Microbiomul limbii si rolul in sanatate

Utilizând o tehnică imagistică recent dezvoltată, o echipă de cercetători americani a elaborat o hartă a comunităților microbiene de pe limba umană. Aceasta ar putea fi utilă în viitor pentru dezvoltarea unor tratamente. Interacțiunile dintre microbiota colonizantă și gazdă au fost pe deplin confirmate, printre care microbiota de acoperire a limbii au o rată moderată de reînnoire și sensibilitate la boli și sunt ușor de obținut, făcându-le un subiect de cercetare ideal.

Tulburarile microbiotei orale dar si lipsa unor vitamine ori boli sistemice pot determina aparitia limbii incarcate- tradand infectii diverse cu cu candida, lichen sau alte afectiuni. Trebuie sa mergeti la un medic stomatolog sau ORL daca observati transformari la nivelul limbii precum:

are o incarcatura alba sau se dezvoltă pete albe; unele afecțiuni care cauzează acest lucru includ afte bucală, leucoplazie, lichen plan oral și cancer oral
devine prea roșie, zmeurie, sau dezvoltă pete roșii sau roz; aceasta poate fi limba geografică sau o altă afecțiune
este foarte neteda si lucioasa
prezinta incarcatura galbena, neagra sau "păroasa"
prezinta leziuni din cauza unei traume
este dureroasa sau dezvoltă leziuni sau noduli care nu se rezolvă după câteva săptămâni
se manifesta prin arsuri severe

Tulburările microbiotei orale sunt legate de aparitia si accentuarea mai multor boli precum:

diabet,
obezitate,
boli cardiovasculare,
hipertensiunea arteriala
cancer
alte boli din sfera digestiva precum gastrita, steatoza hepatica sau pancreatica

Fiind o parte importantă a cavității bucale, microbiota de acoperire a limbii poate promova gastrita și tumorile sistemului digestiv, afectând apariția și dezvoltarea mai multor boli cronice. Factorii de risc comuni includ dieta, vârsta și starea imunitară, printre altele.

Mecanismele de reglare metabolică pot fi similare între limbă și microbiota intestinală. Microbiota de acoperire a limbii poate fi transferată în tractul respirator sau digestiv și poate crea un nou echilibru cu microorganismele locale, împreună cu celulele epiteliale gazdă formând o barieră biologică. Această barieră este implicată în producerea și circulația oxidului nitric (NO) și în funcția receptorilor gustativi, formând axa oral-intestin-creier (similar cu axa intestin-creier).

În prezent, modelul bolii și mecanismul microbiotei de acoperire a limbii care afectează metabolismul nu au fost studiate pe scară largă, dar au un potențial extraordinar.

Ce este microbiota linguala?

Conform noului studiu, biofilmele microbiene de pe suprafața limbii au o organizare spațială complexă, foarte structurată. Din analiza detaliată a structurii, se pot face deducții despre principiile creșterii și organizării comunității, apun autorii studiului. Bacteriile de pe limbă sunt mult mai mult decât o simplă „grămadă”, sunt asemănătoare mai degrabă cu un organ al corpului.

Microbiomul oral este un ecosistem complex. Organizarea spațială a comunităților microbiene din gură este influențată de o varietate de factori, printre care temperatura, umiditatea, fluxul salivar, pH-ul, oxigenul și frecvența intervențiilor precum abraziunea sau igiena orală. În plus, microbii își influențează vecinii acționând ca surse de metaboliți, nutrimente și molecule inhibitoare, cum ar fi peroxidul de hidrogen și peptidele antimicrobiene. Prin ocuparea spațiului, microbii se pot exclude fizic unul pe altul din habitatele dezirabile, dar suprafețele lor prezintă, de asemenea, locuri destinate conectării, la care pot adera alți microbi.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Cu toate acestea, tiparele spațiale au primit relativ puțină atenție în domeniul ecologiei microbiene. Oamenii de știință cred că e important de aflat care bacterii stau unele lângă altele, pentru a înțelege cum funcționează aceste comunități. Limba este deosebit de importantă, deoarece adăpostește un rezervor mare de microbi și este un punct de referință tradițional în medicină.

În noul studiu¹, cercetătorii au folosit o tehnică numită Etichetare Combinatorială și Imagistică Spectrală - Fluorescență in situ hibridizare (CLASI-FISH), care a fost recent dezvoltată într-un laborator de la Harvard. Această strategie implică etichetarea unui anumit tip de microorganism cu mai multe fluorocrome, extinzând foarte mult numărul diferitelor tipuri de microbi care pot fi identificați și localizați simultan într-un singur câmp vizual.

Studiul este inedit pentru că, anterior, nimeni nu a putut să privească biofilmul de pe limbă într-un mod în care să distingă fiecare tip de bacterie, astfel încât să se poată observa cum se aranjează acestea, spun autorii studiului. Majoritatea lucrărilor anterioare asupra comunităților de bacterii au folosit abordări bazate pe secvențierea ADN, dar pentru a obține acest lucru, trebuie mai întâi ca eșantionul să fie „măcinat” și să se extragă ADN-ul din el, lucru care distruge toată structura spațială. Tehnica CLASI-FISH permite păstrarea structurii spațiale și identificarea bacteriilor în același timp

În primul rând, oamenii de știință au folosit datele pentru a identifica taxoni bacterieni majori conținuți în eșantioane mici răzuite de pe limbile a 21 de participanți sănătoși. Ghidată de analiza secvenței, abordarea imagistică a vizat genurile majore și speciile selectate pentru a obține o viziune cuprinzătoare a structurii microbiomului. Cercetătorii au identificat 17 genuri bacteriene care se găseau din abundență pe limbă și prezente la peste 80% dintre indivizi. Probele au constat din bacterii libere, bacterii legate de celulele epiteliale ale gazdei și bacterii organizate în consorții - biofilme complexe structural, cu mai multe straturi.

Ce bacterii bune traiesc pe limba noastra?

Consorțiile au prezentat o inegalitate în structura comunității, constând din domenii localizate spațial, dominate de un singur taxon. Deși au variat ca formă, au avut de obicei o lungime de la zeci până la sute de microni, un nucleu de celule epiteliale și o arie bine definită. Limbile tuturor subiecților aveau consorții formate din trei genuri de bacterii: actinomicete, Rothia și streptococi. Actinomicetele au apărut frecvent în apropierea nucleului, în timp ce Rothia a fost adesea observată spre exteriorul consorțiului. Streptococul a fost observat ca formând o crustă subțire pe exteriorul consorțiilor și, de asemenea, a format vene în interiorul lor.

Luate laolaltă, rezultatele sugerează un model pentru modul în care sunt generate comunitățile microbiene structurate de pe limbă. În primul rând, celulele bacteriene se atașează de epiteliul suprafeței limbii singure sau în grupuri mici. În timpul creșterii populației, diverși taxoni se împing unul pe celălalt și proliferează mai rapid în micromedii care susțin nevoile lor fiziologice.

Imaginile au relevat, de asemenea, că unii taxoni capabili să reducă nitrații - Actinomyces, Neisseria, Rothia și Veillonella - sunt proeminenți în coloniile de pe limbă. Acest lucru crește posibilitatea ca mici denivelări de pe suprafața limbii umane să fie structurate pentru a încuraja creșterea bacteriilor care transformă nitratul salivar în nitrit, funcție care nu este codificată de genomul ființei umane.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Studiile privind probioticele orale au descoperit că produsele probiotice care conțin Lactobacillus îmbunătățesc starea de sănătate orală și pot îmbunătăți simptomele bolii, cum ar fi ficatul gras și cancerul. Prin urmare, celulele epiteliale ale limbii au o funcție de barieră și sunt implicate în producerea gustului , axa orală-intestin și ciclul de oxid nitric (NO). Astfel, rolul probioticelor de acoperire a limbii la gazdă poate fi explorat în mai multe moduri. Printre bacteriile reducătoare de nitrați, Veillonella, Actinomyces, Haemophilus și Neisseria sunt foarte abundente în învelișul limbii și sunt potențiale probiotice.

Microbiota de acoperire a limbii, una dintre componentele importante ale microbiotei orale, are o stabilitate ridicată de eșantionare. S-a demonstrat că tulburările în microbiota de acoperire a limbii cresc diverși markeri inflamatori cronici, precum și sunt strâns legate de mecanisme precum barierele mucoase locale, metabolismul oxidului nitric și chemoreceptorii gustativi. Deși, există o lipsă de studii privind acțiunea medicamentului asupra microbiotei de acoperire a limbii pentru a trata boala, studiile au arătat că probioticele pot modula microbiota orală și pot îmbunătăți sănătatea .

În schimb, utilizarea frecventă a antibioticelor sau a apei de gură afectează negativ tensiunea arterială . Prin urmare, microbiota de acoperire a limbii este de așteptat să devină un marker biologic nou, ușor și neinvaziv, care poate contribui la studiile de diagnostic și prognostic ale bolilor cronice neinfecțioase.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Daily - How bacteria form communities on the human tongue
https://www.sciencedaily.com/releases/2020/03/200324202035.htm
Studiul „Spatial Ecology of the Human Tongue Dorsum Microbiome”, apărut în Cell Reports, 2020; 30 (12): 4003 DOI: 10.1016/j.celrep.2020.02.097, Steven A. Wilbert, Jessica L. Mark Welch, Gary G. Borisy

Physiological role for nitrate-reducing oral bacteria in blood pressure control. Free Radic Biol Med. (2013) Kapil V, Haydar SM, Pearl V, Lundberg JO, Weitzberg E, Ahluwalia A

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI