Plastic si microplastice: cum ne pot afecta sanatatea si cum le reducem?

1. Ce sunt microplasticele?
2. În ce materiale și produse se găsesc aceste microplastice?
a. Microplastice în apa potabilă
b. Microplastice în produsele cosmetice
c. Microplastice în îmbrăcămintea din fibre sintetice
d. Microplastice în ambalajele și recipientele din plastic
e. Microplastice în aerul pe care îl respirăm
f. Microplastice în fructe și legume
3. Cum afectează microplasticele sănătatea oamenilor?
4. Cum afectează microplasticele mediul?
5. Măsuri pentru reducerea microplasticelor și utilizarea produselor din plastic

Microplasticele sunt o problemă majoră de mediu și sănătate, fiind omniprezente în viața noastră de zi cu zi. Reducerea utilizării materialelor din plastic și dezvoltarea unor alternative biodegradabile sunt soluții necesare pentru a combate această problemă globală.

Ce sunt microplasticele?

Microplasticele sunt particule minuscule de plastic, cu dimensiuni mai mici de 5 milimetri, care provin fie din degradarea materialelor plastice mai mari, fie sunt produse intenționat pentru utilizări specifice. Așadar, aceste particule pot fi clasificate în două categorii principale: microplastice primare, create special pentru diverse industrii, și microplastice secundare, rezultate din fragmentarea deșeurilor plastice mai mari.

Pe de o parte, microplasticele primare includ granule utilizate în produsele cosmetice, în produsele de curățare abrazive și în industria farmaceutică. Pe de altă parte, microplasticele secundare apar atunci când obiectele din plastic, precum sticlele de apă, pungile sau plasele de pescuit se degradează în mediu sub influența razelor UV, a vântului și a apei.

Microplasticele sunt extrem de variate ca dimensiune, având între câțiva micrometri și maximum 5 milimetri. Cele mai mici particule sunt invizibile cu ochiul liber și pot ajunge până la dimensiuni nanometrice, adică mai mici decât celulele umane. Această mărime le permite să pătrundă în organisme vii, inclusiv în sângele uman și în organele interne ale animalelor.

În funcție de dimensiune, microplasticele pot fi transportate de apă, aer sau pot fi ingerate de organisme acvatice, păsări și mamifere, inclusiv de oameni. Cele mai mici particule sunt considerate cele mai periculoase, deoarece pot trece de barierele naturale ale organismului și pot ajunge în fluxul sangvin sau chiar în creier.

În ce materiale și produse se găsesc aceste microplastice?

De la apa pe care o bem de la robinet și până la aerul pe care îl respirăm, microplasticele se găsesc peste tot în mediu.

Microplastice în apa potabilă

Mai multe studii științifice au arătat că atât apa de la robinet, cât și apa îmbuteliată conțin particule de microplastic, provenite din procesele de filtrare, din ambalajele din plastic sau din conductele de distribuție.

Microplastice în produsele cosmetice

Scruburile (exfoliantele), pastele de dinți și anumite loțiuni conțin microparticule de plastic care sunt utilizate pentru efectul abraziv, dar care ajung în apele reziduale și, ulterior, în mediu.

Microplastice în îmbrăcămintea din fibre sintetice

Materialele precum poliesterul, nailonul sau acrilul eliberează microfibre de plastic la fiecare spălare. Aceste particule ajung în apa reziduală și, în cele din urmă, în oceane.

Microplastice în ambalajele și recipientele din plastic

Alimentele și băuturile ambalate în plastic pot conține urme de microplastic care se transferă în conținutul acestora.

Microplastice în aerul pe care îl respirăm

Praful atmosferic conține microplastice, provenite din degradarea obiectelor din plastic sau din anvelopele vehiculelor.

Microplastice în fructe și legume

Plantele pot absorbi microplasticele din sol și apă, ceea ce înseamnă că le ingerăm odată cu alimentele proaspete.

Cum afectează microplasticele sănătatea oamenilor?

Deși cercetările sunt încă în desfășurare, există deja dovezi că microplasticele pot avea efecte negative asupra sănătății umane. Printre riscurile identificate se numără:

Inflamații și stres oxidativ: microplasticele ingerate sau inhalate pot provoca inflamații la nivel celular, contribuind la stresul oxidativ, care este asociat cu bolile cronice și îmbătrânirea prematură.
Toxicitate chimică: aceste microplastice pot conține aditivi chimici periculoși, cum ar fi ftalații și bisfenolul A (BPA), care au efecte perturbatoare asupra sistemului endocrin.
Afectarea sistemului digestiv: odată ingerate, microplasticele pot interfera cu absorbția nutrienților și pot provoca dezechilibre în microbiomul intestinal.
Riscuri cardiovasculare: cercetări recente sugerează că particulele minuscule de plastic pot pătrunde în fluxul sangvin și pot contribui la dezvoltarea bolilor cardiovasculare.
Impact asupra sistemului nervos: nanoplasticele, cele mai mici particule de microplastic, ar putea traversa bariera hematoencefalică, afectând funcțiile cognitive și neurologice.

Cum afectează microplasticele mediul?

Impactul microplasticelor asupra mediului este considerabil, deoarece aceste particule sunt persistente și greu biodegradabile. Ele afectează toate ecosistemele, de la oceane și ape dulci până la soluri și aer. Microplasticele sunt prezente în toate oceanele lumii, afectând ecosistemele marine. Peștii, crustaceele și alte organisme acvatice ingerează microplastice, ceea ce duce la acumularea acestora în lanțul trofic.

Îngrășămintele organice și nămolurile de epurare pot conține microplastice, afectând fertilitatea solului și sănătatea microorganismelor esențiale pentru ecosisteme. Păsările, mamiferele și alte animale confundă adesea microplasticele cu hrana, ceea ce duce la blocaje intestinale, malnutriție și, în unele cazuri, moarte.

Mai mult, microplasticele acționează ca un magnet pentru substanțele toxice din mediu, transportând metale grele, pesticide și alți poluanți periculoși în ecosisteme și în organismele vii. Particulele microscopice de plastic pot ajunge și în aer, contribuind la poluarea atmosferică și afectând sănătatea umană prin inhalare.

Măsuri pentru reducerea microplasticelor și utilizarea produselor din plastic

Ce putem face în privința microplasticelor pentru a ne proteja sănătatea noastră și pe cea a planetei? Ei bine, este nevoie atât de măsuri luate de autorități, cât și de măsuri individuale, pe care să le luăm fiecare dintre noi.

La nivel mare, ar fi nevoie de reglementări mai stricte, cum ar fi dezvoltarea unor tehnologii avansate de filtrare a apei și a aerului, interzicerea sau limitarea utilizării microplasticelor în produse cosmetice și industriale, oferirea de stimulente pentru companiile care dezvoltă materiale alternative la plastic, dar și de educarea populației despre riscurile microplasticelor. Potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu, „Comisia Europeană a inițiat acțiuni de reglementare, cum ar fi o restricție privind vânzarea microparticulelor polimerice sintetice nedegradabile și insolubile și a produselor care le conțin”.

La nivel individual, fiecare putem contribui, pe cât posibil, la sănătatea noastră și a planetei. În primul rând, plasticul de unică folosință este una dintre cele mai mari probleme ecologice, dar putem reduce utilizarea acestuia prin:

folosirea pungilor reutilizabile (o alternativă simplă la pungile din plastic este să avem mereu la noi când ieșim din casă, ori în geantă, ori în mașină, o sacoșă sau mai multe, după caz, din in sau din bumbac, pentru a fi pregătiți când vrem să cumpărăm ceva);
renunțarea la paiele din plastic (în locul acestora, putem folosi paie reutilizabile din inox);
achiziționarea de recipiente reutilizabile (un bidon din inox sau din sticlă pentru apă, pe care să-l avem în geantă sau în mașină, și o cană reutilizabilă pentru cafea la muncă reduc semnificativ consumul de plastic)
evitatea produselor ambalate excesiv (putem alege să cumpărăm, pe cât posibil, produse vrac din piață sau din magazine care au această facilitate, mergând cu recipientele noastre și, în general, să optăm pentru ambalaje reciclabile din hârtie, sticlă și metal);
renunțarea la tacâmuri de unică folosință (în loc să folosim tacâmuri din plastic la birou sau la picnic, putem avea un set din inox sau din bambus).

Industria modei este o sursă majoră de poluare, iar multe haine conțin fibre sintetice care eliberează microplastice în apă la fiecare spălare, deci o altă măsură pe care o putem lua este alegerea hainelor din fibre naturale și durabile, reducând astfel nevoia de cumpărături frecvente și minimizând risipa. Bumbacul organic, inul, cânepa și lâna sunt materiale biodegradabile și mai prietenoase cu mediul. Se întâmplă să te saturi de anumite haine, deși încă sunt bune sau chiar foarte bune de purtat? Organizează schimburi de haine cu membrii familiei, rude și și prieteni, pentru că este o alternativă excelentă de a prelungi viața hainelor și a reduce cererea de produse noi.

Filtrarea apei și evitarea produselor cu microplastice este și aceasta o măsură pentru o mai bună sănătate personală, dar și pentru grija față de mediul înconjurător. De exemplu, un filtru de carbon activ sau un sistem de osmoză inversă poate reduce prezența microplasticelor din apa de băut. Multe exfoliante din comerț, paste de dinți și geluri de duș conțin microplastice. Ingrediente precum „polietilenă” sau „polipropilenă” indică prezența acestora, deci e bine să citim cu atenție etichetele pentru a ști ce să nu cumpărăm.

Exfolianții naturali pe bază de zahăr, sare de mare sau zaț de cafea sunt alternative eficiente și ecologice; cât despre pastele de dinți, le putem alege pe cele pe care scrie „fără microplastic”. Și detergenții obișnuiți pot conține particule de plastic, variantele ecologice fiind mai sigure atât pentru noi, cât și pentru mediu.

În cazul în care te simți copleșit de toate aceste informații, ți se pare că nu există soluții reale pentru a combate această problemă extinsă la nivel mondial și te gândești că e greu să faci toate schimbările, amintește-ți că e important să începi. Și dacă singura măsură pe care o iei de azi înainte este să nu mai cumperi pungi de plastic de câte ori mergi la cumpărături și să ai mereu cu tine o sacoșă, două de pânză, deja este un pas foarte mare. Și dacă de azi înainte nu mai cumperi peturi cu apă când mergi la muncă sau pleci în drumeții, ci îți cumperi un bidon de inox pe care îl umpli de acasă, deja este foarte bine. Dacă fiecare persoană face alegeri conștiente și mici schimbări în viața de zi cu zi, se poate reduce semnificativ consumul de plastic și impactul negativ asupra mediului. De la folosirea pungilor reutilizabile și a hainelor din fibre naturale, până la filtrarea apei și evitarea produselor cu microplastice, fiecare acțiune, cât de mică, este importantă.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Ocean Service - What are microplastics?
https://oceanservice.noaa.gov/facts/microplastics.html
European Environment Agency - Impacts of microplastics on health (Signal)
https://www.eea.europa.eu/en/european-zero-pollution-dashboards/indicators/impacts-of-microplastics-on-health-signal
Science Direct - The potential impact of nano- and microplastics on human health: Understanding human health risks
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0013935124004390
Studiul „The potential impact of nano- and microplastics on human health: Understanding human health risks”, apărut în Environmental Research, Volume 251, Part 2, 15 June 2024, 118535, https://doi.org/10.1016/j.envres.2024.118535, autori: Ewa Winiarska et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...