Dermatita de contact: Cauze - Simptome - Tratament

1. Informații generale despre dermatita de contact
   a. Ce este dermatita de contact?
   b. Cauze dermatită de contact
   c. Simptome dermatită de contact
   d. Tipuri de dermatită de contact
   e. Metode de diagnosticare pentru dermatita de contact
2. Riscurile și complicațiile dermatitei de contact
3. Tratament dermatită de contact
   a. Tratament medicamentos dermatită de contact
   b. Tratament naturist dermatită de contact
   c. Tratament la domiciliu dermatită de contact
   d. Suplimente nutritive pentru dermatita de contact
4. Prevenire dermatită de contact

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Informații generale despre dermatita de contact

Ți s-a întâmplat vreodată să folosești un nou produs cosmetic sau un alt detergent de rufe, iar pielea ta să reacționeze prin mâncărimi, roșeață sau iritație? Atunci este foarte posibil să trecut printr-un episod de dermatită de contact.

Ce este dermatita de contact?

Dermatita de contact este o afecțiune a pielii care se manifestă prin mâncărime, iritații și porțiuni inflamate, ca urmare a expunerii la substanțe chimice necunoscute sau a folosirii îndelungate a apei. Dermatita de contact poate să apară atât la adulți (mai des la femei decât în cazul bărbaților), cât și la copii și bebeluși, fiind, în esență, un tip de inflamație a pielii. Erupția cutanată nu este contagioasă și nici nu îți pune viața în pericol, însă poate crea un disconfort accentuat. De aceea, este important să mergi la medicul dermatolog dacă acest disconfort se prelungește.

Cauze dermatită de contact

Dermatita de contact rezultă fie de pe urma expunerii la alergeni (aici fiind vorba de dermatita de contact alergică) sau de expunerea la agenți iritanți (dermatita de contact iritantă). Dermatita de contact fototoxică (numită și dermatită de fotocontact) apare când alergenul sau factorul iritant este activat de expunerea la soare. 

Substanțe iritante frecvente:

  • săpunurile și detergenții
  • antisepticele și substanțele antibacteriene
  • parfumurile și conservanții din produsele cosmetice și produsele de îngrijire
  • solvenții
  • uleiurile folosite în unele utilaje și mașinării
  • acizii și alcanii
  • cimentul
  • pudre diverse, praful și solul
  • apa - în special apa dură sau apa cu mult clor
  • unele plante

Alergenii care cauzează cel mai frecvent dermatita de contact alergică sunt:

  • ingredientele din cosmetice, cum ar fi conservanții, parfumurile, vopselurile de păr și unele substanțe din lacul de unghii
  • metalele - cum ar fi nichelul sau cobaltul din compoziția unor bijuterii sau curele
  • unele medicamente care se aplică direct pe piele, cum ar fi anumiți corticosteroizi topici
  • cauciucul, printre care și latexul (mănușile din latex)
  • textilele, în special vopselurile și rășinile pe care le conțin materialele textile
  • lipiciul puternic, cum ar fi unele rășini adezive
  • unele plante, cum ar fi crizantemele, floarea-soarelui, narcisele, lalelele și primulele etc.
  • fructele citrice, în special coaja lor
  • parfumurile din săpunuri, șampoane, loțiuni, ape de toaletă, cosmetice
  • iederă otrăvitoare și alte plante sau copaci

Unele persoane au un risc mai mare de a face dermatită de contact: angajații din sistemul de sănătate, cei care lucrează cu metale, muncitorii din domeniul construcțiilor, cosmeticienele, hairstyliștii, mecanicii auto, cei din domeniul curățeniei, grădinarii și muncitorii din agricultură, bucătării și alte persoane care lucrează cu alimentele etc.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Cel mai frecvent au fost identificați următorii factori de risc care contribuie la dezvoltarea dermatitei de contact: un istoric medical de eczemă, faptul că persoana locuiește într-o zonă cu climă uscată, spălatul frecvent pe mâini, expunerea repetată la apă, expunerea la substanțe chimice și solvenți (acizi, alcani etc.), pielea mai deschisă la culoare, purtarea scutecelor.

Simptome dermatită de contact

Simptomele acestei afecțiuni dermatologice variază în funcție de factorul cauzator și de gradul de sensibilitate a pielii fiecărei persoane. Dermatita de contact apare, de obicei, pe zonele de pe corp care au fost direct expuse la substanța care a cauzat reacția - de exemplu, pe gamba care s-a atins de iederă otrăvitoare sau pe pielea de pe încheietura mâinii, sub cureaua de la ceas. Erupția sau iritația se dezvoltă, de obicei, în decurs de câteva minute sau ore de la expunere și poate dura 2 până la 4 săptămâni.

Semnele și simptomele unei dermatite de contact sunt:

  • o erupție pe piele, de culoare roșie
  • prurit (mâncărimi ale pielii, care pot fi severe)
  • piele solzoasă, uscată, crăpată
  • vezicule din care se prelinge lichidul și care au, uneori, cruste
  • zonă umflată, senzație ca de arsură sau sensibilitatea pielii afectate

Mergi la medicul dermatolog dacă:

  • iritația este atât de inconfortabilă, încât nu mai poți dormi sau ești distras de la activitățile de zi cu zi;
  • iritația îți afectează pielea de pe față sau de pe organele genitale;
  • iritația este subită, dureroasă, severă sau s-a răspândit pe multe zone de pe corp;
  • îți este jenă de modul în care arată pielea ta;
  • iritația nu dă semne că se vindecă în decurs de 3 săptămâni.

Tipuri de dermatită de contact

Majoritatea cazurilor de dermatită de contact nu sunt severe, dar sunt neplăcute, din cauza mâncărimilor persistente. Dermatita de contact poate fi de mai multe tipuri: alergică, iritantă sau de fotocontact (fototoxică).

Dermatita de contact alergică

Dermatita de contact alergică apare în cazul în care pielea dezvoltă o reacție alergică în urma folosirii unor substanțe străine. Acest proces constă în eliberarea de către organism a unor substanțe chimice inflamatoare, care duc la apariția mâncărimilor și a iritațiilor.
Printre cele mai frecvente cauze ale dermatitei de contact alergice se numără: bijuteriile din aur sau nichel, mănușile din latex, parfumul sau substanțele chimice din compoziția unor produse cosmetice sau de îngrijire a pielii.

Semnele asociate cu dermatita de contact alergică includ:

  • Piele uscată, cu aspect solzos ori sub formă de fulgi;
  • Urticarie;
  • Roșeață și senzație de arsură a pielii în zona respectivă;
  • Senzație de mâncărime intensă;
  • Umflături, în special în zona feței, a ochilor.

Dermatita de contact iritantă

Dermatita de contact iritantă este, potrivit Academiei Americane de Dermatologie, cea mai frecventă formă de dermatită. Aceasta apare din cauza contactului pielii cu anumite materiale care au în compoziție substanțe toxice. Substanțele toxice care pot duce la apariția dermatitei de contact iritante sunt: clorul, spray-ul cu piper, detergenții de rufe, dezinfectantul pentru toaletă etc. De asemenea, dermatita de contact iritantă poate apărea și ca urmare a folosirii unui săpun cu parfum sau, în unele cazuri, a spălării excesive cu apă.

Dermatita de contact iritantă se poate manifesta prin:

  • Vezicule;
  • Piele crăpată și foarte uscată;
  • Senzație de piele care te ține;
  • Ulcerații;
  • Răni deschise care formează cruste.

Dermatita de fotocontact

Dermatita de contact fototoxică apare în urma expunerii pielii la razele solare, după folosirea în prealabil a unor loțiuni de bărbierit, a unor creme de protecție solară sau altor produse cosmetice care conțin substanțe chimice.

Dermatita de contact la copii și bebeluși

Dermatita de contact în grupurile de vârste mici (copii și bebeluși) este comună, dar era o afecțiune subdiagnosticată. La copii și bebeluși, este împărțită în două forme: iritantă și alergică. Pielea copiilor are un strat cornos mai subțire decât cel al unui adult și formarea celorlalte straturi ale epidermului este incompletă, de aceea micuții se pot alege cu dermatită de contact.

Forma alergică a dermatitei de contact începe să se dezvolte la vârsta de 2-3 ani și uneori chiar și de la 6 luni, din cauza expunerii progresive la agenți care sensibilizează pielea și din cauză că sistemul imunitar al copilului nu este suficient de matur în primii doi ani de viață, pe când dermatita de contact iritantă se poate dezvolta încă de la naștere.

Metode de diagnosticare pentru dermatita de contact

Dacă observi că simptomele descrise mai sus persistă, mergi la medicul dermatolog pentru un consult amănunțit. Majoritatea cazurilor de dermatită de contact nu sunt îngrijorătoare, însă, dacă erupția este situată aproape de ochi sau de gură ori dacă acoperă o mare suprafață din corp și nu se calmează cu tratament la domiciliu, solicită ajutor medical de specialitate.

Anamneza pacientului

Medicul de familie va adresa întrebări pentru a afla în detaliu istoricul medical și simptomele și va examina pielea, pentru a observa tiparul și intensitatea erupției sau iritației. Dacă este cazul, medicul va da trimitere la un specialist în alergii sau un medic dermatolog, pentru a afla cu exactitate cauza și pentru ca pacientul să primească tratament pentru dermatita de contact.

Testul epicutanat

Pentru a afla dacă ești alergic sau nu la o substanță, medicul poate recomanda un test epicutanat, care nu folosește ace. Acest test poate fi foarte util dacă iritația sau inflamația pielii nu este dintr-o cauză ușor de observat sau dacă iritația apare adesea.

În timpul testului epicutanat, mici cantități din potențialii alergeni sunt aplicați pe plasturi adezivi, care sunt apoi lipiți pe piele. Plasturii rămân pe pielea pacientului două sau trei zile, timp în care spatele trebuie menținut uscat.

Medicul va verifica apoi reacțiile de pe piele, în zonele situate sub plasturi, și va determina dacă sunt necesare teste suplimentare mai amănunțite. Dacă pielea reacționează în urma testului cu plasturi, medicul alergolog poate determina cauza probabilă a dermatitei de contact.

dermatita de contact mancarimi

Riscurile și complicațiile dermatitei de contact

Dermatita de contact poate duce la o infecție dacă pacientul își scarpină în mod repetat zona afectată, făcând-o să devină purulentă sau să se mențină umedă. Acest lucru creează un mediu propice pentru ca bacteriile sau fungii (ciupercile microscopice) să se dezvolte și poate cauza o infecție.

În cazuri rare, este bine să știi că dermatita de contact poate duce și la alte complicații:

  • Infecții cu stafilococi și streptococi, care duc la impetigo, o boală de piele extrem de contagioasă.
  • Neurodermatită - scărpinatul face ca pielea să aibă un prurit și mai pronunțat, iar acesta poate duce la scărpinat cronic și la descuamare; drept rezultat, pielea devine mai îngroșată, decolorată, nu mai este netedă.
  • Celulită, o infecție bacteriană a pielii cauzată de streptococi sau de stafilococi.
  • Calitate a vieții diminuată.

Tratament dermatită de contact

Dacă măsurile pe care le-ai încercat la domiciliu nu au reușit să îți calmeze simptomele, nu amâna să mergi la medicul dermatolog sau alergolog pentru a primi un tratament pentru dermatita de contact.

Tratament medicamentos dermatită de contact

Cremele, loțiunile sau unguentele pe bază de steroizi sunt o opțiune în ceea ce privește tratamentul medical al dermatitei de contact. Aceste creme sau unguente, aplicate local, pot ajuta în calmarea iritației pielii cauzate de dermatita de contact. Produsul poate fi aplicat o dată sau de două ori pe zi, pe o perioadă de două până la patru săptămâni, în funcție de ceea ce recomandă medicul.

În cazuri severe, medicul poate prescrie corticosteroizi orali, pentru a reduce inflamația, antihistaminice pentru a calma mâncărimile pielii sau antibiotice, pentru ca organismul să lupte contra infecției bacteriene. De asemenea, este bine să se aplice produse emoliente frecvent și în cantități mari, pentru că acestea mențin pielea hidratată și o protejează de alergeni și de agenții iritanți.

Oamenii de știință spun că progresele recente în imunologie au deschis calea pentru o mai bună înțelegere a complexității dermatitei de contact și că potențialul de dezvoltare a noi medicamente pentru tratamentul personalizat al dermatitei de contact este considerabil.

Tratament naturist dermatită de contact

Există unele plante medicinale care pot fi de ajutor în situațiile în care ai dermatită de contact. Medicii fitoterapeuți recomandă o gamă largă de plante pentru a trata reacțiile alergice de la nivelul pielii, iar unele dintre cele mai recomandate plante sunt:

  • Aloe vera - folosirea tipică a gelului transparent din frunzele de aloe vera poate calma mâncărimile în cazul multor afecțiuni ale pielii;
  • Uleiul de primulă sau luminița nopții - aplicat local, reduce mâncărimile; concentrațiile mari de acid gras gama linoleic (GLA) din uleiul de primulă susțin sănătatea pielii, prin faptul că îmbunătățesc hidratarea, fermitatea și elasticitatea. 
  • Baie cu fulgi de ovăz – cercetările arată că fulgii de ovăz coloidal, un ingredient care se găsește în cremele hidratante, în săpunurile pentru baie, în șampoane și în spumantele de baie, este eficient în tratarea unei palete largi de afecțiuni inflamatorii ale pielii, printre care și dermatita; fulgii de ovăz se pot pune și direct într-un săculeț în cadă.

Tratament la domiciliu dermatită de contact

Soluțiile la îndemână pentru calmarea simptomelor dermatitei de contact sunt:

  • Limitarea scărpinatului în zona afectată, deoarece poate înrăutăți iritația sau poate duce chiar la o infecție a pielii;
  • Curățarea pielii cu apă călduță și săpun fără parfum;
  • Aplicarea unor comprese cu bicarbonat de sodiu amestecat cu apă rece.

Suplimente nutritive pentru dermatită de contact

Dacă vrei să încerci unele suplimente alimentare pentru a calma simptomele dermatitei de contact, cere înainte sfatul medicului:

  • Acizii grași Omega 3 – dacă nu mănânci prea multe alimente bogate în acizi grași esențiali Omega 3, cum ar fi macroul, somonul, heringul, nucile, semințele de chia și semințele de in, ia în calcul suplimentele cu Omega 3, deoarece susțin sănătatea pielii, accelerează răspunsul imun și reduc inflamația.
  • Vitamina C - poate reduce simptomele dermatitei de contact în cazul anumitor pacienți, dar, pentru că fructele citrice sunt un alergen destul de frecvent, ia un supliment nutritiv de calitate și consumă mai multe legume bogate în vitamina C (ardeiul gras roșu, ardeiul gras verde, broccoli-ul).
  • Colagenul - este un element esențial pentru sănătatea pielii, așa că un supliment te poate ajuta dacă ai un episod de dermatită de contact, pentru că grăbește vindecarea.
  • Vitamina D – un deficit de vitamina D crește riscul de a face dermatită de contact, de aceea este important să petreci 15 minute pe zi la soare, fără protecție solară (dacă stai mai mult, e nevoie să utilizezi creme cu factor de protecție solară potrivit pielii tale), să consumi alimente bogate în acest nutrient (macrou, somon, sardine, anumite ciuperci, ouă) sau ia suplimente nutritive cu vitamina D.

Prevenire dermatită de contact

Riscul de a face dermatită de contact scade dacă urmezi aceste sfaturi:

  • Folosești produse cosmetice hipoalergenice și fără parfum;
  • Eviți folosirea mănușilor din latex (cele din vinil sunt mai sigure pentru piele);
  • Porți îmbrăcăminte lejeră, din materiale naturale, care nu favorizează reținerea umezelii;
  • Folosești constant creme și loțiuni hidratante, care previn uscarea excesivă a pielii;
  • Optezi pentru detergenți bio, care nu au în compoziție ingrediente nocive pentru piele;
  • Porți bluze cu mâneci lungi și pantaloni lungi atunci când faci plimbări prin pădure, prin parcuri, pe drumuri de munte.
  • Dacă observi o iritație de la un produs nou pe care l-ai încercat, încetezi imediat să îl folosești.

 
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS Choices – Overview. Contact dermatitis
https://www.nhs.uk/conditions/contact-dermatitis/
NCBI – Contact Dermatitis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459230/
Jacionline - Novel insights into contact dermatitis
https://www.jacionline.org/article/S0091-6749(22)00187-7/fulltext
Studiul „Novel insights into contact dermatitis”, apărut în The Journal of Allergy and Clinical Immunology, VOLUME 149, ISSUE 4, P1162-1171, APRIL 2022, autori: Jeanne Duus Johansen et al.
Science Direct - Contact dermatitis: Clinical practice findings from a single tertiary referral hospital, a 4-Year retrospective study
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1939455120303434
Studiul „Contact dermatitis: Clinical practice findings from a single tertiary referral hospital, a 4-Year retrospective study”, apărut în World Allergy Organization Journal, Volume 13, Issue 7, July 2020, 100440, autori: Giovanni Sedó-Mejía et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0