Dermatografismul sau urticaria dermatografică: simptome, cauze, tratament

Dermatografismul sau dermografismul este o afecțiune comună, benignă a pielii, un tip de urticarie fizică, cunoscută și sub numele de scrierea pielii sau urticarie dermatografică. Dermatografismul simptomatic este  cea mai comună formă de urticarie cronică inductibilă si se prezintă cu zgârieturi tranzitorii însoțite de mâncărime ca răspuns la zgâriere. Se cunosc puține despre opțiunile de tratament disponibile și eficacitatea lor în dermatografism.

Dermografismul familial este o afecțiune cunoscută și sub numele de "scriere pe piele". Când persoanele care au dermatografie își zgârie ușor pielea, zgârieturile se înroșesc într-o roată ridicată, similară cu stupii. Si la nivelul  cavitatii bucale poate aparea  edemul, la aplicarea de presiune.

O genă importantă asociată cu dermatografie este PRG2 (Proteoglycan 2, Pro Eozinophil Major Basic Protein), iar printre căile/supercăile sale asociate se numără semnalizarea NF-kappaB. Semnele și simptomele dermatografiei includ linii roșii ridicate, umflături, inflamații, urme asemănătoare stupului și mâncărime. Simptomele dispar de obicei în 30-45  de minute, iar cauza exactă a acestei afecțiuni este necunoscută. Tratamentul poate implica utilizarea de antihistaminice dacă simptomele nu dispar de la sine.

Dermografismul este un tip de urticarie fizică care poate fi indusă prin scrierea pe piele. Apare la 2-5% din populație și este considerat a fi un fenomen fiziologic normal. Cu toate acestea, la un subgrup mic de pacienți, poate fi simptomatică și poate afecta calitatea vieții in diverse aspecte- de exemplu dermatografismul vulvar ridica dificultati in  viata sexuala al cuplului.

Cauze dermatografism 

Deși Lewis a descris inițial dermografismul în 1924 ca o reacție vasculară la accident vascular cerebral, caracteristicile și simptomele sale clinice complete, posibilele declanșatoare și complicații, precum și implicarea mucoasei bucale, sunt rareori descrise. Mecanismul care stă la baza acestei afecțiuni rămâne neclar.

S-a sugerat că IgE joacă un rol în această reacție prin inducerea eliberării histaminei și a altor mediatori inflamatori din mastocite, cum ar fi factorul de creștere a nervilor (NGF) și factorul neurotrofic derivat din creier (BDNF), care are ca rezultat vasodilatație, umflare. , celulele inflamatorii se infiltrează și roșeață.

În 2013, Ralph a raportat dovezi ale posibilei implicări a unui mecanism neuronal prin eliberarea de mediatori peptidici care sunt capabili să provoace vasodilatație la un loc de presiune. Dermatografismul poate fi cauzat de un răspuns alergic, dar nu a fost identificat niciun alergen specific.

Medicii sunt de părere in prezent că dermatografismul este o reacție alergică atunci când anticorpii specifici (IgE și IgM) sunt eliberați ca răspuns la zgârietură, presiune sau iritare ușoară a pielii. 

Specialiștii cred așadar, că urmele se formează din cauza eliberării de histamină, o substanță chimică pe care corpul tău o produce atunci când suspectează un alergen invadator.

Histamina provoacă urticarie, care este, în fapt, o reacție exagerată, deoarece nu este prezent niciun alergen.

Pacienții cu dermografie sunt în general sănătoși, dar mai multe studii recente au raportat că acesta apare în bolile tiroidiene, infecții, diabet zaharat, scabie, probleme psihologice și în timpul menopauzei. De asemenea, se poate dezvolta după utilizarea medicamentelor precum penicilina, cefalosporina, famotidina și atorvastatina. De asemenea, simplul contact cu lucrurile pot irita pielea, cum ar fi frecarea hainelor sau a lenjeriei de pat, pot declanșa simptome de dermatografism.

Simptome dermatografism

Leziunile dermografismului apar sub formă de placi  eritematoase după 2 min de traumatism sau presiune asupra pielii, care apoi dispar în decurs de maxim 1 oră, în timp ce în cavitatea bucală edemul apare doar la locul la care s-a aplicat presiune. Această afecțiune poate fi însoțită de boli tiroidiene (hipotiroidism sau hipertiroidism), probleme psihologice, boli alergice, diabet zaharat, tulburări inflamatorii (de exemplu, boala Still la adulți) și reacții la medicamente.

Simptomele dermatografismului variază de la persoană la persoană și includ:

•    roșeață/linii roșii preoeminente;
•    umflături;
•    inflamaţii;
•    papule (bășici) care seamănă cu un stup de albine/răni adânci;
•    mâncărime
•    înțepături;
•    senzație de usturime;

Dermatografismul apare, de obicei, la nivelul trunchiului, extremităților și este mai puțin frecventă la nivelul scalpului și în regiunea genitală. Cu toate acestea, s-a raportat că dermografismul simptomatic este legat de durerea la nivelul vulvei (vulvodinie) și durerea în zona genitală (dispareunie) în timpul actului sexual, în cazuri rare, dar si la nivelul mucoasei ce captuseste gura. 

Un dentist ar trebui să fie avertizat de această afecțiune la un pacient pentru a evita dezvoltarea complicațiilor în timpul sau după proceduri stomatologice cuprinzătoare, cum ar fi edem sever al țesuturilor moi ale limbii, buzelor sau palatului de la presiunea exercitată, care poate duce la dificultăți de respirație și sufocare.

In dermatografismul vulvar, exacerbarea prin  activitatea sexuală, menstruația sau purtarea de haine strâmte este caracteristică și susține rolul presiunii mecanice în inducerea simptomelor focale. Modificările dermatologice ale pielii vulvei sunt rar observate. Dermatografismul vulvar este diagnosticat pe baza constatărilor clinice, a modelelor de simptome și a unui test de zgârietură pozitiv și este de regula, tratat cu antihistaminice.

La nivel cutanat, semnele și simptomele pot apărea în câteva minute de la frecarea sau zgârierea pielii și, de obicei, dispar în 30 de minute. 

Zgârieturile îți pot irita pielea, dar tind să se vindece rapid. Rareori, dermatografismul se dezvoltă mai lent și durează câteva ore până la câteva zile.

Unele zgârieturi sunt albe, în timp ce altele se înroșesc ușor. 

Semnele de pe piele pot să se agravează, provocând răni adânci sau chiar reacții asemănătoare alergiei.

Prevalență dermatografism

Dermatografismul afectează aproximativ 2% până la 5% din populația generală și poate apărea la orice vârstă, inclusiv la copii, dar este cel mai des întâlnit la adolescenți și la adulții tineri, între 20 și 30 de ani.

Cu toate acestea, există o probabilitate ca adulții în vârstă să se confrunte cu simptome de dermatografism. 

Incidența dermatografismului a fost raportată a fi mai mare în următoarele situații:

•    în timpul sarcinii, în special în a doua jumătate;
•    la debutul menopauzei;
•    la copiii cu tendință genetică de a dezvolta alergii (atopie);
•    la pacienții cu boala Behcet (o inflamație a vaselor de sânge);
•    la pacienții cu diabet;
•    la, aproximativ 75% dintre persoanele cu sindrom hipereozinofilic, o afecțiune cu un număr ridicat de eozinofile (globule albe), care au un rol important în activitatea sistemului imunitar;
•    la pacienții cu hipotiroidism sau hipertiroidism.

Factori de risc dermatografism

Factorii de risc în caz de dermatografism includ:

•    pielea uscată;
•    practicarea exercițiilor fizice care provoacă frecare excesivă a pielii, cum ar fi luptele;
•    antecedentele de alergii;
•    frecarea excesivă a pielii de îmbrăcăminte sau de lenjeria de pat;
•    infecțiile;
•    căldura;
•    expunerea la frig;
•    stresul;
•    consumul de alcool;
•    afecțiunile pielii care îți pot provoacă frecvent impulsul de a te scărpina.

În plus, este posibil să ai un risc crescut de dermatografism, dacă:

•    ai antecedente de dermatită;
•    ești un adult tânăr;
•    ai o boală tiroidiană;
•    ai o tulburare nervoasă sau o boală internă care provoacă mâncărimi ale pielii, cum sunt afectiunile hepatice cronice

Dermatografismul poate fi declanșată și de:

•    unele medicamente, precum penicilina;
•    mușcăturile de insecte;
•    infecția cu Helicobacter Pylori;
•    infestarea cu paraziți, cum ar fi scabia (râia);
•    evenimentele stresante;
•    îmbrăcămintea strânsă sau frecarea de lenjeria de pat, ce pot agrava adesea simptomele pe timp de noapte.

Mai mult decât atât, într-un studiu1 din 2015 cercetătorii au descoperit că 14% dintre cei chestionați au raportat un istoric familial al afecțiunii. Totodată, peste 80% dintre cei contactați de cercetătorii în acest studiu au spus că simptomele lor se înrăutățeau în timpul nopții.

Diagnostic dermatografism

Dermatografismul apare în termen de 5 până la 7 minute după iritația pielii. 

Medicul va folosi, probabil, un stilou pentru a zgâria sau apăsa pielea brațului sau a spatelui spatelui și/sau antebrațului care provoacă urticare.

Diagnostic diferențial

•    Urticarie;
•    Alergie latex;
•    Mastocitoză.

Tratament dermatografism 

Simptomele dermatografismului dispar, de regulă, de la sine, iar tratamentul pentru dermatografie, în general, nu este necesar.

Dacă simptomele în caz de dermatografism nu dispar, dacă afecțiunea este severă sau deranjantă, tratamentul include utilizarea de antihistaminice - antagoniștii receptorilor H1 și H2, dar poate include și agenți imunosupresori, steroizi și fototerapie pentru cazurile refractare sau severe.

Terapia cel mai frecvent studiată, antihistaminice H1 de prima generație, a arătat eficacitate variabilă și efecte secundare semnificative.

În schimb, antihistaminicele H1 de a doua generație , în toate studiile, au fost eficiente și bine tolerate.

Monoterapia cu un antihistaminic H2 (AH2) nu a fost eficientă, în timp ce adăugarea unui antihistaminic H2 a crescut eficacitatea tratamentului cu un antihistaminic H1 . dermatografism s-a îmbunătățit cu omalizumab.

Totodată, tabletele de vitamina C ar putea fi un tratament adjuvant util. Se crede că vitamina C ajută la degradarea și eliminarea histaminelor din organism. În plus, cremele hidratante și îngrijirea adecvată a pielii pot ajuta la calmarea pielii uscate, cu mâncărimi.

Opțiunile de tratament cuprind și anticorpii monoclonali, adică anticorpi umani produși în laborator, precum omalizumab. care se atașează la imunoglobulina E și împiedică mastocitele să elibereze substanțe inflamatorii.

Terapia cu lumină ultravioletă a fost folosită pentru a trata dermatografismul, dar nu s-a dovedit a fi eficientă pe termen lung, deoarece simptomele pot reveni la unii pacineti, dupa câteva luni.


Complicații dermatografism 

În general, dermatografismul nu lasă semne de durată, provocând doar iritații și simptome minore, de scurtă durată.

Aproximativ 36% dintre cazurile de dermatografism simptomatic dispar în cinci ani și 51%, în 10 ani.

Prevenire dermatografism

Pentru a reduce disconfortul și a preveni simptomele dermatografismului, ține cont de aceste sfaturi:

•    Evită iritațiile pielii! Nu folosi săpunuri dure pe piele! Alege săpunuri delicate, hipoalergene, fără parfum.
•    Poartă haine largi din bumbac. Nu purta direct pe piele îmbrăcăminte din materiale care îți provoacă mâncărimi, precum lâna sau materialele sintetice.
•    Evită dușurile sau băile fierbinți care îți pot agrava simptomele de dermatografism prinaccentuarea  uscarii pielii
•    Nu îți zgâria pielea! Dacă ai dermatografism sau alte afecțiuni ale pielii care pot provoca mâncărimi frecvente, încearcă să eviți să te scarpini; poti folosi sprayuri, cu  apa rece termala pentru a calma pruritul
•    Păstrează-ți pielea hidratată! Pielea uscată tinde să provoace mâncărimi, de aceea folosește loțiuni și creme hidratante hipoalergene
•    Încearcă să reduci stresul, anxietatea.
•    Folosește un umidificator în timpul lunilor reci și uscate.
•    După ce faci duș, nu  freca pielea, ci tamponează ușor cu un prosop moale pentru a-ți usca corpul.
•    Evită supraexpunerea la soare și aplică protecție solară!
•    Include în dieta ta alimente antiinflamatoare, cum ar fi pestele, fructele de mare, legumele, spanacul, varza kale, cerealele integrale, roșiile, uleiul de măsline, curcuma, usturoiul și ghimbirul.

Prognostic dermatografism

Deși simptomele dermatografismului nu durează mult, afecțiunea poate persista ani întregi.

Pentru pacienții care suferă de dermatografism, afecțiunea poate dura de la câteva luni la câțiva ani sau poate ține toată viața. 

Pentru ce mai mulți, boala se ameliorează într-un an sau doi, ori în așa fel încât iritația pielii să nu creeze simptome substanțiale.

Remedii naturale dermatografism

Remediile alternative, aplicate direct pe piele, par să aibă cel mai mare potențial în ameliorarea simptomelor în caz de dermatografism. 

Acestea includ:

•    aplicatiile si baile cu ovăz;
•    uleiul de arbore de ceai;
•    aloe vera;
•    bulionul de tărâțe de orez, in aplicatii externe pe zonele afectate.

Totodată, Centrul Național pentru Sănătate Complementară și Integrativă (NCCIH) spune că nu există suficiente studii care să susțină următoarele tratamente și remedii, care insa s-au dovedit eficiente in unele cazuri si pe care unii medici le recomanda, pe baza experintelor pacinetilor:

•    uleiul din semințe de Borago -cunoscut si ca " limba mielului"
•    uleiul de pește; si suplimentele cu omega 3, cu rol antiinflamator sistemic
•    multivitaminele;
•    uleiul de primula sau " luminita noptii "(evening primrose);
•    vitaminele B6, B12, D și E.


Sursă foto: Shutterstock

Bibliografie: 
Studiul „Symptomatic dermographism: an inadequately described disease.”, publicat în Journal of the European Academy of Dermatology and Venereology 29.4 (2015): 708-712, autori: Schoepke, N., et al. 
Cleveland Clinic:„Dermatographism (Dermatographia)”, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17793-dermatographism-dermatographia
DermNet NZ: „Dermographism”, https://dermnetnz.org/topics/dermographism 
Healthline: „What Is Dermatographia?”,https://www.healthline.com/health/dermatographia 
Medical News Today: „Causes and treatment of skin writing”, https://www.medicalnewstoday.com/articles/319258#prevention 
Webmed: „What Is Dermatographia?”, https://www.webmd.com/skin-problems-and-treatments/what-is-dermatographia 
MedicineNet: „How Do You Get Rid of Dermatographia?”, https://www.medicinenet.com/how_do_you_get_rid_of_dermatographia/article.htm  
MedicineNet: „Is Dermatographia an Autoimmune Disease?”, https://www.medicinenet.com/is_dermatographia_an_autoimmune_disease/article.htm

Dermographism in the Oral Cavity. 2016, Nada Binmadi, Soulafa Almazrooa


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0