Dureri fantomă: de ce apar și cum se tratează?
1. De ce apar dureri fantomă?
2. Cum se manifestă durerile fantomă?
3. Tratamente pentru durerile fantomă
a. Tratament dureri fantomă: medicamente analgezice și antiinflamatoare
b. Tratament dureri fantomă: medicație pentru durere neuropată
c. Tratament dureri fantomă: terapia cu oglinda
d. Tratament dureri fantomă: stimulare electrică nervoasă (TENS)
e. Tratament dureri fantomă: neuromodulare și stimulare spinală sau cerebrală
f. Tratament dureri fantomă: consultație psihologică și terapie cognitiv-comportamentală
g. Tratament dureri fantomă: revizie chirurgicală (dacă este cazul)
4. Terapii naturiste și remedii complementare pentru durerile fantomă
Durerile fantomă reprezintă senzații dureroase resimțite într-o parte a corpului care nu mai există. Acestea apar cel mai adesea după o amputație – de exemplu, o persoană căreia i s-a amputat un picior poate continua să simtă durere ca și cum piciorul ar fi încă prezent. Important de menționat este că durerile fantomă nu sunt „închipuite” și nici pur psihologice; ele au o bază neurologică reală. Creierul și sistemul nervos al persoanei continuă să caute membrul pierdut și pot genera semnale de durere în absența acestuia.
De ce apar dureri fantomă?
Cauzele exacte ale durerilor fantomă nu sunt pe deplin înțelese nici de către specialiști. Cu toate acestea, majoritatea teoriilor moderne indică faptul că aceste dureri provin dintr-o „neînțelegere” la nivelul sistemului nervos. Mai precis, după o amputație, rețeaua de nervi care pornea de la membrul respectiv către creier este întreruptă brusc, însă nervii rămași și creierul continuă să comunice ca și cum membrul ar fi acolo.
În urma traumei amputației, terminațiile nervoase de la nivelul bontului (segmentul de membru rămas) pot deveni hiperactive sau pot forma mici aglomerări numite neuromi. Acești nervi pot trimite semnale haotice sau amplificate către măduva spinării și creier. Creierul, primind semnalele, le interpretează eronat ca provenind din membrul lipsă, generând astfel senzația de durere acolo. Cu alte cuvinte, circuitul electric al durerii încă funcționează, chiar dacă „becul” (membrul) nu mai e conectat.
Creierul uman deține o „hartă” a corpului, cu zone specifice care corespund fiecărui membru. După pierderea unui membru, creierul încearcă să se adapteze la noua situație. Zonele din creier care controlau membrul amputat pot începe să fie activate de stimuli din alte părți ale corpului (fenomen numit remapare sau reorganizare corticală). De exemplu, este posibil ca atingerea unei părți a corpului intact (cum ar fi fața sau brațul rămas) să declanșeze, prin „încurcarea” semnalelor, durere resimțită în membrul fantomă. Această reconfigurare a circuitelor cerebrale poate sta la baza unor dureri fantomă, creierul transmițând semnale de durere în încercarea de a „înțelege” de ce nu mai primește feedback de la membrul care a dispărut.
În unele cazuri, durerile fantomă reproduc tipul de durere pe care pacientul o avea înainte de amputație. De exemplu, dacă piciorul a fost amputat din cauza unei infecții dureroase sau a unei accidentări, persoana poate continua să resimtă același tip de durere pe care o simțea înainte, deși piciorul nu mai este. Se crede că sistemul nervos poate „ține minte” durerea anterioară, iar după amputație, această memorie dureroasă persistă. Astfel, durerile fantomă pot fi parțial rezultatul persistenței circuitelor durerii care erau deja active înainte de pierderea membrului.
Pe lângă modificările fizice din nervi și creier, contează și starea mentală și emoțională a pacientului. Stresul, anxietatea sau depresia pot amplifica percepția durerii fantomă. Trauma psihologică asociată pierderii unui membru, precum și adaptarea dificilă la viața de după amputație, pot influența severitatea durerilor. De exemplu, în perioade de stres intens sau oboseală, pacienții raportează adesea intensificarea durerilor fantomă. Acest lucru sugerează o interacțiune între minte și corp – cu cât sistemul nervos este mai solicitat de emoții negative, cu atât semnalele dureroase pot fi resimțite mai acut.
Cum se manifestă durerile fantomă?
Durerile fantomă pot avea manifestări variate, de la ușoare la foarte intense. Fiecare persoană le poate descrie diferit, însă cele mai comune senzații raportate de pacienți includ:
- Durere ascuțită sau junghi – ca o înțepătură bruscă ori ca o tăietură.
- Arsură sau usturime – unii oameni simt ca și cum membrul absent „arde” sau este fierbinte.
- Furnicături și amorțeală – senzație de ace, înțepături fine sau picior/braț amorțit
- Crampe și strângere – durerea poate semăna cu o crampă musculară puternică ori cu impresia că mușchii din membrul fantom se contractă dureros.
- Pulsații sau zvâcniri – un puls dureros ori o bătaie ritmică în membrul inexistent.
- Mâncărime sau senzație de a scărpina – deși nu e un simptom dureros în sine, mulți amputati simt mâncărimi intense în membrul lipsă, ceea ce poate fi foarte frustrant deoarece nu se pot scărpina efectiv. Această mâncărime fantomă adesea însoțește durerea.
- Senzație de strângere sau presiune – unii descriu că simt membrul fantomă „înghesuit” într-o poziție incomodă, ca și cum ar fi sucit sau ar sta într-o poziție nenaturală.
De obicei, aceste dureri încep la scurt timp (câteva zile sau săptămâni) după amputație, odată ce durerea chirurgicală acută se ameliorează. Primele șase luni după pierderea unui membru sunt perioada în care durerile fantomă tind să fie cele mai frecvente și intense. Ulterior, pentru mulți pacienți, intensitatea și frecvența durerii se reduc pe măsură ce creierul și corpul se adaptează. Totuși, la alți pacienți durerile fantomă pot persista ani de zile sau chiar toată viața, apărând episodic.
Tratamente pentru durerile fantomă
Tratament dureri fantomă: medicamente analgezice și antiinflamatoare
Pentru dureri ușoare spre moderate, medicii recomandă deseori analgezice obișnuite. Acestea pot include antiinflamatoare nesteroidiene (AINS, precum ibuprofen) sau acetaminofen pentru reducerea durerii și inflamației. În cazurile mai severe, se pot prescrie analgezice mai puternice; uneori, pe termen scurt, chiar opioide slab dozate, însă medicii sunt precauți cu opioidele din cauza riscului de dependență și efecte secundare.
Tratament dureri fantomă: medicație pentru durere neuropată
Durerile fantomă sunt considerate un tip de durere neuropată (durere cauzată de afectarea sau funcționarea anormală a nervilor). Prin urmare, medicamente folosite de obicei în alte afecțiuni neurologice pot fi eficiente. Printre acestea se numără antidepresivele triciclice (de exemplu amitriptilina) și anumite antidepresive moderne care, în doze mici, ajută la modularea semnalelor de durere din creier.
De asemenea, anticonvulsivantele (medicamente împotriva epilepsiei, precum gabapentină sau pregabalină) s-au dovedit utile în calmarea durerilor de nervi. Aceste medicamente acționează prin reducerea excitabilității nervilor și pot diminua senzațiile de arsură sau junghi ale durerii fantomă. Medicul va decide care combinație este potrivită, monitorizând și eventualele efecte adverse (somnolență, amețeală etc.).
Tratament dureri fantomă: terapia cu oglinda
Un tratament neobișnuit, dar adesea eficient, este terapia cu oglinda. Aceasta nu implică medicamente, ci folosește iluzia vizuală pentru a „pacăli” creierul. Pacientul stă așezat astfel încât să își poată vedea membrul sănătos reflectat într-o oglindă, în locul celui amputat. De exemplu, cineva cu un braț amputat își pune oglinda lângă brațul rămas, astfel încât să vadă în reflexie două brațe. Apoi face mișcări cu brațul intact, privindu-l în oglindă și imaginându-și totodată că mișcă membrul fantomă. Acest exercițiu, practicat zilnic câteva minute, ajută creierul să „reînvețe” că membrul lipsă nu mai este acolo și să trimită corect senzațiile. Mulți pacienți raportează reducerea semnificativă a durerilor fantomă după câteva săptămâni de terapie cu oglinda, deoarece creierul nu mai trimite atâtea semnale confuze de durere.
Tratament dureri fantomă: stimulare electrică nervoasă (TENS)
O altă metodă folosită este stimularea electrică transcutanată a nervilor (prescurtat TENS). Acest tratament constă în aplicarea pe piele, în zona apropiată membrului amputat, a unor electrozi care transmit curenți electrici ușori. Stimularea nervilor rămași cu impulsuri electrice plăcute poate „deruta” semnalele de durere și oferi o ușurare temporară. Practic, TENS închide poarta durerii la nivelul măduvei spinării prin furnizarea altor stimuli care să concureze cu semnalele dureroase. Dispozitivele TENS sunt de obicei folosite sub îndrumarea unui kinetoterapeut sau a unui medic de recuperare, și pot fi folosite și acasă dacă pacientul este instruit corect.
Tratament dureri fantomă: neuromodulare și stimulare spinală sau cerebrală
Pentru cazurile rezistente la tratamentele de mai sus, medicina oferă și opțiuni mai avansate. Stimularea măduvei spinării implică implantarea unui dispozitiv (un mic electrode) lângă măduva spinării, care trimite impulsuri electrice constante, blocând parțial semnalele de durere către creier. Unii pacienți au obținut ameliorări prin această metodă, deși este o procedură invazivă și costisitoare. În situații foarte rare și severe, s-a încercat chiar stimularea cerebrală profundă – o intervenție neurochirurgicală în care se plasează electrozi în anumite zone ale creierului responsabile de percepția durerii, pentru a modula activitatea acestora. Aceste proceduri sunt însă considerate ultimă instanță și nu sunt uzuale, fiind rezervate pacienților la care nimic altceva nu a funcționat.
Tratament dureri fantomă: consultație psihologică și terapie cognitiv-comportamentală
Deoarece aspectul emoțional joacă un rol în modul în care resimțim durerea, consilierea psihologică poate face parte din tratamentul alopat. Terapiile de tip cognitiv-comportamental ajută pacientul să învețe tehnici de gestionare a stresului, să schimbe gândirea catastrofică legată de durere și să dezvolte strategii mentale pentru a reduce percepția durerii. Aceasta nu înseamnă că „durerea e doar în capul pacientului”, ci că mintea poate fi antrenată să reacționeze diferit la semnalele de durere, diminuând suferința. Un psiholog sau psihiatru poate ajuta și la tratarea anxietății sau depresiei asociate, ceea ce indirect va ameliora și simptomele fizice.
Tratament dureri fantomă: revizie chirurgicală (dacă este cazul)
În unele situații, dacă durerea fantomă este agravată de o problemă la nivelul bontului (cum ar fi un neurom mare, o cicatrice dureroasă sau o problemă de circulație), medicii pot recomanda o intervenție chirurgicală de revizie. Aceasta ar putea presupune îndepărtarea neuromului (excizia terminației nervoase hipertrofiate) sau corectarea altor leziuni locale. Scopul este de a elimina orice sursă periferică de durere care ar putea alimenta senzațiile fantomă. De asemenea, există proceduri noi în care nervii secționați la amputație sunt redirecționați și legați la alte țesuturi (tehnici precum reinnervarea musculară țintită), cu scopul de a oferi creierului un nou țel pentru acei nervi, reducând astfel producerea de semnale fantomă. Aceste tehnici sunt încă în dezvoltare, dar reprezintă o direcție promițătoare de tratament.
Terapii naturiste și remedii complementare pentru durerile fantomă
Pe lângă abordările medicale convenționale, mulți pacienți găsesc alinare și în tratamente naturiste sau terapii complementare. Aceste metode pot fi folosite în paralel cu tratamentul alopat, cu acordul medicului, pentru a ameliora simptomele și a îmbunătăți calitatea vieții. Astfel, se pot încerca acupunctura, masajul și terapia fizică, diverse tehnici de relaxare și meditație sau biofeedback-ul. De asemenea, discutarea experiențelor cu alte persoane care trec prin aceleași probleme poate ajuta enorm pacientul cu dureri fantomă.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Phantom Limb Pain
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/12092-phantom-limb-pain
Frontiers - Pain without presence: a narrative review of the pathophysiological landscape of phantom limb pain
https://www.frontiersin.org/journals/pain-research/articles/10.3389/fpain.2025.1419762/full
Studiul „Pain without presence: a narrative review of the pathophysiological landscape of phantom limb pain”, apărut în REVIEW article, Front. Pain Res., 18 February 2025, Sec. Pain Mechanisms, Volume 6 - 2025 | https://doi.org/10.3389/fpain.2025.1419762, autori: Hong Wu et al.
Te-ar mai putea interesa și...
