Noutăți în terapia pentru Alzheimer
Rezumat: Articolul prezintă o posibilă direcție revoluționară în tratamentul bolii Alzheimer: o capsulă implantabilă creată de cercetători elvețieni de la EPFL.
Aceasta conține celule modificate genetic, capabile să producă anticorpi care atacă depozitele toxice de beta-amiloid din creier. Testele pe șoareci au arătat reducerea importantă a plăcilor dăunătoare după 39 de săptămâni.
Textul explică și rolul beta-amiloidului în distrugerea neuronilor, dar și alte metode cercetate, precum anticorpii monoclonali, vaccinurile terapeutice, terapia genică, ultrasunetele și stimularea sistemului glifatic.
1. Cum funcționează capsula implantabilă destinată pacienților cu Alzheimer?
2. Mai multe despre acumulările de beta-amiloid
3. Cum se pot distruge acumulările de beta-amiloid?
a. Terapia cu anticorpi monoclonali
b. Inhibitori de secretază
c. Vaccinuri terapeutice
d. Promovarea autofagiei neuronale
e. Reducerea inflamației și a stresului oxidativ
f. Terapia genică
g. Tehnologii avansate, cum ar fi ultrasunetele focalizate
h. Stimularea sistemului limfatic cerebral
4. Cum se previne acumularea de beta-amiloid?
a. Somnul și mișcarea
b. Alimentația hrănitoare
c. Sănătatea cardiovasculară și sănătatea creierului
5. Concluzii
Boala Alzheimer este una dintre afecțiunile neurologice care reprezintă încă un mister pentru cercetători. Deși nu se cunosc exact cauzele, sau mai bine spus mecanismele care duc la apariția acestei afecțiuni, s-au descoperit factori de risc și variante de tratament.
În acest context, cercetătorii fac demersuri susținute pentru a descoperi tratamente mai eficiente pentru această boală.
Una dintre cele mai răspândite ipoteze legate de boala Alzheimer este că neuronii persoanelor afectate mor din cauza unor acumulări toxice de beta-amiloid în diferite zone ale creierului.
Pornind de la această idee, s-a concluzionat că modalitatea cea mai bună de a stopa evoluția bolii incipiente este „învățarea” sistemului imunitar să considere aceste depuneri nocive și să le atace, înainte ca acestea să aibă efect distructiv asupra neuronilor.
Însă ce soluție există pentru ca acest tratament să poată fi realizat în condiții sigure pentru pacient și cu cât mai puține efecte adverse?
O echipă de oameni de știință elvețieni de la EPFL (École Polytechnique Fédérale de Lausanne) au găsit o posibilă soluție, creând o tehnologie care ar putea schimba radical tratamentul pentru pacienții cu Alzheimer: capsula implantabilă.
1. Cum funcționează capsula implantabilă destinată pacienților cu Alzheimer?
Capsula biactivă este formată din două membrane sigilate și are o dimensiune totală de 27 de milimetri lungime.
În interior este prezent un hidrogel care facilitează prezența și dezvoltarea unor celule, modificate genetic de către cercetători pentru a produce anticorpi care să atace acumulările de beta-amiloid.
Acești anticorpi sunt eliminați constant și circulă prin sânge până la creier.
Fiindcă această capsulă acționează ca un mic transplant, există eventuale riscuri în privința compatibilității cu pacientul purtător. Celulele din interiorul capsulei nu trebuie doar să producă anticorpi, ci să fie și compatibile cu pacientul.
Celulele sunt prelevate inițial din țesutul muscular, apoi programate cu ajutorul ingineriei genetice și abia ulterior intră în corpul capsulei. În acest mod, specialiștii consideră că pot asigura în majoritatea cazurilor compatibilitatea.
Cercetările au fost realizate până în prezent pe șoareci, iar rezultatele au fost pozitive. Șoarecii sunt utilizați deseori pentru studiile legate de Alzheimer fiindcă au o linie genetică cu aplicabilitate similară cu a oamenilor.
După 39 de săptămâni de activitate a capsulei în interiorul corpului, s-a observat o reducere dramatică a prezenței plăcilor dăunătoare.
Mai mult decât atât, anticorpii produși de capsulă au avut efecte și asupra modificărilor prezente la nivelul proteinelor din care provin fragmentele de beta-amiloid.
2. Mai multe despre acumulările de beta-amiloid
Acumulările de beta-amiloid sunt implicate, așa cum am discutat, în dezvoltarea bolii Alzheimer, dar și a altor afecțiuni neurodegenerative.
Aceste depozite sunt formate din fragmente de proteine care se agregă și formează plăci în creier, interferând cu funcționarea normală a neuronilor.
Cum afectează acumulările de beta-amiloid creierul? Beta-amiloidul perturbă comunicarea între neuroni, afectând memoria și alte funcții cognitive. Plăcile de beta-amiloid activează celulele microgliale, care declanșează o reacție inflamatorie.
Inflamația cronică contribuie la distrugerea neuronilor. Acumulările cresc producția de specii reactive de oxigen, care dăunează membranelor celulare, proteinelor și ADN-ului.
Pe termen lung, plăcile contribuie la distrugerea neuronilor, ducând la reducerea volumului cerebral.
3. Cum se pot distruge acumulările de beta-amiloid?
Dezvoltarea terapiei pentru eliminarea sau prevenirea acumulării de beta-amiloid este un domeniu activ de cercetare. Opțiunile de neutralizare a acumulărilor de beta-amiloid includ:
a. Terapia cu anticorpi monoclonali
Aprobați recent, lecanemab și donanemab sunt anticorpi monoclonali care vizează beta-amiloidul și ajută la eliminarea plăcilor din creier. Alte terapii experimentale investighează mecanisme similare, inclusiv reducerea producției de beta-amiloid.
b. Inhibitori de secretază
Beta-secretaza (BACE1) și gama-secretaza sunt enzime care contribuie la formarea beta-amiloidului. Inhibitorii acestor enzime pot reduce producția de beta-amiloid.
Aceste enzime au și alte funcții esențiale, însă, iar blocarea lor completă poate cauza efecte secundare nedorite.
c. Vaccinuri terapeutice
Imunizarea împotriva beta-amiloidului a fost explorată ca strategie de vaccinare pentru boala Alzheimer de peste 20 de ani, se arată într-un studiu recent.
Niciun vaccin nu a fost aprobat până acum. Imunoterapia a primit critici mari din cauza rezultatelor slabe din mai multe studii clinice de fază III.
Un alt studiu arată că, pe baza informațiilor de acum, vaccinurile ADN și ARN ar putea fi utile pentru tratarea bolii Alzheimer.
d. Promovarea autofagiei neuronale
Autofagia este procesul natural prin care celulele elimină materialele nedorite, inclusiv beta-amiloidul. Medicamente precum rapamicina sau alți inductori ai autofagiei sunt în studiu pentru a ajuta la curățarea depozitelor.
e. Reducerea inflamației și a stresului oxidativ
Medicamente antiinflamatorii și antioxidanți pot limita daunele cauzate de beta-amiloid. Suplimente precum resveratrol, curcumină sau vitamina E au fost investigate în acest context.
f. Terapia genică
Terapia genică implică modificarea expresiei genelor care reglează producția de beta-amiloid sau degradarea acestuia. Exemple: CRISPR/Cas9 pentru modificarea genei APP (proteina precursor de amiloid).
g. Tehnologii avansate, cum ar fi ultrasunetele focalizate
Ultrasunetele pot deschide temporar bariera hematoencefalică și activa microglia pentru a curăța plăcile beta-amiloid.
h. Stimularea sistemului limfatic cerebral
Sistemul glifatic, care elimină deșeurile din creier în timpul somnului, poate fi susținut prin îmbunătățirea calității somnului sau prin intervenții care promovează drenajul cerebral.
4. Cum se previne acumularea de beta-amiloid?
Prevenirea acumulării de beta-amiloid în creier este un aspect esențial al gestionării riscului de a dezvolta boala Alzheimer și alte afecțiuni neurodegenerative.
Deși factorii genetici pot juca un rol important, există multiple strategii bazate pe stilul de viață, nutriție și managementul sănătății generale care pot ajuta la reducerea acumulării beta-amiloidului.
a. Somnul și mișcarea
Somnul joacă un rol critic în curățarea deșeurilor metabolice, inclusiv beta-amiloidul, prin intermediul sistemului glifatic. Acesta este mai activ în timpul somnului profund și elimină eficient beta-amiloidul din creier.
Recomandarea pentru adulți este să doarmă 7-8 ore de somn pe noapte, într-un mediu liniștit. Evitarea cofeinei, a meselor bogate și a ecranelor luminoase înainte de culcare ajută la obținerea unui somn mai bun.
Dacă ai probleme grave cu somnul, discută cu medicul de familie.
Mișcarea este necesară pentru a scădea riscul de Alzheimer.
Exercițiile fizice îmbunătățesc sănătatea cerebrală prin mai multe mecanisme, cum ar fi creșterea fluxului sangvin cerebral (ajută la furnizarea de oxigen și nutrienți, prevenind acumulările) și reducerea inflamației (se reduc nivelurile de citokine proinflamatorii care favorizează acumularea beta-amiloidului).
Tipuri de exerciții recomandate: aerobic (mers pe jos, înot, ciclism) - 150 de minute pe săptămână și exerciții de rezistență - 2-3 sesiuni pe săptămână.
b. Alimentația hrănitoare
O alimentație hrănitoare poate reduce producția și acumularea de beta-amiloid.
Dieta mediteraneeană, bogată în antioxidanți, acizi grași Omega-3, vitamine și minerale, bazată pe aportul de fructe și legume, cereale integrale, pește gras, nuci, semințe, ulei de măsline este bună pentru sănătatea creierului.
Fructele de pădure sunt bogate în flavonoide, care protejează neuronii, iar acizii grași Omega-3 din pește (somon, sardine) sau din suplimente cu ulei de pește ori ulei de alge contribuie la reducerea inflamației și a stresului oxidativ.
Curcumina din turmeric ajută la prevenirea acumulării și a agregării beta-amiloidului. Grăsimile trans și alimentele ultra procesate cresc inflamația și stresul oxidativ, deci ar trebui evitate sau consumate rar.
c. Sănătatea cardiovasculară și sănătatea creierului
Sănătatea cardiovasculară este strâns legată de sănătatea cerebrală.
Hipertensiunea poate accelera acumularea beta-amiloidului, colesterolul crescut este asociat cu creșterea riscului de formare a plăcilor de beta-amiloid, iar nivelurile ridicate de zahăr din sânge în cazul diabeticilor favorizează, de asemenea acumularea.
De aceea, ar trebui urmată o dietă bună pentru inimă (atât cea mediteraneeană, cât și dieta DASH sunt potrivite), iar dacă există medicamente prescrise de medic pentru gestionarea tensiunii arteriale și a colesterolului, acestea ar trebui luate conform recomandărilor.
Bine de știut că, pe de o parte, activitățile care stimulează creierul pot ajuta la formarea de conexiuni neuronale noi și la reducerea riscului de acumulare de beta-amiloid.
Jocuri de logică sau puzzle-uri, învățarea unei limbi străine sau a unui instrument muzical, cititul și scrisul sunt utile ca exerciții pentru creier.
Pe de alltă parte, trebuie subliniat că nicotina și substanțele toxice din fumul de țigară contribuie la deteriorarea neuronală, alcoolul în exces poate accelera procesele degenerative, iar poluarea aerului poate contribui la inflamație și stres oxidativ în creier.
Se pare că nivelurile adecvate de vitamina D sunt asociate cu o funcție cognitivă mai bună.
Resveratrolul, un antioxidant din struguri și vin roșu, poate reduce inflamația și acumularea beta-amiloidului, iar polifenolii cum sunt cei din ceaiul verde (EGCG) sau cacao au efecte antiinflamatorii și neuroprotective.
Stresul cronic crește nivelurile de cortizol, care favorizează inflamația și acumularea beta-amiloidului, de aceea e important să combați stresul în fiecare zi.
Mișcarea energică - box, alergare, săpat în grădină etc. - este de mare ajutor, dar și yoga și tai chi-ul sunt bune în lupta contra stresului.
Alte activități care contribuie la combaterea stresului sunt și drumețiile sau plimbările în spații verzi, alături de practicarea unor hobby-uri: pictat, tâmplărie, croșetat etc.
Dacă există un istoric familial de Alzheimer, este importantă monitorizarea medicală și adoptarea unui stil de viață preventiv. În unele cazuri, testarea genetică (pentru genele APOE4) poate ajuta la evaluarea riscului.
5. Concluzii
Lupta împotriva bolii Alzheimer avansează prin tehnologii tot mai îndrăznețe, iar capsula implantabilă reprezintă o speranță reală pentru viitor.
Deși rezultatele au fost obținute până acum pe șoareci, ideea de a folosi propriul organism pentru a produce anticorpi împotriva beta-amiloidului poate deschide drumul unor tratamente mai eficiente și mai sigure.
Totuși, prevenția rămâne esențială: somnul, mișcarea, alimentația echilibrată, reducerea stresului și monitorizarea medicală pot ajuta la protejarea creierului.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: De ce apare Alzheimer?
Răspuns: Cauzele exacte ale bolii Alzheimer nu sunt pe deplin cunoscute, dar una dintre ipotezele principale este acumularea toxică de beta-amiloid în creier, care afectează neuronii și funcțiile cognitive.
Întrebare: La ce tratamente pentru Alzheimer mai lucrează cercetătorii?
Răspuns: Uunul dintre posibilele tratamente este o capsulă implantabilă care conține celule modificate genetic.
Întrebare: Cum funcționează capsula implantabilă?
Răspuns: Capsula eliberează constant anticorpi produși de celulele din interiorul ei. Acești anticorpi circulă prin sânge și ajută la atacarea plăcilor de beta-amiloid.
Întrebare: Ce rezultate au avut cercetările pe șoareci?
Răspuns: După 39 de săptămâni, cercetătorii au observat o reducere importantă a plăcilor dăunătoare din creierul șoarecilor testați.
Întrebare: Cum poate fi redus riscul de acumulare a beta-amiloidului?
Răspuns: Riscul poate fi redus prin somn suficient, activitate fizică, alimentație sănătoasă, controlul tensiunii și colesterolului, reducerea stresului și evitarea fumatului sau alcoolului în exces.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Direct - Beta Amyloid
https://www.sciencedirect.com/topics/neuroscience/beta-amyloid
PMC - Summary of the Current Status of DNA Vaccination for Alzheimer Disease
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10674988/
Studiul „Summary of the Current Status of DNA Vaccination for Alzheimer Disease”, apărut în Vaccines (Basel). 2023 Nov 10;11(11):1706. doi: 10.3390/vaccines11111706, autori: Caterina Vicidomini et al.
Oxford Academic - A subcutaneous cellular implant for passive immunization against amyloid-β reduces brain amyloid and tau pathologies
https://academic.oup.com/brain/article/139/5/1587/2468738
Studiul „A subcutaneous cellular implant for passive immunization against amyloid-β reduces brain amyloid and tau pathologies”, apărut în Brain, Volume 139, Issue 5, May 2016, Pages 1587–1604, https://doi.org/10.1093/brain/aww036, autori: Patrick Aebischer et al.
Te-ar mai putea interesa și...
