Un test de sange detecteaza proteinele care au legatura cu boala Alzheimer
Depistarea bolii Alzheimer implică mai multe metode și tehnici pentru a evalua prezența și progresia bolii. O echipă de cercetători din Australia și din Japonia a dezvoltat un test de sânge pentru a detecta semnele precoce de boală Alzheimer, o maladie care distruge practic celulele creierului.
Diagnosticarea bolii Alzheimer este un proces complex care necesită adesea colaborarea mai multor specialiști, inclusiv neurologi, psihiatri și neuropsihologi, pentru a asigura o evaluare completă și corectă. În prezent, există mai multe metode care se utilizează pentru stabilirea acestui diagnostic de Alzheimer. În cele ce urmează discutăm despre acestea, precum și despre un test care poate detecta anumite proteine care au legătură cu boala.
Diagnostic Alzheimer
Prezența și evoluția bolii se stabilește astfel:
Evaluare clinică
Medicul discută cu pacientul și cu familia acestuia pentru a afla despre simptomele și istoricul medical al pacientului, inclusiv istoricul familial de demență. Examinarea fizică și neurologică include teste ale reflexelor, tonusului muscular, forței, coordonării și echilibrului pentru a evalua funcția neurologică.
Teste cognitive și neuropsihologice
Se utilizează o serie de teste pentru a evalua funcțiile cognitive, inclusiv memoria, atenția, limbajul, abilitățile vizuo-spațiale și capacitatea de a rezolva probleme.
Investigații de laborator
Pentru a exclude alte cauze posibile ale simptomelor (de exemplu, deficiențe vitaminice, dezechilibre hormonale, infecții) se fac analize de sânge.
Investigații imagistice
Tomografia computerizată (CT) și imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) sunt utilizate pentru a detecta modificările structurale din creier, cum ar fi atrofia, deci micșorarea anumitor zone ale creierului. Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) ajută la detectarea anomaliilor la nivel metabolic sau funcțional din creier, inclusiv acumulările de plăci amiloide.
Teste specifice pentru Alzheimer
Se poate face o puncție lombară pentru a analiza nivelurile de beta-amiloid și proteinele tau, care sunt markeri specifici ai bolii Alzheimer. Cercetarea și utilizarea biomarkerilor din sânge pentru detectarea bolii Alzheimer este în continuă dezvoltare. Cercetări recente arată că o serie de peptide amiloid-beta (Aβ), în special Aβ42 și Aβ40, au fost investigate ca biomarkeri pe bază de sânge pentru boala Alzheimer.
Teste genetice
În cazurile rare, familiale, se pot face teste genetice pentru a detecta mutații specifice asociate cu boala Alzheimer familială (de exemplu, mutațiile genei APP, PSEN1 sau PSEN2).
Un test pentru boala Alzheimer cu o acuratețe de 90%
Un test noninvaziv a fost dezvoltat pentru a detecta prezența unor proteine toxice (proteinele beta-amiloide), despre care se știe că sunt prezente în rândul oamenilor afectați de boala Alzheimer, iar testul a reușit să detecteze proteinele cu o acuratețe de 90%. Echipa de cercetători a studiat testul acesta pe 121 de pacienți din Japonia și pe 252 de pacienți din Australia, aceștia având niveluri diferite ale stării de sănătate, variind de la o sănătate bună a creierului până la tulburări cognitive ușoare sau până la diagnostic de boală Alzheimer.
Ideea care stă în spatele acestui test este de a prezice prezența și nivelurile proteinelor beta-amiloide în creierul unei persoane. Înmulțirea anormală a acestor proteine în creier este un semn al bolii Alzheimer, cea mai întâlnită formă de demență. Și alte echipe de cercetători au dezvoltat teste similare pentru a detecta prezența bolii Alzheimer, iar unul dintre teste, dintr-un studiu mai vechi, s-a dovedit a fi eficient în proporție de 86% în ceea ce privește sensibilitatea și specificitatea.
„Acest test este cel puțin la fel de bun că tehnicile actuale de scanare a creierului și depășește, de departe, testele de sânge existente”, a declarat Colin Masters, profesor specializat pe cercetarea în domeniul demenței la Melbourne's Florey Institute of Neuroscience and Mental Health, cel care a condus acest studiu important.
Însă cercetătorii au avertizat că aceste teste de sânge sunt încă departe de a fi aplicate, practic, în medicina clinică. Debutul bolii Alzheimer poate veni cu 30 de ani înainte ca pacientul să se confrunte cu orice fel de simptome, cum ar fi pierderea memoriei.
Nu există un test concret pentru a determina debutul timpuriu al demenței, iar pacienții cu deteriorări cognitive sunt diagnosticați pe baza unei evaluări atente, utilizându-se tehnicile de scanare a creierului și testele mintale concise.
Studiul acesta a folosit mostre de sânge luate de la pacienți, pentru a detecta nivelurile proteinelor toxice din sânge și, în schimb, a prezis cât de multe proteine de acest gen se găsesc în creierul persoanelor studiate.
În prezent, nu există niciun tratament disponibil pentru a vindeca boala Alzheimer, dar detectarea precoce a acestei maladii poate accelera accesul la terapie. Echipa de cercetători a ținut să sublinieze că este nevoie de mai multe studii în acest domeniu, pe o populație mult mai mare, pentru ca rezultatele de la final să fie mai concludente și pentru a putea fi aplicabile.
„Acesta nu este un test de sânge pentru demență, despre care oamenii care sunt îngrijorați în privința memoriei și puterii lor de concentrare ar trebui să își întrebe medicii dacă îl pot face. Nu toți oamenii care au proteine beta-amiloide prezente în creier vor suferi de demență și nu toți oamenii care suferă deja de demență se vor dovedi că vor avea proteine beta-amiloide în creier”, a declarat Rob Howard, profesor de psihiatrie de la University College London, care nu a fost implicat în acest studiu.
Tratamentele disponibile pot ajuta la încetinirea progresiei simptomelor bolii Alzheimer și la ameliorarea calității vieții pacienților, deși, cum am discutat, în prezent nu există un tratament care să vindece boala.
Inhibitorii de colinesterază, cum ar fi donepezil, rivastigmină sau galantamină funcționează prin creșterea nivelului de acetilcolină în creier, un neurotransmițător implicat în memorie și învățare. Acestea pot ajuta la atenuare simptomelor cognitive și comportamentale la pacienții cu Alzheimer ușor până la moderat.
Aducanumab este un anticorp monoclonal care țintește beta-amiloidul, proteina care formează plăci în creierul pacienților cu Alzheimer. Acest tratament este utilizat pentru a reduce acumularea de plăci amiloide în creier și poate încetini progresia bolii la pacienții aflați în stadii incipiente.
Memantina ajută la reglarea activității glutamatului, un alt neurotransmițător important pentru funcția de memorie și învățare, este utilizată pentru tratarea formelor moderate până la severe ale bolii Alzheimer și poate fi combinată cu inhibitori de colinesterază.
Se poate face ceva pentru a preveni boala Alzheimer?
În prezent, nu există o metodă sigură de a preveni complet boala. Totuși, cercetările sugerează că anumite strategii și obiceiuri de viață sănătoase pot reduce riscul de a dezvolta Alzheimer sau alte forme de demență. Iată câteva recomandări:
Alimentație sănătoasă inclusiv pentru creier
O dietă echilibrată, cum ar fi dieta mediteraneeană sau dieta DASH, în care accentul se pune pe legume crude și gătite (dar nu prăjite), fructe proaspete, cereale integrale (fulgi de ovăz, hrișcă, quinoa etc.), pește gras (macrou, hering, somon, sardine, ton), nuci, alune, măsline și ulei de măsline, poate reduce riscul de declin cognitiv.
E bine ca zahărul să fie limitat: consumul excesiv de zahăr poate duce la rezistența la insulină și, în cele din urmă, la diabetul de tip 2. Diabetul de tip 2 este un factor de risc major pentru boala Alzheimer. Insulina joacă un rol important în funcția creierului, iar rezistența la insulină poate afecta negativ procesele cognitive. De asemenea, zahărul poate contribui la inflamația cronică în organism; inflamația este un mecanism cheie în dezvoltarea plăcilor amiloide și a încurcăturilor neurofibrilare din creier, ambele fiind caracteristici ale bolii Alzheimer.
Exerciții fizice regulate
Activitatea fizică regulată poate îmbunătăți sănătatea cardiovasculară și fluxul sangvin către creier, contribuind astfel la menținerea funcției cognitive. Se recomandă cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână. Mersul pe jos este o activitate simplă și accesibilă, care poate fi practicată zilnic. Alergarea poate avea beneficii semnificative asupra sănătății cardiovasculare și cognitive. Exercițiile de forță, precum antrenamentele cu greutăți și cele cu propria greutate corporală ajută nu doar la menținerea masei musculare și a densității osoase, ci pot contribui și la sănătatea creierului.
Stimulare mentală
Activitățile care provoacă mintea, cum ar fi cititul, puzzle-urile, învățarea unei limbi străine sau cântatul la un instrument muzical, pot contribui la menținerea funcției cognitive.
Interacțiune socială
Menținerea unor relații sociale active și participarea la activități în comunitate pot reduce riscul de declin cognitiv.
Controlul factorilor de risc cardiovasculari
Gestionarea tensiunii arteriale, a colesterolului, a diabetului și evitarea fumatului sunt esențiale pentru sănătatea creierului.
Somnul de calitate
Un somn adecvat și de calitate este important pentru sănătatea creierului. Se recomandă 7-8 ore de somn pe noapte sau, în orice caz, nu mai puțin de 6 ore.
Gestionarea stresului
Tehnicile de relaxare, cum ar fi respirația profundă sau yoga, care contează și ca exercițiu de relaxare, dar și ca exercițiu fizic, pot ajuta la reducerea stresului, care este șia cesta corelat cu declinul cognitiv.
Educația și învățarea pe tot parcursul vieții
Participarea la activități educaționale pe tot parcursul vieții poate contribui la menținerea sănătății cognitive. De aceea, nu trebuie să spunem că învățatul este doar pentru tineri, ci e bine să ne păstrăm mintea deschisă, curiozitatea și dorința de a învăța lucruri noi la orice vârstă.
Monitorizarea sănătății generale
Vizitele regulate la medicul de familie și monitorizarea sănătății generale pot ajuta la un diagnostic timpuriu de Alzheimer și la gestionarea problemelor de sănătate care pot afecta creierul.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manuals - Alzheimer Disease
https://www.msdmanuals.com/professional/neurologic-disorders/delirium-and-dementia/alzheimer-disease
Navigating Early Alzheimer's Diagnosis: A Comprehensive Review of Diagnostic Innovations
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10561010/
Studiul „Navigating Early Alzheimer's Diagnosis: A Comprehensive Review of Diagnostic Innovations”, apărut în Cureus. 2023 Sep; 15(9): e44937. Published online 2023 Sep 9. doi: 10.7759/cureus.44937, autori: Anup Juganavar et al.
Nature - High performance plasma amyloid-β biomarkers for Alzheimer’s disease
https://www.nature.com/articles/nature25456#abstract
Studiul „High performance plasma amyloid-β biomarkers for Alzheimer’s disease”, apărut în Nature, volume 554, pages249–254 (2018), autori: Colin L. Masters et al.
Te-ar mai putea interesa și...
![Gândirea negativă persistentă crește riscul de Alzheimer [studiu]](https://img.gs/shcfmqtrbf/290x290,fit,quality=medium/https://doc.ro/uploads/photos/uploads/2026/IULIE/gandirea-negativa-persistenta-creste-riscul-de-alzheimer-studiu.jpg "Gândirea negativă persistentă crește riscul de Alzheimer [studiu]")
