Deficitul de vitamina D are un impact major asupra creierului
Deficitul de vitamina D are un impact major asupra creierului
Deficitul de vitamina D are un impact major asupra creierului
Vitamina D îndeplinește mai multe roluri în organism, iar deficitul de vitamina D poate avea consecințe mai mult sau mai puțin grave. De exemplu, o carență poate afecta inclusiv sănătatea creierului.
Vitamina D este promovată adesea pentru beneficiile pe care le are asupra sistemului osos și asupa celui imunitar, însă aceasta este necesară și pentru dezvoltarea creierului, precum și pentru menținerea sănătății acestui organ. Oamenii de știință au descoperit că unele celule din creier au receptori pentru vitamina D, care permit creierului să funcționeze la capacitate mare.
Un nivel scăzut de vitamina D a fost asociat de multe ori cu deteriorarea funcțiilor cognitive, iar această deteriorare este un indicator pentru demență. Pe lângă problemele de memorie, deficitul de vitamina D ar putea chiar să crească riscul de schizofrenie.
Vitamina D, ajutor de nădejde pentru un creier sănătos
Un studiu pe șoareci efectuat de o echipă de cercetători australieni a arătat că vitamina D oferă protecție împotriva enzimelor care pot afecta anumite zone din creier. Deficitul de vitamina D a afectat mai mult zona dreaptă a hipocampului, decât zona stângă a acestuia – zona dreaptă este cea responsabilă cu percepția realității. Asta ar putea explica predispoziția persoanelor care se confruntă cu deficitul de vitamina D pentru afecțiuni precum schizofrenia. Concret, lipsa acestei vitamine din creier poate întrerupe comunicarea la nivelul unor rețele neuronale.
Un alt studiu, efectuat de altă echipă de cerctători, de data aceasta europeni, arată că deficitul de vitamina D poate fi asociat și cu un nivel mai scăzut de serotonină la nivelul hipocampului – ceea ce înseamnă că e corelat cu depresia.
Cercetările au arătat că, la începutul vieții, vitamina D joacă un rol vital în dezvoltarea neuronală. Un studiu recent indică faptul că deficitul de vitamina D la mame și bebeluși provoacă unele dizabilități la începutul vieții, inclusiv probleme de învățare și de memorie. Au existat, de asemenea, unele dovezi ale creșterii volumului ventriculului lateral și ale expresiei neuronale alterate a genelor implicate în căile legate de dopamină și glucocorticoizi sugerând autism și tulburări asemănătoare schizofreniei.
O revizuire sistematică a nutrienților prenatali corelați cu dezvoltarea emoțională în copilărie și, mai târziu, cu bilile mintale, arată că nutrienții prenatali, inclusiv vitamina A și D, sunt necesari în timpul sarcinii pentru a scădea riscul de schizofrenie și alte boli mintale mai târziu în viață.
Vitamina D joacă un rol vital în leziunile cerebrale hipoxic-ischemice neonatale. Un studiu a arătat că femeile însărcinate prezintă un risc mai mare de a dezvolta deficiență de vitamina D, iar bebelușii născuți din mame cu deficit de vitamina D au dezvoltat leziuni cerebrale hipoxic-ischemice (deficit de oxigen la nivelul creierului).
Cum obții vitamina D?
Vitamina D se poate obține pe mai multe căi:
Expunere la soare
Principala sursă de vitamina D este expunerea la soare, care declanșează la nivelul pielii o serie de reacții chimice, care au ca rezultat producerea de vitamina D în organism.
Suplimente alimentare
Pe timp de iarnă, dar și dacă petrecem mult timp în spații închise sau la altitudini înalte, unde soarele nu apare foarte des pe cer, nivelul de vitamina D din organism poate fi afectat – într-o asemenea situație, soluția sunt suplimentele alimentare care conțin vitamina D. E important să ceri sfatul medicului legat de câtă vitamina D să iei.
Alimente cu vitamina D
Această vitamină se regăsește și în unele alimente, însă aportul provenit din hrană este destul de redus. Vitamina D se găsește în peștele gras (sardine, hering, macrou, somon), precum și în ulei de pește, în iaurt, gălbenuș de ou, ciuperci și cereale îmbogățite cu vitamina D.
Doza recomandată de vitamina D
În ceea ce privește aportul de vitamina D pe care trebuie să îl asigurăm organismului, medicii sunt de părere că, pentru un adult, doza zilnică recomandată este de 1000-2000 de UI (unități internaționale). Prin expunerea la soare preț de 15-30 de minute, fără potecție solară, de 2-3 ori pe săptămână, organismul va obține această doză de vitamina D.
Bineînțeles, această doză poate varia în funcție de altitudinea la care te-ai expus (implicit, de intensitatea radiațiilor ultraviolete), precum și de porțiunea de piele expusă soarelui (dacă ai aproape toată pielea acoperită, cu greu vei obține doza de vitamina D de care ai nevoie, în ciuda expunerii la soare). Nu uita, însă, că dacă stai la soare mai mult timp, să folosești o cremă sau loțiune cu factor de protecție solară potrivit pielii tale, pentru a te proteja de arsuri.
Cum te poți asigura că nu suferi de deficit de vitamina D?
În primul rând, poți cere medicului de familie să îți recomande, anual, analiza de sânge care verifică nivelul de vitamina D din organism. Testarea nivelului de vitamina D este în special recomandată persoanelor mai în vârstă, femeilor care au intrat la menopauză, persoanelor care își fracturează în mod repetat oasele, precum și persoanelor care urmează tratamente pe bază de corticosteroizi.
Apoi, e important să petreci timp în aer liber pe timpul zilei, astfel încât să îți expui pielea la soare. Bineînțeles, vorbim despre expunerea moderată, în intervalele orare în care soarele nu este extrem de puternic, astfel încât să nu existe risc de arsuri solare.
Totodată, poți mări consumul de alimente care conțin vitamina D.
În concluzie, un nivel optim de vitamina D trebuie menținut, astfel încât creierul copilului să se dezvolte armonios, iar cel al adultului să fie protejat. Sunt necesare studii suplimentare pe această temă, însă până la acest moment oamenii de știință au asociat deficitul sever de vitamina D cu afecțiuni precum demență, depresie sau chiar schizofrenie.
Rolurile vitaminei D în organism
Vitamina D are mai multe roluri importante în corpul uman:
Absorbția și utilizarea calciului
Vitamina D ajută la absorbția calciului și fosforului în intestinul subțire și la menținerea unui echilibru adecvat al acestor minerale în organism. Când nivelul de calciu din sânge scade, vitamina D ajută la stimularea eliberării calciului din oase în sânge pentru a menține nivelurile normale. Calciul este esențial pentru sănătatea oaselor și a dinților.
Sănătatea osoasă
Vitamina D este esențială pentru formarea și menținerea oaselor sănătoase. Ajută la mineralizarea oaselor, ceea ce le face mai puternice și mai rezistente la fracturi. Vitamina D ajută la prevenirea pierderii osoase și contribuie la menținerea densității osoase.
Funcționarea musculară
Vitamina D are un rol în funcționarea musculară normală. Receptorii de vitamina D se găsesc în mușchi și sunt implicați în transmiterea semnalelor necesare pentru contracția musculară. Nivelurile suficiente de vitamina D ajută la menținerea funcției musculare optime și la prevenirea slăbiciunii musculare. Deficitul de vitamina D poate contribui la slăbiciunea musculară și la creșterea riscului de căderi și de fracturi, mai ales la vârstnici.
Sistemul imunitar
Vitamina D joacă un rol important în funcționarea sistemului imunitar, ajutând la reglarea răspunsului imun, reducând riscul de infecții și inflamații excesive. Vitamina D are capacitatea de a influența atât sistemul imunitar înnăscut, cât și cel adaptativ, reglând răspunsurile imune, ajutând la menținerea unui echilibru adecvat între reacțiile imune exagerate și cele slabe. Vitamina D poate influența răspunsul inflamator al organismului; poate suprima eliberarea de citokine inflamatorii și poate reduce inflamația excesivă. Aceasta este importantă pentru prevenirea sau reducerea proceselor inflamatorii exagerate care pot fi implicate în boli autoimune sau inflamatorii.
Sănătatea cardiovasculară
Unele cercetări sugerează că vitamina D poate fi benefică pentru sănătatea cardiovasculară prin reducerea riscului de hipertensiune arterială, boală arterială coronariană și accident vascular cerebral. Unele studii au observat o asociere între nivelurile scăzute de vitamina D și un risc crescut de boli cardiovasculare, cum ar fi boala arterială coronariană, hipertensiunea arterială, accidentul vascular cerebral și insuficiența cardiacă.
Alte cercetări sugerează că deficitul de vitamina D poate fi asociat cu hipertensiune arterială și că suplimentarea cu vitamina D poate avea un efect modest de reducere a tensiunii arteriale. De asemenea, unele studii au indicat că nivelurile scăzute de vitamina D pot fi asociate cu niveluri crescute de colesterol total și trigliceride, iar suplimentarea cu vitamina D poate avea un efect benefic în normalizarea acestor niveluri lipidice.
Reglarea nivelului de insulină
Există unele studii care au sugerat o posibilă legătură între nivelurile scăzute de vitamina D și un risc crescut de diabet zaharat tip 2 și de control deficitar al glicemiei. Vitamina D poate influența sensibilitatea la insulină și reglarea glicemiei, având astfel un rol potențial în prevenirea diabetului zaharat tip 2. Vitamina D poate influența secreția de insulină de către celulele beta din pancreas, studiile sugerând că nivelurile scăzute de vitamina D pot fi asociate cu o secreție mai redusă de insulină. Acest lucru poate contribui la dificultăți în controlul glicemiei și la creșterea riscului de diabet zaharat tip 2.
Sănătatea mintală
Cum am discutat, există mai multe lucrări științifice care sugerează că nivelurile scăzute de vitamina D pot fi asociate cu un risc crescut de depresie, tulburări de dispoziție și diverse tipuri de demență.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NIH - Vitamin D
https://ods.od.nih.gov/factsheets/VitaminD-HealthProfessional/
Oxford Academic - Vitamin D and brain health: an observational and Mendelian randomization study
https://academic.oup.com/ajcn/article/116/2/531/6572356
Studiul „Vitamin D and brain health: an observational and Mendelian randomization study”, apărut în The American Journal of Clinical Nutrition, Volume 116, Issue 2, August 2022, Pages 531–540, https://doi.org/10.1093/ajcn/nqac107, autori: Shreeya S. Navale et al.
NCBI - The Role of Vitamin D in Brain Health: A Mini Literature Review
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6132681/
Studiul „The Role of Vitamin D in Brain Health: A Mini Literature Review”, apărut în Cureus. 2018 Jul; 10(7): e2960. Published online 2018 Jul 10. doi: 10.7759/cureus.2960, autori: Ibrar Anjum et al.
Te-ar mai putea interesa și...
