Creierul ar putea fi organizat pe baza functiilor, nu a partilor corpului
Creierul uman este un organ uimitor, care însă mai are multe secrete pentru lumea științifică. Autorii unui studiu recent au constatat că creierul ar putea fi organizat altfel decât se așteptau.
Creierul uman este unul dintre cele mai complexe organe din corp, având multiple roluri esențiale pentru supraviețuire, gândire și adaptare. Acesta se ocupă de controlul funcțiilor vitale, procesare senzorială, controlul mișcărilor, reglarea emoțiilor, adaptare, învățare și multe altele.
Oamenii de știință au considerat întotdeauna că diferite părți ale creierului controlează diferite părți ale corpului. Dar cercetări recente sugerează că creierul uman ar putea fi, în schimb, organizat pe baza anumitor funcții. Să vedem ce a arătat cercetarea, dar și cum se poate păstra sănătatea creierului pentru mai mult timp.
Creierul uman, organizat altfel decât se așteptau oamenii de știință?
„Pentru mine este destul de surprinzător să mă gândesc că noi, oamenii de știință, am înțeles greșit acest lucru atât de mult timp” a spus Tamar Makin, profesoară de neuroștiințe la Universitatea Cambridge. Echipa de cercetare din care a făcut parte aceasta s-a întrebat ce se întâmplă la nivelul creierului persoanelor care nu au avut niciodată o anumită parte a corpului. Prin urmare, oamenii de știință au investigat activitatea cerebrală a 17 persoane care s-au născut fără o mână. Aceștia au descoperit că regiunea asociată în mod normal cu mișcarea mâinilor compensează, devenind activă atunci când alte părți ale corpului, precum cealaltă mână, picioarele sau gura, se mișcă.
„Din punct de vedere științific, o modalitate de a interpreta rezultatele noastre este să ne punem următoarea întrebare: dar dacă zona mâinii nu este zona mâinii, ci doar acea parte a creierului care controlează funcția îndeplinită în mod normal de mâna respectivă?” a spus profesor Makin. „În cazul persoanelor fără handicap, acest lucru este realizat de mâna nedominantă. Existența unei reprezentări surprinzător de diferite în acea zonă la persoanele cu o singură mână ar putea sugera că zona respectivă nu este, de fapt, zona din creier care controlează mâna”.
Autorii studiului speculează că este posibil ca oamenii de știință să fi interpretat greșit structura creierului. Aceștia au comparat activitatea cerebrală a 17 persoane care s-au născut fără o mână și a 24 de persoane fără acest handicap. Participanții au fost filmați în timp ce desfășurau cinci activități zilnice de rutină, precum mânuirea banilor sau împachetarea unui cadou. De asemenea, oamenii de știință au scanat creierele participanților în timp ce-și mișcau anumite părți ale corpului pentru a vedea care zone cerebrale se luminează, indicând activitate cerebrală.
„Am descoperit că zona cerebrală care controlează mâna este folosită de multe părți ale corpului în cazul persoanelor cu o singură mână”, a mai spus profesor Makin. „În mod interesant, aceste părți ale corpului care beneficiază de o reprezentare mai mare în zona cerebrală liberă sunt folosite de persoanele cu o singură mână în viața de zi cu zi, pentru a substitui funcția mâinii care lipsește, spre exemplu, atunci când desfac o sticlă de apă”.
Autorii studiului recunosc că este nevoie de mai multe studii pentru a confirma dacă structura creierului se bazează pe părțile corpului sau pe anumite funcții. Dar aceștia susțin că studiul subliniază flexibilitatea și adaptabilitatea creierului, caracteristici care ar putea fi folosite pentru a le ajuta pe persoanele cu membre lipsă să-și controleze protezele.
Ce înseamnă flexibilitatea și adaptabilitatea creierului?
Flexibilitatea și adaptabilitatea creierului, cunoscute și sub numele de neuroplasticitate, se referă la capacitatea creierului de a se schimba, a se adapta și a se remodela în funcție de experiențele, învățarea și provocările întâlnite. Această proprietate unică este esențială pentru supraviețuire, dezvoltare și procesul de vindecare.
Ce este neuroplasticitatea?
Neuroplasticitatea este abilitatea creierului de a modifica conexiunile sinaptice (crearea de noi conexiuni între neuroni sau întărirea/slăbirea celor existente), structura neuronală (dezvoltarea de neuroni noi, neurogeneza, mai ales în zone precum hipocampul, implicat în memorie) și reorganizarea funcțională (mutarea funcțiilor de la o zonă a creierului la alta, mai ales în caz de leziuni).
Tipuri de neuroplasticitate
- Plasticitatea sinaptică se referă la modificările în forța conexiunilor dintre neuroni. Aceasta apare, de exemplu, în învățare și memorie.
- Plasticitatea structurală se referă la modificări în numărul de sinapse sau chiar în crearea de noi neuroni. Apare adesea ca răspuns la experiențe sau antrenamente intense.
- Plasticitatea adaptivă permite creierului să compenseze pierderi sau leziuni, cum ar fi în cazul unui accident vascular cerebral, când alte zone preiau funcțiile celor afectate.
Cum funcționează flexibilitatea creierului?
Creierul uman își schimbă structura pentru a încorpora informații noi. De exemplu, studierea unui limbaj străin sau învățarea unui instrument muzical crește densitatea conexiunilor sinaptice. Activitățile repetate întăresc căile neuronale (conceptul de „neurons that fire together, wire together”). Crearea unor rutine noi (meditație, exerciții fizice) modifică funcționarea creierului, reducând stresul și îmbunătățind sănătatea mintală.
De asemenea, creierul poate reorganiza circuitele pentru a compensa deficiențele, cum ar fi pierderea unui simț (de exemplu, persoanele nevăzătoare dezvoltă sensibilitate auditivă crescută). După un accident vascular cerebral, creierul poate învăța să folosească alte căi neuronale pentru a reda funcțiile pierdute.
Cum menții creierul activ inclusiv la vârsta a treia?
Menținerea creierului activ și sănătos la vârsta a treia este esențială pentru păstrarea calității vieții, întrucât un creier bine funcțional contribuie la o memorie bună, o capacitate sporită de luare a deciziilor și la reducerea riscului de apariție a bolilor neurodegenerative, precum demența sau boala Alzheimer. O combinație de obiceiuri sănătoase, stimulare intelectuală, conexiuni sociale și grija pentru sănătatea fizică poate ajuta creierul să rămână activ și flexibil chiar și în anii avansați.
Stimularea mintală
Pentru început, este important să înțelegem că stimularea mintală constantă joacă un rol extrem de important pentru a păstra creierul „în formă”. Activități precum cititul, rezolvarea de puzzle-uri, învățarea unei limbi străine sau exersarea la un instrument muzical pot încuraja formarea de noi conexiuni neuronale.
Creierul are o capacitate uimitoare de adaptare, numită neuroplasticitate, iar prin antrenament constant, poate dezvolta noi abilități și poate menține memoria activă. Participarea la cursuri, explorarea unor subiecte noi sau chiar jocurile video concepute pentru antrenamentul cognitiv pot fi foarte utile.
Conexiunile sociale
În același timp, relațiile sociale joacă un rol critic în stimularea creierului. Interacțiunile regulate cu familia, prietenii sau grupurile comunitare reduc riscul de izolare socială, care este un factor de risc major pentru declinul cognitiv. Participarea la evenimente sociale, discuțiile pe subiecte diverse și implicarea în activități de voluntariat pot încuraja utilizarea diferitelor regiuni ale creierului și pot preveni stagnarea mentală.
Mișcarea regulată
Totodată, menținerea unei rutine de exerciții fizice regulate este esențială pentru sănătatea creierului. Activitatea fizică stimulează circulația sângelui în creier, favorizând aportul de oxigen și substanțe nutritive necesare pentru o funcție optimă. Exercițiile aerobice, precum mersul pe jos, dansul sau înotul, sunt deosebit de benefice, în timp ce yoga și tai chi-ul combină mișcarea cu relaxarea mintală, reducând stresul și promovând o stare generală mai bună.
Alimentație hrănitoare
O dietă echilibrată este la fel de importantă pentru un creier sănătos. Nutrienții precum acizii grași Omega-3, antioxidanții, vitaminele B și D și mineralele precum magneziul joacă un rol crucial în menținerea funcțiilor cognitive. O alimentație bazată pe pește gras, nuci, semințe, fructe și legume proaspete, precum și cereale integrale, susține sănătatea cerebrală. De asemenea, evitarea excesului de zahăr, grăsimi trans și alcool este recomandată pentru a reduce inflamația și stresul oxidativ din creier.
Gestionarea stresului
Un alt factor esențial în menținerea activității creierului este gestionarea stresului. Stresul cronic poate afecta negativ memoria și alte funcții cognitive, dar tehnicile de relaxare precum meditația, respirația profundă sau exercițiile de mindfulness pot ajuta la reducerea acestuia. Practicarea unor hobby-uri care aduc bucurie și relaxare, precum grădinăritul, pictura sau gătitul, poate contribui de asemenea la scăderea stresului și la stimularea creierului.
Odihna suficientă
Somnul adecvat joacă și acesta un rol vital în sănătatea creierului. În timpul somnului, creierul elimină toxinele acumulate și consolidează informațiile nou învățate pe parcursul zilei. Asigurarea a 7-8 ore de somn pe noapte și respectarea unui program regulat de culcare și trezire pot avea un impact semnificativ asupra clarității mentale. În plus, expunerea la lumină naturală în timpul zilei ajută la reglarea ritmului circadian și la promovarea unui somn de calitate.
Monitorizarea sănătății
Nu în ultimul rând, este importantă monitorizarea sănătății generale. Afecțiuni precum hipertensiunea arterială, diabetul sau colesterolul ridicat pot avea un impact negativ asupra creierului. Vizitele regulate la medic, respectarea tratamentelor prescrise și menținerea unui stil de viață activ pot ajuta la prevenirea acestor probleme. Renunțarea la fumat este, de asemenea, esențială, deoarece fumatul reduce fluxul sangvin către creier și crește riscul de accident vascular cerebral.
Creierul uman are o capacitate uimitoare de a se adapta și de a învăța pe tot parcursul vieții. Prin combinarea activității fizice, a stimulării intelectuale, a conexiunilor sociale și a unui stil de viață sănătos, este posibilă menținerea unei minți clare și active până la vârste înaintate. Fiecare zi poate fi o oportunitate de a învăța ceva nou, de a interacționa cu ceilalți și de a avea grijă de sănătatea creierului.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NIH - Neuroplasticity
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557811/
PMC - Nutrition and cognitive health: A life course approach
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10083484/
Studiul „Nutrition and cognitive health: A life course approach”, apărut în Front Public Health. 2023 Mar 27;11:1023907. doi: 10.3389/fpubh.2023.1023907, autori: Seema Puri, Majida Shaheen, Bhanvi Grover
Current Biology - Representation of Multiple Body Parts in the Missing-Hand Territory of Congenital One-Handers
https://www.cell.com/current-biology/fulltext/S0960-9822(17)30352-4
Studiul „Representation of Multiple Body Parts in the Missing-Hand Territory of Congenital One-Handers”, apărut în Current Biology, Volume 27, Issue 9, 1350 - 1355, autori: Hahamy, Avital, Makin R. Tamar et al.
Te-ar mai putea interesa și...
