Prolactina și tulburările pe care le poate genera: cauze, simptome, tratament
Prolactina și tulburările pe care le poate genera: cauze, simptome, tratament
Prolactina și tulburările pe care le poate genera: cauze, simptome, tratament
1. Rolul prolactinei în organism
a. Ce este prolactina?
i. Valorile normale ale prolactinei serice
b. Prolactina la femei
i. Ce este hiperprolactinemia?
c. Prolactina la bărbați
2. Ce înseamnă prolactina scăzută?
a. Cauze prolactină scăzută
b. Simptome prolactină scăzută
c. Tratament prolactină scăzută
3. Ce înseamnă prolactina mărită?
a. Cauze prolactină mărită
b. Simptome prolactină mărită
c. Tratament prolactină mărită
4. Diagnosticul tulburărilor de prolactină
1. Rolul prolactinei în organism
Prolactina este un hormon denumit astfel datorită contribuției sale în producția de lapte mamar, sau lactație, la mamifere. Cu toate acestea, potrivit cercetătorilor, prolactina are peste 300 de funcții în organism, la nivelul sistemului reproducător și al celui metabolic, în osmoreglare (totalitatea proceselor prin care se asigură o valoare constantă a presiunii osmotice a lichidelor din organism), precum și în reglarea anumitor funcții ale sistemului imunitar și ale comportamentului.
a. Ce este prolactina?
La oameni, prolactina este produsă, în principal, la nivelul porțiunii superioare a glandei pituitare, dar și în alte zone din corp. Celulele lactotrofe din glanda pituitară produc prolactină, care este apoi stocată și eliberată în circulația sangvină. Prolactina umană este produsă, de asemenea, la nivelul uterului, creierului, sânilor, prostatei, pielii, țesutului adipos și al celulelor imune.
Prolactina este controlată prin mai mulți factori de reglare, în principal prin intermediul dopaminei și al estrogenului. Dopamina este produsă de către hipotalamus, care este situat deasupra glandei pituitare. Dopamina restricționează producția de prolactină, așadar cu cât prezența de dopamină este mai pregnantă, cu atât mai restricționată va fi producția de dopamină.
Estrogenul este un alt factor de reglare important al prolactinei, care poate crește producția de prolactină din glanda pituitară. Așadar, în fazele ciclului reproductiv când nivelul de estrogen este ridicat, precum și pe perioada sarcinii, secreția de prolactină este mult mai crescută. Pe lângă dopamină și estrogen, există și alți hormoni care pot crește și descrește cantitatea de prolactină eliberată în corp, cum ar fi oxitocina, hormonul antidiuretic sau hormonul de stimulare tiroidiană.
i. Valorile normale ale prolactinei serice
Pentru a verifica valorile prolactinei serice, este nevoie de o analiză de sânge numită profil hormonal al prolactinei, care măsoară cantitatea de prolactină în sânge. Testarea prolactinei poate fi necesară pentru identificarea cauzei anumitor afecțiuni, precum galactoreea (secreție excesivă de lapte în timpul sau după încetarea alăptării), infertilitatea și disfuncția erectilă la bărbați, dereglări menstruale și infertilitatea la femei, proactinoame (tumori ce produc exces de prolactină), dar și pentru o evaluarea a funcțiilor și sănătății glandei pituitare.
În ceea ce privește valorile normale ale prolactinei serice, acestea diferă în funcție de vârstă și sex. Așadar, la femei, valorile normale sunt după cum urmează:
- Bebeluși între 1 și 12 luni: 4.2 – 633.8
- Copii între 1 și 4 ani: 21.2 – 360.4
- Copii între 4 și 7 ani: 33.9 – 277.7
- Copii între 7 și 10 ani: 6.3 – 273.4
- Copii între 10 și 13 ani: 40.2 – 203.5
- Adolescente între 13 și 15 ani: 63.6 – 305.2
- Adolescente peste 15 ani și femei de toate vârstele: 102 – 496
La bărbați, valorile normale se încadrează în următoarele limite:
- Bebeluși între 1 și 12 luni: 6.3 – 612.6
- Copii între 1 și 4 ani: 48.7 – 279.8
- Copii între 4 și 7 ani: 16.9 – 358.2
- Copii între 7 și 10 ani: 40.2 – 245.9
- Copii între 10 și 13 ani: 19.8 – 273.4
- Adolescenți între 13 și 15 ani: 33.9 – 351.9
- Adolescenți peste 15 ani și bărbați de toate vârstele: 86 – 324
b. Prolactina la femei
La femei, nivelul proactinei în sânge începe să crească odată cu intrarea în pubertate, atunci când și secreția de hormon estrogenic crește. Prolactina începe să scadă după menopauză, când și nivelul de estrogen este mai mic. Așadar, factorul regulator principal al prolactinei la femei este estrogenul, care poate fi endogen, adică nativ, sau exogen, adică introdus în organism prin medicamente, cum ar fi anticoncepționalele.
i. Ce este hiperprolactinemia?
Această afecțiune poate apărea din diverse cauze fiziologice, patologice și farmacologice. Hiperprolactinemia fiziologică, de pe o parte, apare în timpul sarcinii, alăptării, stresului și exercițiilor fizice intense.
Hiperprolactinemia patologică, pe de altă parte, poate rezulta din tumori hipofizare (prolactinoame), hipotiroidism, insuficiență renală cronică sau sindromul ovarului polichistic (PCOS). În plus, medicamentele precum antipsihoticele, antidepresivele și antihipertensivele pot crește nivelul de prolactină prin interferarea cu semnalizarea dopaminei.
Simptomele hiperprolactinemiei variază în funcție de sex și de cauza de bază. La femei, adesea duce la nereguli menstruale, anovulație, galactoree (producție neașteptată de lapte) și infertilitate.
Hiperprolactinemia, adică producția în exces a prolactinei, poate avea drept consecință infertilitatea la femei. În asemenea cazuri prezența prolactinoamelor poate exercita o presiune prea mare asupra glandei pituitare, ceea ce duce la blocarea activității hormonale normale și la instalarea hipopituitarismului.
În timpul sarcinii, nivelul de prolactină în sânge este mai mare și crește progresiv, ajungând până la de zece ori mai crescut față de nivelul normal. După naștere, în schimb, secreția de lapte este generată de scăderea nivelului de estrogen, dar și de sucțiunea mamelonului, iar ambele fenomene stimulează secreția de prolactină, după alăptare.
Deoarece episoadele de alăptare sunt frecvente și repetate, producția de prolactină se menține la un nivel constant, la femeile care alăptează. Pentru mămicile care nu alăptează, nivelul de prolactină în sânge scade mult mai repede. De asemenea, pe perioada alăptării, prolactina blochează revenirea la normal a funcției ovariene, ceea ce previne o nouă sarcină.
La bărbați, hiperprolactinemia poate duce la scăderea libidoului, disfuncție erectilă, scăderea nivelului de testosteron și, în unele cazuri, ginecomastie (mărirea țesutului mamar).
Ambele sexe se pot confrunta cu dureri de cap și tulburări de vedere dacă cauza hiperprolactinemiei este o tumoare hipofizară care exercită presiune asupra structurilor adiacente. Recunoașterea precoce a acestor simptome poate facilita diagnosticarea și managementul prompt.
c. Prolactina la bărbați
La bărbați, nivelul de proactină în sânge este, de regulă, mai redus față de femei. În mod normal, nivelul de prolactină rămâne constant, din copilărie și până la bătrânețe. Cu toate acestea, și la bărbați pot apărea tulburări în ceea ce privește nivelul de prolactină.
Astfel, hipopituitarismul poate apărea și la bărbați, cauzând scăderea libidoului și pierderea părului de pe corp, în cantități mai mult sau mai puțin crescute.
2. Ce înseamnă prolactina scăzută?
Hipoprolactinemia sau deficitul de prolactină este o tulburare definită printr-un nivel scăzut de prolactină în fluxul sangvin. Hipoprolactinemia se manifestă diferit la femei față de bărbați, în sensul în care poate fi asociată cu o serie de afecțiuni specifice sexului persoanei. Astfel, la femei, aceasta este asociată cu sindromul metabolic, anxietate și/sau disfuncție ovariană, în timp ce la bărbați, este asociată cu disfuncția erectilă arteriogenă, hipofuncția veziculelor seminale, ejacularea prematură și hipoandrogenismul.
a. Cauze prolactină scăzută
Hipoprolactinemia este o afecțiune rară ce poate apărea la persoanele care suferă de o activitate scăzută a glandei pituitare. Printre alte cauze asociate cu un nivel scăzut de prolactină se numără sindromul Sheehan sau necroza hipofizară postpartum, anumite tulburări ale funcției tiroidiene, tulburările menstruale, anumite infecții și afecțiuni, cum ar fi hemocromatoza sau sarcoidoza, anumite tumori extrapituitare sau hipofizare.
Experții sunt de părere că principala cauză responsabilă pentru deficitul de prolactină este sindromul Sheehan, care se instalează, de regulă, imediat după naștere și blochează circulația sangvină către glanda pituitară.
b. Simptome prolactină scăzută
Scăderea secreției de prolactină poate da, ca simptom principal, un aport insuficient de lapte produs după naștere, la femei, în timp ce la bărbați, hipoprolactinemia poate avea ca simptom hipogonadismul secundar. Majoritatea persoanelor cu un nivel scăzut de prolactină nu manifestă simptome vizibile, de regulă, deși, potrivit cercetărilor, acestea pot genera răspunsuri imune reduse în fața infecțiilor.
c. Tratament prolactină scăzută
Tratamentul variază în funcție de sex și de situația persoanei în cauză. Așadar, pentru femeile care nu alăptează din cauza producției insuficiente de lapte, se pot recomanda medicamente cu efect galactogog sau suplimentarea cu formule de lapte. Din păcate, nu există un tratament pentru deficitul de prolactină, dar se poate apela la tratamente medicamentoase care pot crește lactația la femei, cum ar fi agenții antidopaminergici.
3. Ce înseamnă prolactina mărită?
Prolactina mărită sau hiperprolactinemia este definită prin creșterea anormală a nivelului de prolactină în sânge. Acest fenomen se poate manifesta când celulele lactotrofe, aflate în interiorul hipofizei, produc mai multă prolactină decât e necesar sau atunci când cresc peste limita normală, ducând la formarea de tumori.
Însă prolactina poate înregistra valori crescute și ca efect advers al unor terapii cronice sau în contextul unor alte afectiuni.
a. Cauze prolactină mărită
Printre cauzele principale ale hiperprolactinemiei se numără apariția prolactinoamelor, stresul excesiv, sarcina (perioadă în care prolactina crește, în mod normal, dar scade odată cu nașterea), anumite traumatisme toracice și consumul unor medicamente ce stimulează producția de prolactină. De asemenea, hiperprolactinemia a fost asociată cu anumite afecțiuni, precum hipotiroidismul și bolile de rinichi.
Prolactinoamele sunt cel mai frecvent tip de adenoame hipofizare funcționale, reprezentând aproximativ 40% dintre toate tumorile hipofizare. Aceste tumori benigne provin din celulele lactotrofe din glanda pituitară și secretă cantități excesive de prolactină, ducând la hiperprolactinemie.
Din punct de vedere clinic, prolactinoamele sunt clasificate în microprolactinoame (tumori mai mici de 10 mm) și macroprolactinoame (tumori mai mari de 10 mm).
Microprolactinoamele sunt mai frecvente la femei și prezintă adesea simptome legate de hiperprolactinemie, cum ar fi tulburările menstruale și infertilitatea.
Macroprolactinoamele, întâlnite mai frecvent la bărbați, pot provoca efecte semnificative, ducând la dureri de cap, defecte ale câmpului vizual (din cauza compresiei chiasmei optice) și disfuncție a nervilor cranieni. Prezența acestor simptome determină adesea investigații suplimentare prin studii imagistice și evaluări hormonale.
Prolactinoamele sunt mai frecvente la femei decât la bărbați și apar rar la copii.
Estrogenul pare să joace un rol cheie în dezvoltarea și progresia tumorii, deoarece receptorii de estrogeni sunt exprimați în multe prolactinoame. Acest lucru poate explica de ce femeile dezvoltă în mod obișnuit microprolactinoame care răspund bine la terapia cu agonist dopaminergic, în timp ce bărbații tind să prezinte tumori mai mari și mai agresive în momentul diagnosticării. Înțelegerea acestor diferențe poate ajuta la optimizarea strategiilor de tratament individualizate pentru pacienții afectați.
Anumite medicamente eliberate pe bază de rețetă pot crește, de asemenea, nivelurile de prolactină. Acestea includ medicamente pentru:
- Hipertensiune arterială (cum ar fi blocante ale canalelor de calciu și metildopa)
- Depresie (antidepresive triciclice și ISRS)
- Arsuri la stomac și boală de reflux gastroesofagian
- Greață și vărsături
- Durere (opiacee)
- Pilule anticoncepționale
- Tulburări grave de sănătate mintală (antipsihotice cum ar fi risperdal și haloperidol)
- Simptome de menopauză (estrogen)
În terapiile cronice cu pregabalina, nivelul de prolactină poate înregistra valori mai crescute. Pregabalina este un medicament care este structural analog cu acidul gamma-aminobutiric (GABA) și este prescris pentru sindroamele dureroase cronice, cum ar fi nevralgia postherpetică, durerea neuropatică diabetică și periferică, convulsii parțiale, tulburările de somn, tulburările de anxietate și fibromialgia.
Alte cauze includ:
- Hipotiroidism sau tiroida hipoactivă - ceea ce înseamnă că glanda tiroidă nu produce suficient hormon tiroidian
- Sarcină și alăptarea
- Leziuni ale peretelui toracic sau alte afecțiuni care afectează peretele toracic, cum ar fi zona zoster
- Alte tumori și boli care afectează glanda pituitară sau tratament cu radiații pentru tumorile de pe sau în apropierea glandei pituitare
- Boli cronice ale ficatului și rinichilor
Uneori, nu poate fi găsită nicio cauză pentru hiperprolactinemie, stresul cronic și intens fiind una din posibilele cauze incriminate.
b. Simptome prolactină mărită
Hiperprolactinemia poate afecta funcțiile ovariene și testiculare, dând simptome specifice, cum ar fi amenoreea, infertilitatea, pierderea energiei, disfuncții sexuale, modificări de comportament și bufeuri de căldură 1.
Prolactina mărită afectează și țesutul mamar, la femei și bărbați, cauzând scurgeri de lapte, sau galactoree, la femei, respectiv ginecomastie, sau creșterea țesutului mamar, la bărbați.
Dacă se suspectează un prolactinom, un RMN (imagistică prin rezonanță magnetică) a creierului și hipofizarului este adesea următorul pas. Un RMN poate dezvălui o tumoră hipofizară și arăta dimensiunea acesteia.
Prolactinomul nu este o tumoare cerebrală. Țesutul hipofizar se află în afara barierei hematoencefalice, iar tumorile hipofizare nu sunt considerate tumori cerebrale. Acestea sunt aproape întotdeauna benigne.
c. Tratament prolactină mărită
Tratamentul hiperprolactinemiei poate fi de natură medicamentoasă, chirurgicală sau se poate apela chiar și la tratament cu radiații. Intervenția chirurgicală poate fi necesară pentru extirparea unor tumori la nivelul glandei pituitare, mai ales dacă tumora afectează vederea, iar radiațiile, numai în cazul în care terapia medicamentoasă și/sau chirurgicală nu au dat roade.
Pentru că nivelul crescut de prolactină poate apărea în urma consumului de medicamente cu efect de stimulare a prolactinei, întreruperea tratamentului poate fi suficient pentru restabilirea unui nivel hormonal normal.
Medicamente pe bază de rețetă
Agoniştii dopaminergici precum bromocriptina şi cabergolina scad producţia de prolactină. Medicamentele funcționează bine pentru majoritatea persoanelor cu prolactinoame și sunt bine tolerate. Bromocriptina se ia de 2-3 ori pe zi, iar Cabergolina are acțiune prelungită și este utilizată de două ori pe săptămână.
Hipotiroidismul este tratat cu hormon tiroidian sintetic, care ar trebui să readucă nivelul de prolactină la normal. Dacă nivelurile ridicate de prolactină sunt cauzate de medicamentele prescrise, pot fi explorate alte tipuri de medicamente.
4. Diagnosticul tulburărilor de prolactină
Diagnosticul tulburărilor legate de prolactină începe cu măsurarea nivelului seric de prolactină prin teste de sânge. Dacă sunt detectate niveluri ridicate, sunt necesare investigații suplimentare pentru a determina cauza de bază. Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) a glandei pituitare este standardul de aur pentru identificarea prolactinoamelor și a altor anomalii structurale.
În plus, o revizuire amănunțită a istoricului medical al pacientului și a utilizării medicamentelor este esențială, deoarece mai multe medicamente pot induce hiperprolactinemie.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Recent findings on hyperprolactinemia and its pathological implications: a literature review”, J Investig Med. 2022, Zohreh Al-Sadat Ghoreshi, Hamed Akbari, Mohsen Sharif-Zak, Nasir Arefinia, Mojtaba Abbasi-Jorjandi, Gholamreza Asadikaram
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35768141/
National Library of Medicine - Pathogenesis of pituitary tumors
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21423242/
Endocrine Society - Diagnosis and Treatment of Hyperprolactinemia
https://www.endocrine.org/clinical-practice-guidelines/hyperprolactinemia
Te-ar mai putea interesa și...
