Salivezi excesiv? Iată care ar putea fi cauzele

Salivarea excesivă, cunoscută medical sub numele de sialoree, poate fi o problemă jenantă și inconfortabilă. Deși este normal să produci salivă pentru a ajuta digestia și a menține sănătatea orală, o producție excesivă poate indica probleme de sănătate subiacente. În acest articol explicăm de ce apare salivarea excesivă, dar și când ar trebui să mergi la medic și opțiuni de tratament există pentru această problemă.

1. Ce este salivarea excesivă (sialoreea)?

Salivarea excesivă apare atunci când saliva în exces curge din gură, adesea involuntar. Conform unui studiu, sialoreea poate rezulta din producția excesivă de salivă, dificultăți de înghițire sau control slab al mușchilor orali. Nu este doar o mică neplăcere - salivarea persistentă poate duce la iritații ale pielii, jenă socială și chiar infecții dacă nu este tratată. Înțelegerea cauzei de bază este esențială pentru gestionarea eficientă a problemei.

2. Cauze comune ale salivării excesive

Printre cele mai comune cauze ale sialoreei se numără:

a. Cauze comune ale salivării excesive: Afecțiuni neurologice

Tulburările neurologice sunt printre principalele cauze ale sialoreei. Afecțiuni precum boala Parkinson, scleroza laterală amiotrofică (ALS) și paralizia cerebrală pot afecta capacitatea creierului de a controla înghițirea sau mușchii faciali. Un studiu din 2020 a constatat că până la 70% dintre pacienții cu Parkinson experimentează salivară excesivă din cauza frecvenței reduse a înghițirii¹. Acest lucru nu înseamnă că producția de salivă crește; mai degrabă, organismul întâmpină dificultăți în gestionarea cantităților normale. Supraviețuitorii accidentului vascular cerebral pot, de asemenea, să saliveze excesiv.

Recomandările Experților DOC

b. Cauze comune ale salivării excesive: Medicamente

Anumite medicamente pot provoca producție excesivă de salivă ca efect secundar. Antipsihoticele, cum ar fi clozapina, și unele medicamente pentru convulsii sunt cunoscute ca fiind responsabile pentru această problemă. O revizuire mai veche a evidențiat că clozapina crește producția de salivă prin stimularea glandelor salivare. Dacă ai început recent un nou medicament și ai observat o salivare mai accentuată, consultă-te cu medicul tău. Este posibil să ajusteze doza sau să treacă la un medicament alternativ.

c. Cauze comune ale salivării excesive: Probleme dentare

Problemele din cavitatea bucală pot face mai dificilă controlarea cantității salivei. Dinții nealiniați, protezele dentare nepotrivite sau infecțiile precum gingivita pot perturba înghițirea normală. Un studiu mai vechi a constatat că sănătatea orală precară, inclusiv cariile netratate sau boala gingivală, poate contribui la sialoree prin disconfortul care afectează înghițirea. Controalele dentare regulate pot ajuta la depistarea acestor probleme din timp.

Ulcerele bucale sau infecțiile orale, cum ar fi candidoza, pot duce, de asemenea, la salivare excesivă. Aceste afecțiuni pot provoca durere, ceea ce face mai dificilă închiderea gurii sau înghițirea corectă. Dacă observi răni sau roșeață în gură împreună cu salivarea, un dentist sau medic te poate ajuta.

d. Cauze comune ale salivării excesive: Reflux gastroesofagian și probleme gastrointestinale

Boala de reflux gastroesofagian (GERD) este o altă cauză surprinzătoare a salivării excesive. Când acidul din stomac refulează în esofag, poate declanșa producția excesivă de salivă, deoarece organismul încearcă să neutralizeze acidul. Un studiu a arătat că pacienții cu boala de reflux gastroesofagian raportează adesea o salivare crescută, în special noaptea. Dacă ai arsuri la stomac, un gust acru în gură sau salivezi în timpul somnului, boala de reflux gastroesofagian ar putea fi de vină.

e. Cauze comune ale salivării excesive: Infecții și alergii

Infecțiile în gât sau sinusuri pot duce la salivare excesivă prin provocarea unei inflamații care obstrucționează înghițirea normală. Amigdalita, de exemplu, poate face înghițirea dureroasă, ceea ce duce la acumularea salivei. Potrivit unei cercetări, oamenii de știință au descoperit că infecțiile bacteriene, cum ar fi faringita streptococică, pot contribui la sialoree atât la copii, cât și la adulți.

Alergiile pot juca, de asemenea, un rol. Congestia nazală cauzată de alergiile sezoniere te poate forța să respiri pe gură, ceea ce duce la scurgerea salivei. Dacă strănuți, tușești sau ai nasul înfundat, salivarea s-ar putea ameliora odată ce alergiile sunt gestionate.

f. Cauze comune ale salivării excesive: Sarcina

Sarcina aduce schimbări hormonale care pot crește producția de salivă. Un studiu a constatat că până la 20% dintre femeile însărcinate experimentează sialoree, adesea în primul trimestru. Greața matinală și starea de vomă pot agrava problema prin reducerea frecvenței înghițirii. Vestea bună? Acest tip de salivare dispare de obicei după naștere.

g. Cauze comune ale salivării excesive: Factori legați de somn

Salivarea în timpul somnului este frecventă și adesea inofensivă, dar salivarea excesivă pe timp de noapte ar putea indica probleme subiacente. Dormitul pe burtă sau pe o parte poate provoca acumularea și scurgerea salivei. O cercetare a asociat apneea obstructivă de somn (OSA) cu salivarea, deoarece obstrucția căilor respiratorii poate perturba înghițirea normală în timpul somnului.

h. Cauze comune ale salivării excesive: Deviația de sept

Un sept nazal deviat poate fi, de asemenea, de vină pentru salivarea excesivă din timpul nopții. În interiorul nasului, un perete subțire numit sept, care separă cele două părți. Dacă ai un sept descentrat sau neuniform, fluxul de aer pe partea mai îngustă ar putea fi parțial blocat. Acest lucru te poate face să salivezi în timpul somnului.
Tratamentul septului deviat cu medicamente sau o intervenție chirurgicală numită septoplastie poate ajuta la reducerea simptomelor neplăcute, cum ar fi salivarea în timpul somnului.

i. De ce apare salivarea excesivă la copii

La copii, salivarea este adesea normală în timpul erupției dentare sau în etapele de dezvoltare. Cu toate acestea, salivarea persistentă după vârsta de patru ani poate indica o problemă de sănătate. Potrivit specialiștilor, copiii cu întârzieri de dezvoltare sau afecțiuni precum sindromul Down pot saliva excesiv din cauza unui control muscular oral mai slab.

3. Când ar trebui să consulți un medic?

Salivarea ocazională nu este de obicei un motiv de îngrijorare, dar sialoreea persistentă sau severă necesită atenție medicală. Este important să ajungi la medic dacă salivarea este însoțită de dificultăți de înghițire, slăbiciune facială sau modificări ale vorbirii. Acestea ar putea indica o afecțiune gravă, cum ar fi o tulburare neurologică sau o tumoare.

Mergi la medic și dacă salivarea este însoțită de umflături, febră sau dificultăți de respirație, deoarece acestea pot semnala o infecție sau o reacție alergică. Pentru copii, salivarea prelungită ar trebui evaluată de un pediatru.

4. Cum se tratează salivarea excesivă

Tratamentul depinde de cauză, dar uite câteva recomandări care ar putea fi de ajutor:

Ai grijă de sănătatea orală: Periază și folosește ața dentară regulat pentru a preveni infecțiile care ar putea agrava salivarea.
Stai în poziție verticală: Poziția dreaptă, în special după mese, poate ajuta la gestionarea fluxului de salivă, în special pentru cei cu afecțiuni neurologice.
Încearcă terapia logopedică: Pentru copiii sau adulții cu probleme de control muscular, terapia poate întări mușchii orali.
Medicamente: În cazuri severe, medicii pot prescrie medicamente precum glicopirolatul pentru a reduce producția de salivă, deși acestea vin cu efecte secundare.
Tratează afecțiunile subiacente: Tratarea bolii de reflux gastrointestinal, alergiilor sau apneei de somn poate reduce semnificativ salivarea.

5. Soluții pe care le poți încerca acasă

Pe lângă tratamentele medicale, anumite schimbări ale stilului de viață și remedii casnice pot ajuta la reducerea salivării excesive. Iată câteva strategii pe care le poți încerca:

Hidratează-te corespunzător: Deși poate părea contraintuitiv, consumul suficient de apă poate preveni saliva excesivă, care este mai greu de gestionat. Un studiu mai vechi a arătat că deshidratarea poate agrava simptomele sialoreei prin modificarea consistenței salivei.
Evită alimentele acide sau picante: Acestea pot stimula producția de salivă, în special la persoanele cu boala de reflux gastrointestinal. Limitarea alimentelor precum citricele sau sosurile iuți poate ajuta.
Exersează conștientizarea înghițirii: Pentru cei cu afecțiuni neurologice, exercițiile de înghițire conștientă, sub îndrumarea unui terapeut, pot reduce acumularea salivei. Un studiu a demonstrat eficacitatea acestor exerciții în boala Parkinson.
Folosește perne de poziționare în somn: Ridicarea capului cu o pernă suplimentară poate reduce salivarea nocturnă, mai ales în caz de apnee de somn sau boala de reflux gastrointestinal.
Mestecă guma fără zahăr: Mestecarea gumei poate stimula înghițirea frecventă, reducând acumularea salivei. Asigură-te că alegi o gumă fără zahăr pentru a proteja dinții.

Salivarea excesivă poate avea diverse cauze, de la afecțiuni neurologice și medicamente la probleme dentare și sarcină. Deși este adesea gestionabilă, salivarea persistentă ar trebui să te determine să consulți medicul pentru a exclude afecțiuni grave, dar și pentru un tratament adecvat.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Drooling in Parkinson’s Disease: Prevalence and Progression from the Non-motor International Longitudinal Study”, Dysphagia. 2020 Mar 4, Daniel J van Wamelen et al.
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7669801/
Medline Plus - Swallowing Disorders
https://medlineplus.gov/swallowingdisorders.html
Parkinson's Foundation - Drooling
https://www.parkinson.org/understanding-parkinsons/movement-symptoms/drooling

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...