Imunoterapia in neoplaziile maligne gastrointestinale - un nou orizont terapeutic
Rezumat: Imunoterapia a schimbat tratamentul unor neoplazii maligne gastrointestinale, deoarece ajută sistemul imunitar să recunoască și să atace celulele canceroase. În anumite forme de cancer colorectal, gastric, esofagian, hepatic sau biliar, imunoterapia poate prelungi supraviețuirea și controla boala.
Eficiența depinde de particularitățile tumorii, inclusiv biomarkerii MSI-H, dMMR și PD-L1, dar și de stadiul cancerului. Totuși, tratamentul nu este potrivit tuturor pacienților și poate provoca reacții adverse imunitare.
Cercetările actuale urmăresc asocierea cu alte terapii, identificarea unor markeri mai preciși și folosirea sa mai devreme în evoluția bolii. Alegerea imunoterapiei necesită evaluare oncologică individualizată și monitorizare atentă pe durata tratamentului și ulterior.
1. Ce sunt neoplaziile maligne gastrointestinale?
2. Ce este imunoterapia?
3. În ce neoplazii maligne gastrointestinale se utilizează imunoterapia?
a. Imunoterapie în cancer colorectal
b. Imunoterapie în cancer gastric și esofagian
c. Imunoterapie în cancer hepatic, biliar și pancreatic
4. Cum se stabilește dacă un pacient poate beneficia de imunoterapie?
a. Rolul biomarkerilor MSI-H, dMMR și PD-L1
b. Stadiul bolii și asocierea imunoterapiei cu alte tratamente oncologice
5. Care sunt beneficiile, limitele și reacțiile adverse ale imunoterapiei?
6. Ce perspective oferă imunoterapia în tratamentul neoplaziilor maligne gastrointestinale?
7. Concluzie
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: În ce tipuri de cancer digestiv este imunoterapia cel mai eficientă?
Răspuns: Rezultate deosebit de bune s-au observat în cancerul colorectal MSI-H/dMMR. Imunoterapia aduce beneficii și în anumite forme de cancer gastric, esofagian, hepatic și biliar.
Întrebare: Imunoterapia poate vindeca un cancer gastrointestinal?
Răspuns: În anumite situații poate produce răspunsuri complete și de lungă durată, dar vindecarea nu este garantată. Rezultatele depind de tipul tumorii și de caracteristicile pacientului.
Întrebare: Imunoterapia este mai bună decât chimioterapia?
Răspuns: Depinde de tipul cancerului. În anumite tumori, imunoterapia poate oferi rezultate superioare, dar în alte situații este mai eficientă asocierea celor două tratamente.
Întrebare: Cât durează tratamentul prin imunoterapie?
Răspuns: Durata variază în funcție de medicament, tipul cancerului, răspunsul la tratament și reacțiile adverse. Poate fi de câteva luni sau poate ajunge la aproximativ doi ani, potrivit schemei terapeutice.
Întrebare: Ce analize sunt necesare înainte de imunoterapie?
Răspuns: Medicul poate recomanda testarea biomarkerilor MSI-H, dMMR și PD-L1, alături de analize de sânge, evaluarea funcției organelor și investigații imagistice.
1. Ce sunt neoplaziile maligne gastrointestinale?
Neoplaziile maligne gastrointestinale sunt tumori canceroase care se dezvoltă în organele sistemului digestiv. Acestea apar atunci când anumite celule suferă modificări genetice, încep să se înmulțească necontrolat și pot invada țesuturile din apropiere sau alte organe.
Principalele tipuri de neoplazii maligne gastrointestinale includ cancerul de esofag, stomac, intestin subțire, colon și rect. În sfera oncologiei digestive sunt incluse și tumorile pancreasului, ficatului, vezicii biliare și căilor biliare.
Simptomele diferă în funcție de localizare și pot include dureri abdominale, dificultăți la înghițire, modificări ale tranzitului intestinal, sângerări digestive, scădere inexplicabilă în greutate sau icter.
Tratamentul depinde de organul afectat, tipul tumorii și stadiul bolii. Pe lângă chirurgie, chimioterapie și radioterapie, imunoterapia a devenit o opțiune importantă pentru anumite forme de cancer digestiv.
2. Ce este imunoterapia?
Imunoterapia este un tratament oncologic care stimulează sau modifică răspunsul sistemului imunitar, astfel încât acesta să poată identifica și distruge mai eficient celulele canceroase.
În mod normal, sistemul imunitar recunoaște numeroase celule anormale. Totuși, unele tumori reușesc să evite mecanismele naturale de apărare, inclusiv prin transmiterea unor semnale care reduc activitatea celulelor imunitare.
Cele mai utilizate medicamente de imunoterapie în neoplaziile maligne gastrointestinale sunt inhibitorii punctelor de control imun. Aceștia blochează anumite proteine, precum PD-1, PD-L1 sau CTLA-4, care pot limita atacul imun asupra tumorii.
Printre substanțele utilizate se numără pembrolizumab, nivolumab, ipilimumab, durvalumab, atezolizumab și tremelimumab. Acestea pot fi administrate individual sau împreună cu alte tratamente, în funcție de indicația oncologică.
Spre deosebire de chimioterapie, care acționează în principal asupra celulelor cu multiplicare rapidă, imunoterapia ajută organismul să combată cancerul prin mecanisme imunitare. Cele două tratamente pot fi complementare.
3. În ce neoplazii maligne gastrointestinale se utilizează imunoterapia?
a. Imunoterapie în cancer colorectal
Imunoterapia a demonstrat rezultate importante în cancerul colorectal metastatic caracterizat prin instabilitate microsatelitară înaltă (MSI-H) sau deficit al sistemului de reparare a ADN-ului (dMMR).
În aceste tumori se acumulează numeroase modificări genetice, care pot face celulele canceroase mai ușor de recunoscut de către sistemul imunitar.
Pembrolizumab este una dintre opțiunile de primă linie pentru pacienții cu cancer colorectal metastatic MSI-H/dMMR. Un studiu clinic a arătat o supraviețuire mediană fără progresia bolii de 16,5 luni, comparativ cu 8,2 luni în grupul tratat prin chimioterapie.
O altă opțiune este asocierea nivolumab cu ipilimumab. Rezultatele publicate în 2024 și 2025 au demonstrat un control mai bun al bolii decât chimioterapia sau nivolumab administrat singur, în populațiile studiate.
În cancerul colorectal fără aceste caracteristici moleculare, eficiența imunoterapiei convenționale rămâne, în general, limitată.
Un domeniu promițător este tratamentul cancerului rectal local avansat dMMR. Studiile din 2025 au raportat răspunsuri complete la dostarlimab, permițând unor pacienți să evite intervenția chirurgicală. Această strategie necesită însă selecție riguroasă și supraveghere specializată.
b. Imunoterapie în cancer gastric și esofagian
În cancerul gastric avansat, imunoterapia poate fi asociată chimioterapiei pentru a îmbunătăți rezultatele tratamentului.
De exemplu, pembrolizumab sau nivolumab pot fi utilizate în anumite forme de cancer gastric ori de joncțiune gastroesofagiană, în funcție de caracteristicile tumorii și de indicațiile aprobate.
În unele cazuri, expresia proteinei PD-L1 ajută la identificarea pacienților care pot beneficia mai mult de imunoterapie. Pentru tumorile HER2-pozitive, sunt disponibile și combinații de imunoterapie, chimioterapie și tratament anti-HER2.
O evoluție importantă a avut loc în 2025, când rezultatele unui studiu amplu au susținut utilizarea durvalumab împreună cu chimioterapia FLOT înainte și după operație, urmată de durvalumab, pentru anumite cancere gastrice operabile.
În cancerul esofagian avansat, imunoterapia poate fi combinată cu chimioterapia. De asemenea, nivolumab poate fi administrat după chimioradioterapie și intervenție chirurgicală la pacienții cu boală tumorală reziduală, pentru reducerea riscului de recidivă.
c. Imunoterapie în cancer hepatic, biliar și pancreatic
În carcinomul hepatocelular, principala formă de cancer hepatic primar, imunoterapia a devenit o componentă importantă a tratamentului bolii avansate.
O schemă utilizată este asocierea atezolizumab cu bevacizumab, un medicament care împiedică dezvoltarea vaselor de sânge ce hrănesc tumora.
Alte opțiuni sunt durvalumab împreună cu tremelimumab sau nivolumab împreună cu ipilimumab. Alegerea depinde inclusiv de funcția hepatică, riscul de sângerare și starea generală a pacientului.
În cancerul căilor biliare, inclusiv în anumite cazuri de colangiocarcinom, imunoterapia poate fi asociată chimioterapiei cu gemcitabină și cisplatină.
Studiile au demonstrat că adăugarea durvalumab sau pembrolizumab poate îmbunătăți supraviețuirea pacienților cu boală avansată, deși beneficiul mediu este mai modest decât în unele tumori MSI-H.
În cancerul pancreatic, imunoterapia are deocamdată un rol restrâns. Majoritatea tumorilor pancreatice răspund slab la inhibitorii punctelor de control imun.
Totuși, pacienții ale căror tumori prezintă MSI-H, dMMR sau anumite alte caracteristici moleculare pot fi eligibili pentru imunoterapie. Aceste particularități sunt întâlnite la un procent mic dintre pacienții cu cancer pancreatic.
4. Cum se stabilește dacă un pacient poate beneficia de imunoterapie?
a. Rolul biomarkerilor MSI-H, dMMR și PD-L1
Biomarkerii sunt caracteristici biologice ale tumorii care îi ajută pe medici să aleagă tratamentul potrivit.
MSI-H indică o instabilitate crescută a unor secvențe repetitive din ADN. dMMR înseamnă că mecanismul celular responsabil de corectarea anumitor erori genetice nu funcționează corespunzător.
Aceste caracteristici sunt asociate frecvent și reprezintă indicatori importanți ai răspunsului la imunoterapie, mai ales în cancerul colorectal.
PD-L1 este o proteină care poate contribui la blocarea răspunsului imun împotriva celulelor canceroase. În anumite tumori gastrice și esofagiene, expresia acesteia influențează alegerea tratamentului.
PD-L1 poate fi evaluată printr-un scor numit CPS, însă interpretarea și pragurile relevante diferă în funcție de tipul de cancer și de medicamentul utilizat.
Pentru determinarea biomarkerilor se folosesc, de regulă, probe de țesut tumoral analizate prin teste de laborator, inclusiv imunohistochimie sau investigații moleculare.
b. Stadiul bolii și asocierea imunoterapiei cu alte tratamente oncologice
Imunoterapia este utilizată frecvent în formele de cancer avansate, care nu pot fi îndepărtate chirurgical sau care au produs metastaze.
În anumite situații, aceasta poate fi administrată și înaintea intervenției chirurgicale, pentru reducerea tumorii, sau după operație, pentru diminuarea riscului de recidivă.
Decizia terapeutică ia în considerare stadiul cancerului, biomarkerii, funcționarea organelor, alte boli existente și tratamentele administrate anterior.
Imunoterapia poate fi asociată chimioterapiei sau terapiilor țintite. Totuși, combinațiile aprobate diferă între tipurile de cancer, iar disponibilitatea acestora poate varia între țări.
5. Care sunt beneficiile, limitele și reacțiile adverse ale imunoterapiei?
Principalul beneficiu al imunoterapiei este posibilitatea obținerii unui control prelungit al cancerului la anumite categorii de pacienți.
În unele cazuri, tratamentul poate determina reducerea importantă a tumorilor sau chiar dispariția semnelor detectabile ale bolii. Totuși, răspunsul complet nu înseamnă întotdeauna vindecare definitivă.
O limită importantă este faptul că imunoterapia nu funcționează în toate neoplaziile maligne gastrointestinale. Unele tumori sunt slab recunoscute de sistemul imunitar sau dezvoltă mecanisme de rezistență.
Reacțiile adverse frecvente includ oboseală, erupții cutanate, mâncărimi și diaree. Uneori, activarea excesivă a sistemului imunitar poate afecta și țesuturile sănătoase.
Pot apărea inflamații ale colonului, ficatului, plămânilor, rinichilor sau glandelor endocrine, inclusiv ale tiroidei. Rareori, reacțiile pot fi severe și pot pune viața în pericol.
Pacienții trebuie să anunțe echipa medicală dacă dezvoltă diaree persistentă, dificultăți de respirație, icter, dureri abdominale importante sau oboseală neobișnuită.
În funcție de severitate, poate fi necesară întreruperea temporară sau definitivă a imunoterapiei și administrarea unor medicamente antiinflamatoare, precum corticosteroizii.
6. Ce perspective oferă imunoterapia în tratamentul neoplaziilor maligne gastrointestinale?
Cercetările actuale urmăresc extinderea beneficiilor imunoterapiei la pacienții cu tumori care răspund insuficient la tratamentele disponibile.
O direcție importantă este combinarea inhibitorilor punctelor de control imun cu terapii țintite, chimioterapie sau radioterapie, pentru a intensifica răspunsul antitumoral.
Se studiază și terapiile celulare, care folosesc celule imunitare prelevate de la pacient, selectate sau modificate în laborator pentru a recunoaște mai eficient cancerul.
Un studiu publicat în 2025 a obținut răspunsuri tumorale la unii pacienți cu neoplazii gastrointestinale metastatice prin combinarea limfocitelor infiltrante tumorale cu pembrolizumab. Metoda rămâne însă experimentală pentru aceste cancere.
Alte cercetări urmăresc dezvoltarea vaccinurilor terapeutice anticancer și identificarea unor biomarkeri capabili să prezică mai precis răspunsul.
În viitor, imunoterapia ar putea fi utilizată mai devreme în evoluția unor neoplazii maligne gastrointestinale, cu scopul de a preveni recidivele și, în cazuri atent selecționate, de a conserva organele afectate.
7. Concluzie
Imunoterapia reprezintă unul dintre progresele importante ale oncologiei digestive, oferind noi opțiuni de tratament pentru anumite forme de cancer colorectal, gastric, esofagian, hepatic și biliar.
Deși rezultatele sunt încurajatoare, imunoterapia nu este eficientă pentru toți pacienții și nu poate înlocui automat tratamentele oncologice consacrate.
Identificarea biomarkerilor, evaluarea stadiului bolii și monitorizarea reacțiilor adverse sunt esențiale pentru utilizarea sa în siguranță.
Pe măsură ce cercetările avansează, tratamentul neoplaziilor maligne gastrointestinale devine tot mai personalizat, iar imunoterapia poate contribui la îmbunătățirea supraviețuirii și a calității vieții.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
ASCO Publications - Immunotherapy and Targeted Therapy for Advanced Gastroesophageal Cancer: ASCO Living Guideline, Version 2026.1.2
https://ascopubs.org/doi/10.1200/JCO-26-01944
Studiul „Immunotherapy and Targeted Therapy for Advanced Gastroesophageal Cancer: ASCO Living Guideline, Version 2026.1.2”, apărut în J Clin Oncol, Newest Articles, August 17, 2026, DOI: 10.1200/JCO-26-01944, autori: : Manish A. Shah et al.
NEJM - Nonoperative Management of Mismatch Repair–Deficient Tumors
https://www.nejm.org/doi/10.1056/NEJMoa2404512
Studiul „Nonoperative Management of Mismatch Repair–Deficient Tumors”, apărut în N Engl J Med 2025;392:2297-2308, DOI: 10.1056/NEJMoa2404512, VOL. 392 NO. 23, autori: Andrea Cercek et al.
Te-ar mai putea interesa și...
