Fasciita plantară: factori de risc, simptome, remedii
Fasciita plantară: factori de risc, simptome, remedii
Fasciita plantară: factori de risc, simptome, remedii
Daca te trezesti dimineata cu o durere ascutita in talpa, pe langa posibilitatea existententei unui pinten calcanean te poti confrunta cu fasciita plantară, o inflamație a țesutului fibros (fascia plantară) de-a lungul părții inferioare a piciorului, care conectează osul călcâiului de degetele de la picioare. Fasciita plantară poate provoca dureri intense la pasire.
De regula, fasciita sau fasceita cum se poate regasi in literatura medicala- se refera la fascia ce inveleste structurile talpii si este in conexiune cu fascia ce inveleste intregul spate, cu insertie la occiput. Iritarea, micro-rupturile si tensionarea fasciei plantare este cauzata de o leziune de suprasolicitare care se datorează fie unui traumatism sau a altor cauze multifactoriale. Unii factori predispozanți sunt pes planus, pes cavus, dorsiflexie limitată a gleznei și pronație sau supinație excesivă.
- Pes planus poate provoca o tensiune crescută la originea fasciei plantare.
- Pes cavus poate provoca o tensiune excesivă pe călcâi, deoarece piciorul nu absoarbe în mod eficient șocul. La pacienții cu această afecțiune s-au găsit, de asemenea, contractia muschilor gambei- gastrocnemiu, soleus și/sau alți mușchi posteriori ai picioarelor. Se crede că acești mușchi strânși pot modifica biomecanica normală a talpii
- Aproximativ 50% dintre pacienții cu această afecțiune vor avea și pinteni calcaneari, dar pintenii în sine nu sunt cauza.
- Este adesea asociată cu alergătorii și adulții în vârstă, dar alți factori de risc includ obezitatea, atrofia călcâielor, îmbătrânirea, ocupațiile care necesită un stat prelungit în picioare și greutatea crescuta.
- Fasciita plantară s-a dovedit a fi asociată cu diverse spondiloartropatii seronegative, dar în aproximativ 85% din cazuri nu există factori sistemici cunoscuți.
Pentru gestionarea faciitei trebuie sa va inarmati cu rabdare. Sunt neceseare consult ortopedic sau consult la reumatolog. Aproximativ 70-80% dintre pacienții cu fasciită plantară vor constata reducerea simptomelor în 9-12 luni, dar cel puțin 5-10% necesită eliberarea chirurgicală a fasciei plantare. Pacientul poate fi nevoit să se înscrie într-un program de kinetoterapie și chiar să poarte o atela de noapte. Pacienții trebuie învățați cum să întindă fascia plantară cu exerciții de bază la domiciliu.
Cauze fasciita plantară
Fasciita plantară poate fi cauzată de o serie de factori, inclusiv tipul de pantofi purtati, mai ales purtarea celor cu toc, dar si structura piciorului, prezenta platfusului, suprasolicitarea și tipurile de suprafețe de mers.
Principalul simptom al fasciitei plantare este durerea călcâiului, in special dimineata, dupa trezire. Fasciita plantară este cauzată de încordarea părții piciorului care conectează osul călcâiului de degetele de la picioare (fascia plantară).
Fascia plantară are forma unei corzi, susținând arcul piciorului și amortizând forțele și tensiunile mari pe care le exercităm asupra picioarelor în timpul mersului. Dar, uneori, prea multă presiune dăunează. Dacă tensiunea și stresul pe această coardă devin prea mari se pot rupe țesuturile. Răspunsul natural al organismului la rănire este inflamația, care declanșează durerea de călcâie și rigiditatea fasciitei plantare.
Cu toate acestea, în multe cazuri de fasciită plantară nu este întotdeauna clar de ce se întâmplă asta, iar cauza afecțiunii rămâne neclară. Cel mai frecvent este confundata cu afectarea nervului tibial, care trece pe partea din spate a piciorului. Când nervul tibial este ciupit sau prins în apropierea gleznei, se numește sindrom de tunel tarsal. Si bursita călcâiului poate contribui la dezvoltarea fasciitei; aceasta este umflarea sacului umplut cu lichid (bursa) din partea din spate a osului călcâiului.
Poziția în care sunt puse piciorul și glezna atunci când urci frecvent o panta provoacă o gamă excesivă de mișcare pentru articulațiile și ligamentele piciorului. Acest lucru face ca țesutul conjunctiv să devină supraîntins și să se producă microleziuni.
Fasciita plantară și pintenii calcaneeni (ciocuri în câlcâi)
Deși mulți oameni cu fasciită plantară prezinta ciocuri în călcâi, pintenii calcaneeni nu sunt cauza durerii fasciitei plantare.
1 din 10 persoane are pinteni calcaneeni, dar doar 1 din 20 de persoane cu ciocuri în câlcâie are dureri de picioare. Deoarece pintenii calcaneeni nu sunt cauza fasciitei plantare, durerea specifică acestei afecțiuni poate fi tratată fără îndepărtarea pintenilor.
Prevalență fasciita plantară
Aproximativ 1 din 10 oameni ar putea dezvolta fasciita plantară la un moment dat în viață. Tinerii sportivi de sex masculin și femeile obeze de vârstă mijlocie se confruntă cel mai des cu fasciita plantară.
Factori de risc fasciita plantară
În cele mai multe cazuri, fasciita plantară se dezvoltă fără un motiv specific, identificabil. Există, totuși, câțiva factori care te pot face mai predispus să te confrunți cu fasciita plantară:
• vârsta – dacă ai între 40 și 60-70 de ani;
• mușchii gambei mai înguști, ceea ce fac dificilă flexia piciorului și ridicarea degetelor de la picioare înspre tibie;
• piciorul plat;
• obezitatea (70% dintre pacienții cu fasciită plantară sunt și obezi);
• arcul piciorului foarte înalt;
• desfășurarea unei activități fizice repetitive, precum alergare sau practicarea unui anumit sport;
• desfășurarea unei activități noi sau unui efort crescut.
Fasciita plantară poate rămâne nediagnosticată la pacienții cu poliartrită reumatoidă pentru mult prea mult timp, deoarece multe dintre simptomele fasciitei plantare imită simptomele poliartritei reumatoide.
De asemenea, fasciita plantara cu pinten calcaian (o crestere osoasa care apare adesea cu fasciita plantara) este o cauza comuna a durerii de picior din artrita psoriazica. Este posibil să simți durere în partea de jos a piciorului, lângă călcâi, mai ales când faci primii pași dimineața.
Totodată, poți avea o fascie inflamată sau ruptă, dacă:
• ești atlet;
• lucrezi sau faci exerciții pe o suprafață dură;
• stai în picioare perioade îndelungate de timp;
• faci exerciții fizice fără să îți întinzi gambele, fără streching.
Fasciita plantară este mai des întâlnită la sportivi. Persoanele care poartă pantofi nepotriviți sau femeile însărcinate au și ele un risc crescut de a dezvolta fasciita plantară. De asemenea, persoanele care lucrează mult în picioare, precum muncitorii în fabrică, profesorii și chelnerii, dar si utilizarea scărilor, cresterea in greutate și activitățile repetitive sunt câteva dintre riscurile pentru această afecțiune. Stimularea călcâiului este foarte frecventă, dar nu este de obicei originea durerii.
Simptome fasciita plantară
Simptomul principal al fasciitei plantare este durerea pe partea inferioară a piciorului, în zona călcâiului și a arcului piciorului. Când ai fasciită plantară, de obicei simți durere în partea inferioară a călcâiului sau a arcului piciorului. Unii oameni descriu durerea ca fiind asemantoare unei leziuni sau vânătai. Durerea tinde să dispară treptat odată ce începeți să vă plimbați. Odată cu mersul continuu, durerea poate reveni, dar de obicei dispare după odihnă.
Fasciita plantară provoacă, în mod obișnuit, o durere surdă sau asemănătoare unui junghi care apare, de obicei, dimineața când faci primii pași. Pe măsură ce te ridici și te miști, durerea scade în mod normal, dar poate reveni după perioade lungi de stat în picioare sau când te ridici după ce ai stat pe scaun.
Dealtfel, este un semn distinctiv al fasciitei plantare faptul că se agravează dimineața. După o noapte de odihnă și vindecare, presiunea pe zona inflamata determina dureri ce duc la schiopatare. De obicei, după mers, durerea scade ca intensitate. Dacă nu se ușurează deloc și talpa rămâne foarte dureroasa pe tot parcursul zilei, probabil că se înrăutățește si trebuie mers la medic.
Durerea de călcâie este frecventă, însă este mai probabil să fie vorba despre fasciita plantară, dacă:
• durerea este mult mai accentuată dimineața, când ți-ai odihnit picioarele, cum ar fi după o plimbare lungă cu mașina;
• durerea se ameliorează în timp ce faci mișcare, dar revine după repaus;
• este dificil să îți ridici degetele de la picioare, de pe podea;
• durerea apare în arcul piciorului;
• ai călcâiul umflat;
• durerea persistă luni întregi;
• ai tendonul care leagă mușchii gambei de călcâi (tendonul lui Ahile) strâns – 80% dintre pacienți raportează acest simptom.
Plimbarea după ce ați stat întins sau așezat un timp poate ameliora simptomele fasciitei plantare pe măsură ce ligamentul se întinde. Cu toate acestea, durerea se va agrava treptat pe parcursul zilei, făcându-vă foarte inconfortabil și afectând activitățile zilnice normale.
Când ar trebui să consulți medicul
Este recomandat să îți programezi un consult ortopedic sau consult la reumatolog, dacă:
• durerea este intensă sau te împiedică să faci activități obișnuite;
• durerea se înrăutățește sau continuă să revină;
• durerea nu s-a ameliorat după două săptămâni de tratament acasă;
• ai furnicături sau senzația de amorțeală;
• ai diabet – afecțiunile picioarele pot fi mai grave, dacă ești diabetic.
Diagnostic fasciita plantară
Fasciita plantară este diagnosticată pe baza istoricului tău medical și a examenului fizic al piciorului. Dacă presiunea asupra fasciei plantare provoacă durere, atunci fasciita plantară este cea mai probabilă cauză.
Deoarece fasciita plantară este cel mai frecvent tip de durere de călcâi, alte cauze ale durerii de călcâi sunt uneori diagnosticate greșit ca fasciită plantară. Un medic trebuie să excludă alte probleme care pot provoca dureri de picior, cum ar fi călcâiul rupt (fractură sau fisura de os calcaneu), blocarea nervilor și tendinita lui Ahile.
Medicul va verifica dacă există zone sensibile la nivelul piciorului. Locul durerii poate ajuta la determinarea cauzei acesteia.
Fasciita plantară necesita un diagnostic clinic. Medicul poate lua în considerare obținerea unei evaluări cu radiografie de picior sau echografie dacă istoricul sau examenul fizic indică alte leziuni sau afecțiuni sau dacă suferinta nu se ameliorează după o perioadă rezonabilă de timp.
Evaluarea prin radiografie sau echografie poate evidenția calcificări în țesuturile moi sau pinteni calcaneași pe partea inferioară a călcâiului. În plus, ultrasunetele pot indica îngroșarea și umflarea fasciei plantare, care este o caracteristică tipică.
Dacă pacientul nu răspunde la terapia conservatoare după perioade mai lungi de timp, atunci medicul ortoped sau reumatolog pot lua în considerare un RMN pentru a evalua rupturi, fracturi de stres sau defecte osteocondrale.
De obicei, testele imagistice nu sunt necesare. Medicul, însă, îți poate sugera o radiografie sau un RMN pentru a se asigura că nu este vorba despre o altă problemă medicală care să îți provoace durerea.
Tratament fasciita plantară
Medicamente – analgezicele și antiinflamatoarele pot ameliora durerea și inflamația cauzate de fasciita plantară.
Fizioterapie – un kinetoterapeut îți poate arăta o serie de exerciții pentru întinderea fasciei plantare și a tendonului lui Ahile și pentru întărirea mușchilor inferiori ai picioarelor.
Atele nocturne – Un specialist te poate învăța să aplici benzile atletice pentru a-ți susține partea de jos a piciorului în timp ce dormi. Atelele nocturne țin, peste noapte, fascia plantară și tendonul lui Ahile într-o poziție întinsă.
Orteze – Medicul îți poate recomanda suporturi de arc pentru a ajuta la distribuirea mai uniformă a presiunii pe picioare.
Totodată, poți consulta un specialist podiatru, care îți poate recomanda branțuri pentru încălțăminte și pantofii potriviți pe care să îi porți.
Dacă aceste opțiuni de tratament nu funcționează după câteva luni, medicul îți poate recomanda:
• injecții – injectarea medicamentelor cu steroizi în zona sensibilă îți poate ameliora temporar, durerea. Folosind imagistica cu ajutorul ultrasunetelor, plasma bogată în trombocite, obținută din sângele pacientului, poate fi injectată pentru a favoriza vindecarea țesuturilor.
• terapia cu unde de șoc extracorporeală – în această procedură, undele sonore sunt direcționate către zona dureroasă a călcâiului pentru a stimula vindecarea. Este, de obicei, utilizat pentru fasciita plantară cronică care nu a răspuns la tratamentele mai conservatoare.
• repararea țesutului cu ultrasunete – această tehnologie minim invazivă utilizează imagistica cu ultrasunete pentru a ghida o sondă ca un ac în țesutul deteriorat al fasciei plantare. Folosind energia ultrasunetelor, vârful sondei vibrează pentru a sparge țesutul deteriorat, care apoi este aspirat.
• intervenție chirurgicală. Intervenția chirurgicală pentru fasciita plantară implică tăierea (eliberarea) unei părți a ligamentului fasciei plantare pentru a elibera tensiunea și a ameliora umflarea. Se poate face ca o intervenție chirurgicală deschisă, în care chirurgul face o tăietură (incizie) prin zonă.
Cât timp vei avea fasciita plantară?
Peste 90% dintre pacienții cu fasciita plantară observă o îmbunătățire în decurs de 10 luni, folosind doar remedii acasă.
Dacă motivul pentru care ai dezvoltat fasciita plantară este ceva asupra căruia nu poți interveni, cum ar fi faptul că piciorul tău este plat, recuperarea permanentă este dificilă.
Complicații fasciita plantară
Dacă nu este tratată, fasciita plantară poate duce la dureri cronice de călcâi care te împiedică să îți desfășori activitățile obișnuite.
În plus, schimbarea modului de mers pentru a-ți ameliora durerea de fasciita plantară, poate duce la probleme ale picioarelor, genunchilor, șoldului sau spatelui.
De asemenea, anumite forme de tratament pot slăbi ligamentul fasciei plantare, pot provoca o potențială ruptură a ligamentului, pot duce la modificări ale piciorului și leziuni ale nervilor sau pot declanșa sângerări, infecții sau reacții la anestezie, cum ar fi în cazul intervenției chirurgicale.
Ruptura plantară se poateproduce dacă fasciita plantară nu este tratată și continuați să exercitați impacturi puternice asupra fasciei plantare. Activitățile de mare impact includ alergarea, sportul sau statul în picioare pentru perioade lungi de timp în pantofi care nu se potrivesc bine.
Complicațiile fasciitei plantare asadar, includ:
- Ruptură de tendon, mai ales dacă se fac injecții cu cortizon
- Necroza stratului adipos
- Aplatizarea boltei plantare, care crește tensiunea
Recomandări specifice fasciita plantară
Activitățile pe care le poti desfasura desculț pot îmbunătăți considerabil echilibrul și postura și pot preveni leziunile comune, cum ar fi atelele tibiale, fasciita plantară, fracturile de stres, bursita și tendinita la tendonul lui Ahile. Iată câteva recomandări prin care poți să îți ameliorezi simptomele în caz de fasciită plantară:
• odihnește-te și sprijină-ți piciorul pe un scaun când poți;
• pune pe zona dureroasă, de 3-4 ori pe zi timp de 10-20 minute, un pachet de gheață înfășurat într-un prosop;
• poartă pantofi largi, confortabili, cu toc jos și talpă moale;
• folosește încălțăminte moale sau pernițe pentru călcâie;
• fă regulat exerciții ușoare de streching;
• fă exerciții care nu pun presiune pe picioare, cum ar fi înotul.
Exercițiul de flexibilitate graduale în formele sale cele mai simplă întind și alungesc mușchii si fasciile Disciplinele care includ stretching cu controlul respirației și meditație includ yoga și tai chi.
De asemenea, dacă te confrunți cu fasciită plantară:
• nu sta în picioare prea mult timp;
• nu purta tocuri înalte sau pantofi strâmți;
• nu purta șlapi, papuci, ci mai degraba pantofi de sport
• nu merge desculț pe suprafețe dure.
Uleiuri esențiale fasciita plantară
Există puține cercetări privind tratarea fasciitei plantare cu uleiuri esențiale.
Cu toate acestea, unele studii sugerează că utilizarea uleiurilor esențiale, precum ulei esențial de lavandă, ulei esențial de Lemongrass, ulei de eucalipt și ulei esențial de trandafir, pot reduce durerea și inflamația în unele cazuri.
Asigură-te că înainte de a-l folosi pentru masaj, diluezi uleiul esențial într-un ulei, cum ar fi cel de cocos, migdale dulci, jojoba sau argan. De asemenea, poți inspira aburul din uleiul esențial amestecat cu apă fierbinte.
Dietă fasciita plantară
Suplimente alimentare fasciita plantară
Administrarea acestor suplimente poate ajuta la repararea și vindecarea țesuturilor:
• vitamina C;
• zinc;
• glucozamină;
• bromelaină;
• ulei de pește si suplimente cu acizi grasi omega 3
Despre cel mai pur si sanatos ulei de peste, citeste aici
Totuși, este mai bine să obții nutrienții necesari printr-o dietă echilibrată decât din suplimente alimentare. Dacă vrei să iei suplimente, cere întotdeauna,mai întâi, părerea medicului.
Fasciita plantară dispare cu pierderea în greutate?
În general, simptomele fasciitei plantare se vor ameliora și vor dispărea cu un tratament adecvat și cu sprijinul fasciei. Cu cât tratamentul începe mai devreme (inclusiv pierderea în greutate) și cu cât tratamentul este mai consistent, cu atât rata de succes este mai mare.
Dacă fasciita plantară este legată de creșterea în greutate, o dietă sănătoasă te poate ajuta să elimini kilogramele în plus și să îți ameliorezi durerile de călcâi.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Plantar Fasciitis, 2022, Benjamin K. Buchanan; Donald Kushner.
NHS: „Plantar fasciitis”, https://www.nhs.uk/conditions/plantar-fasciitis/
American Academy of Orthopaedic Surgeons: „Plantar Fasciitis and Bone Spurs”, https://orthoinfo.aaos.org/en/diseases--conditions/plantar-fasciitis-and-bone-spurs Cleveland Clinic: „Plantar Fasciitis”, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/14709-plantar-fasciitis
Healthline: „Everything You Want to Know About Plantar Fasciitis”, https://www.healthline.com/health/plantar-fasciitis
Te-ar mai putea interesa și...
