Limba incarcata: care sunt cauzele si cum o tratam

Limba, ansamblul complex de papile senzoriale și mușchi, este un organ complex implicat în vorbire și expresie, precum și în gustare, masticare și deglutiție. Cavitatea bucală poate fi un indicator al bolilor sistemice si locale. Partea dorsală a limbii recoltează în cea mai mare parte microbi orali care se agregează cu celule epiteliale detașate, alimente și componente de saliva și ser, formând un strat de așa-numita "placa a limbii". Un anumit nivel de incarcare a limbii este un fenomen normal in treimea posterioară a limbii. Gradul de incarcare a limbii este corelata si cu halitoza, mirosul neplăcut al respiratiei.

Incarcarea limbii depinde de istoricul medical, obiceiurile alimentare și de igienă orală, nivelul compușilor de sulf în respirație, caracteristicile anatomice ale dorsului limbii și fluxul salivar. Nivelul de igienă orală se pare ca reprezinta cel mai puternic factor determinant pentru prezența acoperirii limbii la persoanele clinic sanatoase. Fumatul, prezența unei proteze, starea parodontală și obiceiurile alimentare sunt, de asemenea, corelate, deși mai puțin evidente.

Vârsta reprezinta un factor semnificativ în ceea ce privește prevalența placii de la nivelul limbii si o serie de obiceiuri de igienă orală, cum ar fi curățarea dinților și curățarea interdentară, pot influenta gradul de acoperire a limbii.

De ce "se incarca" limba?

Încarcarea limbii este insa mai crescuta în boala parodontală, la fumatori sau in diverse dezechilibre ale florei bucale si influentata si de afectiuni infectioase, precum candidoza si prezenta lichenului plan, o leziune cu potential de transformare in cancer oral. Placi albe diseminate la nivelul limbii si ucoaselor gurii pot aparea si in lupus eritematos, psoriazis sau infectia cu Morsciato buccarum.

Leucoplazia se manifesta prin leziuni albicioase dure pe suprafața limbii, fingiilor si mucoaselor ce captusesc partea interioară a obrajilor, cauzeata de fumat si consumul de alcool, dar si de unii factori iritanți, cum ar fi piercingurile orale. In lipsa unui tratament adecavt, leziunile de tipul leucoplaziei se pot transforma în cancer oral. În cazul leziunilor cu displazie moderată până la severă, excizia chirurgicală sau intervenția chirurgicală cu laser ar trebui să fie tratamentul de elecție, mai ales când leziunea se află pe marginile ventrale și laterale ale limbii, palatului moale, planșeului gurii și orofaringelui.

De asemenea, bacteriile asociate parodontitei prezente în învelișul limbii au fost strâns asociate cu cele din placa dentară, prin urmare, este probabil ca bacteriile din învelișul limbii să acționeze ca un rezervor prin saliva pentru cei din biofilmul de pe dinți.

Prevalența ridicată a mirosului neplacut de tipul fetorului uremic, a limbii saburrale, a mucoasei palide și a peteșiilor/echimozelor la nivelul limbii poate fi considerată, de exemplu si ca un posibil semn al stadiului avansat nediagnosticat al bolii renale la pacienții diabetici.

Si in sifilis, limba poate avea o prezentatie alba.

O acoperire albă a limbii poate fi atribuită unei deficiențe de vitamina B, ca fiind unul dintre simptome, alaturi de o serie de altele, precum starea de oboseala, lipsa de concentrare, ameteli, dar si anemie si stari de dispozitie alterate si hiar depresie, intrucat Vitamina B ajută la reglarea sistemului nervos. In particular, deficitul de vitamina B12 va face ca limba să fie dureroasă și de culoare roșie. Glosita, umflarea limbii, poate face ca limba să pară netedă.

Si in anemia feripriva- anemia prin deficit de fier, limba poate fi albicioasa, dar si umflată, inflamată, palidă sau neobisnuit de netedă. Deficitul de fier poate provoca, de asemenea, alte simptome în jurul gurii, cum ar fi gura uscată,

Si suferintele digesticve, in special intestinale, insotite in special de deshidratare, fie acute, precum toxiinfecția alimentară, cauză frecventa a diareei, gastroenterita sau diareea călătorului, dar si suferintele cronice in sindromul de colon iritabil,pot duce la o decolorare albicioasă a limbii.

Atat la copii, cat si la varstnici, o limba albicioasa, de regula neuniforma, cu pete si chiar leziuni poate fi de asemenea un semn de deshidratare profunda.

Dacă aveți boală de reflux gastroesofagian, există riscul ca acidul din stomac să vă pătrundă în gură. Cu toate acestea, conform Fundației Internaționale pentru Afecțiuni Gastrointestinale, iritațiile limbii și ale gurii se numără printre simptomele mai puțin frecvente ale bolii de reflux. Cercetările de până acum nu au arătat o legătură puternică între refluxul acid și un strat alb de pe limbă.

Anomaliile limbii

Deși sunt ușor de examinat, anomaliile limbii pot reprezenta pentru medici o dilemă de diagnosticare, dar și terapeutică. Recunoașterea și diagnosticul necesită un istoric aprofundat, inclusiv debutul și durata, simptomele antecedente, consumul de tutun și alcool. Examinarea morfologiei limbii și evaluarea atentă a limfadenopatiei sunt, de asemenea, importante. Limba crăpată sau glosita este printre cele mai frecvente probleme ale limbii, alături de limba geografică și limba păroasă, și nu necesită, de regulă, tratament.

Limba crăpată sau fisurată (eng. fissured tongue, FT) este o afecțiune frecvent observată la 20-30 % din populația generală. Din punct de vedere clinic, limba crăpată se caracterizează prin șanțuri care variază în profunzime și sunt prezente de-a lungul părților dorsale și/sau dorsolaterale ale limbii.

Mai mult, limba crăpată prezintă numeroase papile filiforme mărite și netede și infiltrație inflamatorie subepitelială. În ciuda multor studii, etiologia limbii crăpate rămâne neclară. Această anomalie este considerată congenitală și asociată cu mai multe tulburări. Limba fisurată este, totodată, normală odată cu îmbătrânirea.

Limba, o oglindă a sănătății bucale și generale

În tulburările mucoasei bucale, leziunile limbii constituie proporții substanțiale. În filozofiile medicale, se crede că limba este un indicator al sănătății de câteva decenii. Acest organ a fost considerat de Hipocrate, Galen și alții ca un barometru al sănătății.

În medicina tradițională chinezească diagnosticul limbii este o modalitate importantă de a înțelege funcția fiziologică și modificările patologice ale corpului uman pentru a diagnostica bolile prin observarea schimbării aspectului limbii.

Fisurile limbii sunt diferite din punctul de vedere al numărului lor, al adâncimii acestora și al formelor regăsite pe suprafața linguală. Aceste fisuri pot reflecta obiectiv energia vitală, gradul și natura factorilor patogeni și starea pacientului, dar pot fi utilizate și pentru a determina rezultatul și prognosticul unei boli. O modificare a lungimii, lățimii, adâncimii și numărului acestora are, de asemenea, o semnificație importantă pentru diagnosticarea și prognosticul bolii. Deoarece diagnoza limbii a jucat un rol atât de important în diagnosticul și tratamentul ulterior al bolilor, a atras o atenție tot mai mare atât în medicina clinică, cât și în biomedicină.

Limba crăpată sau fisurată

Limba fisurată este o afecțiune benignă, ușoară caracterizată prin numeroase șanțuri sau brazde de mică adâncime de-a lungul suprafațelor dorsale și laterale ale limbii. Îmbătrânirea, malnutriția și factorii locali precum infecția pot contribui la dezvoltarea și simptomele acesteia. Limba fisurată poate fi asociată cu anumite sindroame subiacente și alte afecțiuni medicale ca:
•   sindromul Down;
•   psoriazis;
•   sindromul Sjögren;
•   acromegalia;
•   sindromul Melkersson-Rosenthal;
•   granulomatoză orofacială;
•   anemie pernicioasă;
•   niveluri serice scăzute de vitamina A;
•   diabet zaharat;
•   anumite boli autoimune.

Limba crăpată pare să apară mai frecvent la adulți și este foarte rar sau deloc întâlnită la copiii mai mici de 10 ani. Putem identifica această anomalie a limbii prin prezența șanțurilor profunde, a mirosului din cavitatea bucală și prin decolorarea acestui organ, semne care pot apărea odată cu înghițirea alimentelor sau cu inflamația limbii.

Limba fisurată este diagnosticată clinic pe baza fisurilor. Pacienții pot prezenta mai multe șanțuri sau brazde pe suprafața dorsală a limbii, cuprinse între 2 și 6 mm adâncime. Din punctul de vedere al poziției fisurilor, limba fisurată poate fi clasificată ca fiind mediană și laterală. Șanțurile sau brazdele variază de la fisuri care sunt situate în cea mai mare parte pe zona dorsolaterală a limbii la o fisură centrală mare, cu fisuri mai mici care se ramifică spre un unghi drept.

Mucoasa suprafeței dorsale a limbii are papile filiforme, ale cărei fire de păr pot adăposti celulele epiteliale superficiale, de solicitările mecanice. Această protecție mecanică a mucoasei limbii este redusă în cazul limbii fisurate, în absența firelor de păr, a granulelor de keratină și keratohialină și poate contribui la apariția inflamației.

Cauze și simptome

Etiologia glositei este necunoscută, dar se consideră că ereditatea joacă un rol semnificativ. Această afecțiune poate fi congenitală, prezentă la naștere sau poate deveni evidentă în timpul copilăriei sau mai târziu, pe parcursul vieții. Au fost examinate caracteristicile clinice și genetice ale limbii fisurate definite histologic într-un studiu familial¹ și s-a raportat că limba fisurată cu papile cu suprafață netedă a fost transmisă ca o caracteristică dominantă cu penetranță incompletă și a fost precedată de o altă anomalie a cavității bucale –limba geografică.

Această anomalie este de obicei asimptomatică, cu excepția cazului în care fisurile sunt inflamate din cauza resturilor alimentare prinse în interiorul șanțurilor, a excesului de bacterii și a infecției de grad scăzut. Pacienții pot prezenta simptome ușoare precum senzație de arsură și durere la nivelul limbii. Starea este agravată de prinderea particulelor de alimente în fisuri, dar și de o igienă orală și nutriție deficitare.

Tratament limba crăpată

Limba fisurată este frecvent diagnosticată greșit, dar și supratratată. Aceasta este asociată cu dezvoltarea unor șanțuri profunde ca urmare a aprofundării fiziologice a fisurilor normale ale limbii. Ele apar de obicei, odată cu îmbătrânirea și nu necesită un tratament specific, cu excepția cazului în care prinderea alimentelor și a bacteriilor duce la inflamația fisurilor. La pacienții cu afecțiuni severe, primul obiectiv al tratamentului ar trebui să fie descoperirea cauzei iritante. Se pot încerca măsuri locale pentru rezolvarea manifestărilor clinice. Dacă durerea este o problemă, un anestezic local, cum ar fi lidocaina vâscoasă, poate fi administrat înainte de mese.

Totodată, se recomandă periajul delicat al limbii, dacă apare o inflamație simptomatică. Menținerea unei igiene orale și a unei diete echilibrate sunt de asemenea, aspecte esențiale care trebuie luate în considerare pentru a preveni simptomele cauzate de factorii iritanți locali.

Tratamentul limbii incarcate

Leucoplazia nu se trateaza obliatoriu, insa leziunile trebuie monitorizate; nu mai fumați și reduceți cantitatea de alcool pe care o consumați. In anumite cazuri, terapiile laser pot fi de ajutor in limitarea leziunilor.
Lichenul plan oral poate fi tratat prin aplicatii locale- sub forma de spray cu cortizon sau o apă de gură speciala
Aftele bucale si limba incarcata din candidoza se trateaza local cu medicamente antifungice in solutii sau pastile, ce contin nistatin, si tamponari cu glicerina boraxata, clattirea gurii cu apa si bicarbonat de sodiu. Daca candidoza este extinsa se poate recoamnda un antifungic oral, in priza unica- de tipul diflucanului.
Sifilisul depistat timpuriu se poate trata cu o singură doză de penicilină, un antibiotic de electie care ucide bacteriile care cauzează sifilisul. Dacă sifilisul este mai vechi- mai mult de un an, este posibil să fie necesare mai mult decat o singura doză de antibiotic
incarcarea alba din cadrul deficitelor de vitamina B, fier se trateaza cu ajutorul dietei si suplimnetelor
in cazul deshidratarii severe se impun solutii de rehidratare, perfuzabile si saruri orale.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Fissured tongue: A sign of tongue edema?”, apărut în Medical Hypotheses, Volume 82, Issue 6, June 2014, Pages 709-712,autori:Järvinen, Jaana, Jopi JW Mikkonen, Arja M. Kullaa
Internet Journal of Nutrition and Wellness: „Fissured tongue: a case report and review of literature”, http://ispub.com/IJNW/10/1/3217
American family physician: „Common tongue conditions in primary care”, https://www.aafp.org/afp/2010/0301/p627.html
Journal of Tropical Medicine: „Newer classification system for fissured tongue: an epidemiological approach”, https://www.hindawi.com/journals/jtm/2015/262079/
Science Direct: „Diseases of the Tongue”,https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0738081X16300505

IEEE International Conference on Bioinformatics and Biomedicine (BIBM:)„Computer Identification and Quantification of Fissured Tongue Diagnosis” ,https://ieeexplore.ieee.org/document/8621114

Comparative study: Oral mucosal lesions, signs and symptoms in diabetes mellitus patients with end stage renal disease with analogous findings in diabetes mellitus patients with non-end stage renal disease, 2027, Balasubramani Senthil, Subramaniam Shanmugam

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI