Dietele bogate in proteine au efecte negative pe termen lung
Dietele bogate in proteine au efecte negative pe termen lung
Dietele bogate in proteine au efecte negative pe termen lung
Boala renală cronică, numită în trecut insuficiență renală cronică, este o afecțiune medicală caracterizată prin pierderea progresivă și ireversibilă a funcției rinichilor de a filtra și elimina deșeurile și excesul de lichide din sânge. Cercetări noi subliniază că este nevoie de un management nutrițional mai bun în boala renală cronică și că dieta cu multe proteine animale nu este indicată în acest caz.
Dietele cu un conținut mare de proteine pot duce la o deteriorare pe termen lung a rinichilor în cazul persoanelor care suferă de boală renală cronică, potrivit unei cercetări conduse de medicul nefrolog Kamyar Kalantar-Zadeh, de la Universitatea din California, Irvine. Articolul despre această cercetare examinează rolul pe care nutriția îl joacă în managementul bolii renale cronice, care afectează aproximativ 10% din populația adultă a lumii.
Prea multe proteine agravează boala renală cronică
„Dieta bogată în proteine care a fost folosită din ce în ce mai mult în ultimii ani pentru a ține sub control creșterea în greutate și obezitatea poate avea un impact dăunător asupra sănătății rinichilor pe termen lung”, a spus dr. Kalantar-Zadeh, șeful departamentului de nefrologie și hipertensiune de la UC Irvine School of Medicine. El a colaborat la această cercetare cu dr. Denis Fouque, de la Universitatea Claude Bernard din Lyon, Franța.
Boala cronică de rinichi sau insuficiența renală cronică, așa cum le este mai cunoscută pacienților este, în general, progresivă și ireversibilă. Aplicarea beneficiilor potențiale ale unui bun management nutrițional în privința acestei boli a rămas prea puțin utilizată în SUA și în multe alte țări, sunt de părere autorii cercetării.
„Există un cost extrem de mare și o povară în ceea ce privește terapia prin dializă și transplantul de rinichi. Prin urmare, intervențiile la nivel de dietă și terapia nutrițională ar putea fi alese din ce în ce mai des ca o strategie de management pentru boala renală cronică, ajutând la creșterea longevității și la întârzierea necesității de a face dializă pentru milioane de oameni din întreaga lume”, a subliniat dr. Kalantar-Zadeh.
Deși tipurile de dietă bogate în proteine continuă să fie populare pentru pierderea în greutate și diabetul de tip 2, și alte studii sugerează că înrăutățirea funcției renale poate apărea la persoanele predispuse la o astfel de afecțiune. Aportul ridicat de proteine din dietă poate provoca hipertensiune intraglomerulară, care poate duce mai departe la hiperfiltrare renală, leziuni glomerulare și proteinurie. Este posibil ca aportul ridicat de proteine pe termen lung să conducă la o afectare renală „de novo”.
O dietă mai săracă în proteine poate încetini progresia în insuficiența renală cronică
Totodată, cercetarea indică faptul că o dietă care conține puține proteine și este săracă în sare ar putea nu doar să încetinească progresia în boala renală cronică, pe post de terapie adjuvantă eficientă, ci ar putea fi utilizată și pentru tratamentul uremiei (sindromul uremic) sau nivelului mare de uree și alte toxine uremice prezente în sânge, în stadiul avansat al bolii renale cronice; astfel, ar putea ajuta pacienții să amâne necesitatea de a începe dializa.
Calitatea proteinelor dietetice poate juca, de asemenea, un rol în sănătatea rinichilor. În comparație cu proteinele din surse vegetale, proteinele animale au fost asociate cu un risc crescut de insuficiență renală în mai multe studii observaționale, inclusiv în Studiul de Sănătate Chinez din Singapore.
Mediatorii potențiali ai afectării rinichilor de la proteinele animale includ încărcătura acidă alimentară, conținutul de fosfat, disbioza microbiomului intestinal și inflamația rezultată. În lumina acestor constatări, adoptarea abordărilor alimentare actuale care includ o proporție ridicată de proteine pentru reducerea greutății sau controlul glicemiei ar trebui luată în considerare cu mare grijă la oamenii cu risc crescut de boală renală.
Având în vedere posibilitatea de confuzie reziduală în cadrul unor studii observaționale și dovezile contradictorii din studiile anterioare, studiile pe termen lung, inclusiv cele cu dimensiuni mari ale eșantionului, ar fi justificate pentru a stabili mai bine efectele aportului ridicat de proteine asupra sănătății rinichilor.
La persoanele sănătoase, datele dintr-o analiză recentă au arătat un risc mai scăzut de boală renală cronică dacă se consumă proteine vegetale și proteine animale provenite din pește și fructe de mare. Autorii analizei au declarat că sunt justificate studii prospective suplimentare care să demonstreze corelațiile dintre sursele precise, aportul și durata proteinelor din dietă și incidența bolii renale cronice.
Cum ar trebui să arate dieta unui pacient cu boală renală cronică?
Dieta joacă un rol esențial în gestionarea acestei boli, iar cercetările recente, așa cum am discutat, subliniază importanța unor alegeri alimentare specifice pentru protejarea rinichilor.
Reducerea aportului de proteine
Unul dintre cele mai importante aspecte ale dietei în insuficiența renală cronică este reducerea aportului de proteine. Rinichii sunt responsabili pentru eliminarea produselor reziduale rezultate din metabolizarea proteinelor, iar un consum excesiv poate suprasolicita aceste organe deja afectate. O dietă hipoproteică poate reduce progresia bolii renale și incidența complicațiilor asociate. Se recomandă, în general, un aport de proteine de aproximativ 0,6-0,8 g/kg greutate corporală pe zi pentru pacienții cu insuficiență renală cronică. Proteinele de înaltă calitate, cum sunt cele din pește, oferă toți aminoacizii esențiali cu o cantitate mai mică de reziduuri metabolice.
Restricția de sare
Restricția de sodiu este, de asemenea, crucială. Consumul excesiv de sare poate crește tensiunea arterială, accelerând deteriorarea rinichilor. Asociația Americană a Rinichilor recomandă limitarea aportului de sodiu la mai puțin de 2.300 mg pe zi. Este esențial să se evite alimentele ultra procesate, cum ar fi mezelurile, conservele și gustările sărate, care sunt surse ascunse de sodiu. O metodă eficientă de reducere a sării este utilizarea ierburilor și condimentelor naturale pentru a îmbunătăți gustul mâncărurilor.
Controlul nivelului de potasiu
Și atenția la aportul de potasiu este importantă în special în stadiile avansate ale bolii renale. Rinichii afectați nu pot elimina potasiul eficient, ceea ce poate duce la hiperkaliemie, o condiție periculoasă care afectează inima. Fructele și legumele bogate în potasiu, cum sunt bananele, portocalele, cartofii, spanacul și avocadoul ar trebui consumate cu moderație sau evitate, în funcție de recomandările medicului. De exemplu, cartofii pot fi preparați într-un mod care reduce conținutul de potasiu, cum ar fi fierberea în apă schimbată de mai multe ori.
Monitorizarea fosforului
Fosforul este un alt nutrient care trebuie monitorizat atent. Nivelurile crescute de fosfor în sânge pot duce la dezechilibre minerale, cum ar fi hiperparatiroidismul secundar și calcificarea țesuturilor. Produsele lactate, nucile, semințele și unele tipuri de pește sunt bogate în fosfor și trebuie consumate într-o cantitate redusă. Studiile recente sugerează că utilizarea de chelatori ai fosfatului, împreună cu o dietă adecvată, poate ajuta la menținerea nivelurilor normale de fosfor.
Hidratarea adecvată
Hidratarea corespunzătoare este esențială pentru pacienții cu boală renală cronică, dar trebuie individualizată în funcție de stadiul bolii și de prezența unor complicații precum edemele sau hipertensiunea arterială. Consumul excesiv de lichide poate exacerba edemele, în timp ce deshidratarea poate crește riscul de acumulare a toxinelor în organism. Medicul sau dieteticianul poate stabili un aport optim de lichide, luând în considerare diureza zilnică.
Evitarea zahărului
Un alt aspect important este evitarea consumului de zaharuri rafinate și alimente cu indice glicemic ridicat, mai ales pentru pacienții cu diabet zaharat, o cauză frecventă a insuficienței renale. Dieta trebuie să fie bogată în fibre, care pot ajuta la reglarea nivelului de zahăr din sânge și la reducerea inflamației sistemice, un factor care contribuie la progresia bolii renale. Alimente precum cerealele integrale, legumele și fructele cu conținut scăzut de potasiu, cum sunt merele și fructele de pădure, sunt alegeri potrivite.
Grăsimile sănătoase
Grăsimile mononesaturate și polinesaturate, regăsite în uleiul de măsline, peștele gras (cum ar fi somonul și macroul) și avocado, pot contribui la reducerea inflamației și la protejarea sistemului cardiovascular. Este, însă, important ca aportul total de grăsimi să fie moderat, pentru a preveni creșterea în greutate, un alt factor care poate agrava boala renală cronică.
Anumite cercetări sugerează că o dietă de tip mediteraneean, adaptată nevoilor unui pacient cu boală renală, îi poate oferi acestuia beneficii semnificative. Această dietă include consumul moderat de proteine, grăsimi sănătoase, legume cu conținut scăzut de potasiu și alimente bogate în antioxidanți. Antioxidanții pot reduce stresul oxidativ, un mecanism asociat cu progresia bolii renale.
De evitat!
De evitat sunt, așa cum spuneam, alimentele ultra-procesate, bogate în aditivi și fosfați adăugați, cum ar fi sucurile acidulate, prăjiturile ambalate și fast-food-ul. Acestea nu doar că suprasolicită rinichii, dar pot contribui la creșterea tensiunii arteriale și a inflamației. De asemenea, consumul de alcool ar trebui limitat sau eliminat complet, deoarece acesta poate agrava deshidratarea și poate afecta funcția hepatică, complicând situația generală a pacientului.
O atenție specială trebuie acordată suplimentelor alimentare și remediilor naturiste. Unele suplimente pot conține niveluri crescute de potasiu, fosfor sau alte substanțe care pot fi nocive pentru pacienții cu boală renală. Este esențial ca orice supliment să fie aprobat de către medic sau dietetician.
În concluzie, dieta unui pacient cu insuficiență renală cronică trebuie personalizată și ajustată în funcție de stadiul bolii, comorbiditățile prezente și recomandările echipei medicale. Alegerea alimentelor potrivite poate încetini progresia bolii, poate reduce riscul de complicații și poate îmbunătăți calitatea vieții pacientului. Educația nutrițională continuă și colaborarea cu un dietetician specializat sunt esențiale pentru succesul pe termen lung.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NIDDK - Chronic Kidney Disease (CKD)
https://www.niddk.nih.gov/health-information/kidney-disease/chronic-kidney-disease-ckd
Frontiers - Association between dietary protein intake and risk of chronic kidney disease: a systematic review and meta-analysis
https://www.frontiersin.org/journals/nutrition/articles/10.3389/fnut.2024.1408424/full
Studiul „Association between dietary protein intake and risk of chronic kidney disease: a systematic review and meta-analysis”, apărut în Front. Nutr., 14 June 2024, Sec. Clinical Nutrition, Volume 11 - 2024 | https://doi.org/10.3389/fnut.2024.1408424, autori: Zhen Song et al.
Pub Med - The Effects of High-Protein Diets on Kidney Health and Longevity
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32669325/
Studiul „The Effects of High-Protein Diets on Kidney Health and Longevity”, apărut în J Am Soc Nephrol. 2020 Aug;31(8):1667-1679. doi: 10.1681/ASN.2020010028. Epub 2020 Jul 15, autori: Kamyar Kalantar-Zadeh
Te-ar mai putea interesa și...
