaccinate până la vârsta de 15 ani, 70% dintre femei să fie testate cu un test de înaltă performanță de cel puțin două ori până la vârsta de 45 de ani și 90% dintre femeile identificate cu precancer de col uterin sau cancer de col uterin urmează să fie tratate.

Din păcate, România se află pe un nedorit loc fruntaș în ceea ce privește mortalitatea prin cancer de col uterin, la aceasta contribuind și lipsa unui program național coerent de screening. Din acest motiv, pacientele se prezintă la medic, de foarte multe ori în situații avansate de boală.

Potrivit evidențelor clinice, screening-ul regulat al populației feminine pe baza testului Papanicolau a redus semnificativ mortalitatea prin cancer de col uterin, cu până la 80%. Beneficiile screening-ului sunt reduse la populația cu vârstă de sub 21 de ani, din cauza prevalenței reduse a leziunilor care vor progresa către un cancer invaziv. De asemenea, screening-ul nu este util la femeile cu vârsta de peste 65 de ani.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Cancerul colului uterin se dezvoltă relativ lent. Înainte că neoplazia cervicală să se dezvolte, celulele colului uterin suferă o serie de modificări cunoscute sub denumirea generică de displazie sau neoplazie intraepitelială cervicală (CIN). Din punct vedere histologic, displazia poate fi ușoară (CIN1), moderată (CIN2) și severă (CIN3). Nu toate aceste leziuni progresează către un cancer invaziv.

Multe dintre leziunile ușoare sau moderate regresează.

Există o clasificare a leziunilor în funcție de criterii citologice:
1. celule scuamoase atipice cu semnificație nedeterminată (ASCUS);
2. leziuni intraepiteliale scuamoase low grade (LSILs), care cuprind citologia atipică și CIN 1;
3. leziuni intraepiteliale scuamoase high grade (HSILs) care cuprind CIN 2-3 și carcinomul în situ (CIS).

Pentru că evoluția de la CIN1 până la un cancer invaziv este, de obicei, lentă, de ordinul anilor sau chiar a decadelor, screeningul populației feminine este absolut necesar în vederea identificării procesului tumoral în etapa preinvazivă și luării măsurilor terapeutice curative.

Displazia cervicală afectează în special intervalul de vârstă 20-30 de ani. Decesele prin cancerul de col uterin sunt rare la femeile mai tinere de 30 de ani, precum și la femeile de orice vârstă care efectuează un screening regulat prin examenul citologic Babeș-Papanicolau. Riscul de deces prin cancerul de col uterin crește odată cu înaintarea în vârstă. De asemenea, la nivel mondial, riscul de deces prin această afecțiune este mai mare la femeile negre decât la femeile albe (cu peste 150%).

Factorul de risc major pentru cancerul cervical este reprezentat de infecția cu virusul papiloma (HPV)

Virusul papiloma este un virus oncogen și principalul agent etiologic al cancerului cervical, precum și al leziunilor premergătoare. Acesta se transmite prin contact sexual. Femeile inactive sexual rar dezvoltă cancere cervicale, în vreme ce femeile cu activitate sexuală precoce și cu multipli parteneri prezintă un risc semnificativ crescut. Aproape toate pacientele diagnosticate cu cancer de col uterin invaziv sunt infectate HPV. Deși multe femei cu cancer cervical prezintă infecție cu virusul papiloma, nu toate dezvoltă automat și un cancer de col uterin. Prin urmare, infecția HPV este necesară, dar nu și suficientă pentru dezvoltarea unui cancer.

În acest moment sunt identificate 15 genotipuri de virusuri HPV răspunzătoare pentru apariția cancerului cervical. Pe de o parte, mai multe tipuri de virusuri papiloma pot popula cervixul (colul uterin), dar numai unele dintre ele induc modificări ale celulelor care pot duce la dezvoltarea unui cancer. Pe de altă parte, anumite infecții HPV pot dispărea fără tratament specific.
Alți factori de risc cunoscuți sunt reprezentați de obiceiul fumatului, multiparitatea, utilizarea anumitor contraceptive orale sau imunodeficiențe.

Screening-ul regulat se recomandă oricărei femei cu vârsta cuprinsă între 21 și 65 de ani, prin efectuarea citologiei Babeș Papanicolau. Prin acest procedeu se recoltează celule de pe suprafața colului și, respectiv, vagin cu ajutorul unui tampon sau periuță, iar celulele se vizualizează la microscop.

Pe de o parte, noile tehnici de screening folosesc „citologia lichidă” - THIN PREP, care măresc sensibilitatea procedurii de screening. Pe de altă parte, acestea permit și testarea HPV în același timp. Dezavantajul este reprezentat de costurile relativ mari, comparativ cu testarea Pap clasică.

În condițiile pozitivării testării Pap este obligatorie fenotiparea HPV. Celulele sunt recoltate de la nivelul cervixului, după care analiza ADN și respectiv ARN viral identifică fenotipul infecției HPV.
Screening-ul femeilor de peste 30 de ani trebuie să includă obligatoriu atât examinarea Pap, cât și fenotiparea HPV. Acest lucru trebuie repetat o dată la 5 ani. Pe această cale pot fi depistate mai multe leziuni cervicale premergătoare cancerului decât doar cu examinarea Pap.

„Riscurile” screening-ului cancerului cervical

În cadrul procesului de screen-uri putem vorbi și de anumite neajunsuri legate de:
- testarea excesivă,
- teste fals-negative,
- teste fals-pozitive.

În ceea ce privește testarea excesivă, de exemplu, la femeile cu vârste sub 21 de ani, screening-ul bazat pe citologia Pap poate arăta modificări la nivelul cervixului care nu sunt neoplazice, dar care pot conduce la teste de follow-up inutile și, nu de puține ori, la tratamente inutile.

În ceea ce privește rezultatele fals negative, screening-ul poate fi normal și cu toate acestea cancerul cervical să fie prezent. În aceste condiții, screening-ul - aparent paradoxal - poate întârzia prezentarea pacientei la medic, chiar în condițiile prezenței simptomatologiei.

Rezultate fals pozitive înseamnă celule anormale prezente în condițiile absenței neoplaziei cervicale. Aceste rezultate reprezintă un motiv major de anxietate și conduc la proceduri investigaționale sau terapeutice suplimentare de tipul colposcopiei, crioterapiei sau LEEP.

Recomandări generale

Majoritatea programelor de screening recomandă testarea citologică Papanicolau anual. Studii recente au demonstrat, însă, că și testarea o dată la 2-3 ani după un prim test negativ poate fi la fel de eficientă.

Vârsta 21-29 ani

Dacă faci parte din această grupă de vârstă, specialiștii recomandă să faci primul test Papanicolau la vârsta de 21 de ani, urmat de testul Papanicolau la fiecare 3 ani. Chiar dacă ești activă din punct de vedere sexual, nu este nevoie de un test Papanicolau înainte de 21 de ani.

Vârsta 30-65 ani

Dacă te găsești în această grupă de vârstă, este important să ții cont de aceste recomandări:

Test HPV la fiecare 5 ani
Test Papanicolau la fiecare 3 ani

Orientările actualizate de screening pentru cancerul de col uterin recomandă începerea screening-ului la 25 de ani cu un test HPV și testarea HPV la fiecare 5 ani până la 65 de ani. Cu toate acestea, testarea cu un test HPV/Papanicolau la fiecare 5 ani sau cu un test Papanicolau la fiecare 3 ani este acceptabil.

Peste vârsta de 65 de ani

Dacă te afli în această categorie de vârstă, vorbește cu medicul dacă screening-ul este încă necesar. Dacă te-ai testat în mod regulat, iar rezultatele au fost normale, este posibil ca medicul să-ți spună că nu mai este nevoie de screening. Cu toate acestea, dacă rezultatele recente ale testelor au fost anormale sau dacă nu te-ai testat în mod regulat, poate fi necesar să continui screening-ul după vârsta de 65 de ani.

Este important să nu ratezi screeningul dacă:

ești HIV pozitivă
ai un sistem imunitar slăbit
ai fost expusă înainte de naștere la un medicament numit dietilstilbestrol (DES), care a fost prescris unor femei însărcinate până la mijlocul anilor 1970.
ai avut recent un test de screening cervical anormal sau un rezultat al biopsiei
ai avut cancer de col uterin

Dacă ai suferit o operație pentru îndepărtarea atât a uterului, cât și a colului uterin (numită histerectomie totală) din motive care nu au legătură cu cancerul sau cu celulele anormale de col uterin, nu este nevoie să te testezi pentru depistarea cancerului de col uterin.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Cu toate acestea, dacă histerectomia a avut legătură cu cancerul de col uterin sau precancerul, discută cu medicul. Dacă ai suferit o operație de îndepărtare a uterului, dar nu a colului uterin (numită histerectomie parțială sau supracervicală), trebuie să continui screeningul de rutină a cancerului de col uterin.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Global estimates of incidence and mortality of cervical cancer in 2020: a baseline analysis of the WHO Global Cervical Cancer Elimination Initiative”, Lancet Glob Health. 2023 Feb., Deependra Singh, Jerome Vignat, Valentina Lorenzoni, Marzieh Eslahi, Ophira Ginsburg, Beatrice Lauby-Secretan, Marc Arbyn, Partha Basu, Freddie Bray, Salvatore Vaccarella
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9848409/
National Cancer Institute - Cervical Cancer Screening
https://www.cancer.gov/types/cervical/screening

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI