Totul despre boala celiacă sau intoleranța la gluten - cauze, simptome, tratament

Despre intoleranța la gluten
-Ce este glutenul
-Ce este intoleranța la gluten
-Cauzele intoleranței la gluten
-Factori interni

Boala celiacă, o boală autoimună
-Predispoziția genetică
-Factori externi
-Factori de mediu
-Dieta deficitară
-Operațiile sau nașterea
-Stresul emoțional

Simptomele intoleranței la gluten
-Simptome gastrointestinale
-Simptome orale
-Simptome ale pielii
-Simptome ale sistemului reproducător
-Simptome neurologice
-Simptome ale mușchilor și oaselor
-Simptome cauzate de malabsorbția nutrienților
-Alte simptome

Complicațiile bolii celiace
-Malnutriția
-Infertilitatea
-Intoleranța la lactoză
-Osteoporoza
-Probleme ale sistemului nervos
-Cancerul gastro-intestinal
-Complicații la copii

Diagnosticarea bolii celiace
-Examinarea pacientului
-Analize de sânge
-Analize genetice
-Endoscopia

Forme ale bolii celiace care nu răspund la tratament

Tratarea bolii celiace
-Dieta, cel mai important factor
-Alimente interzise în boala celiacă
-Alimente permise în boala celiacă
-Cum verifici dacă un aliment conține gluten?

Suplimente alimentare adjuvante
-Medicație cu rol anti-inflamator
-Tratamentul simptomatic
-Tratamente pentru copiii cu boala celiacă
-Perspective de tratament pentru boala celiacă refractară
-Tratamente naturiste pentru boala celiacă

Sensibilitatea la gluten non-celiacă

-Diferențe între afecțiuni
-Simptome – asemănări și deosebiri

Dieta recomandată și tratament

Despre intoleranța la gluten

Intoleranța la gluten este o afecțiune din ce în ce mai frecventă. Din ce în ce mai mulți oameni sunt diagnosticați cu boala celiacă, iar opțiunile de alimente fără gluten se găsesc în mai toate magazinele. Dar ce este intoleranța la gluten și cum se schimbă viața după diagnostic?

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Ce este glutenul

Glutenul este o proteină alimentară întâlnită în grâu și în alte cereale. În pâine și în alte produse de panficație sau patiserie, glutenul are rol de liant între molecule. Glutenul dă textura pâinii, iar dacă ai pregătit vreodată un aluat în casă, știi că ai dezvoltat destul gluten când aluatul este elastic și nu se rupe imediat la întindere. În cuptor, glutenul are rolul de a capta gazele emise de particulele de drojdie, făcând pâinea mai aerată și oferindu-i un gust intens.

În organism, glutenul este procesat în intestinul subțire. Țesutul intestinal produce o enzimă numită transglutaminază (tTG), care transformă glutenul în proteinele din compoziția sa, gliadină și glutenină. În mod normal, aceste proteine ar fi absorbite prin pereții intestinali, dar sistemul imunitar al persoanelor cu intoleranță la gluten le consideră niște intruși. Nu contează dacă mănâncă o felie de pâine integrală sau o prăjitură, efectul va fi aceleași.

Ce este intoleranța la gluten

Intoleranța la gluten reprezintă incapacitatea corpului de a procesa glutenul din alimente. Mai poartă numele de boala celiacă și este o afecțiune cronică autoimună care afectează în principal intestinul subțire. Intestinul uman subțire are până la 6 metri lungime, iar cel gros 1,5 metri, pentru a absorbi cât mai mulți nutrienți din mâncare care vor ajuta organismul să funcționeze. Ambele intestine sunt așezate în cavitatea abdominală în pliuri multiple (vilozități), iar digestia consumă foarte multă energie. De aceea ne simțim deseori obosiți după o masă grea. Pentru a crește suprafața de absorbție, mucoasa intestinală internă este acoperită de miliarde de microvili, mici ”piciorușe” care au rolul de a absorbi nutrienți.

Atunci când proteinele din compoziția glutenului ajung în intestinul unei persoane cu intoleranță la gluten, sistemul său imunitar le consideră, în mod eronat, un pericol. Anticorpii produși vor afecta nu numai gliadina și glutenina, dar și transglutaminaza (tTG), enzima care le recunoaște și care are grijă de microvilii intestinali. Iar când microvilii sunt afectați, puterea de absorbție a intestinului scade și apar problemele gastrointestinale și de malabsorbție.

Se vorbește din ce în ce mai mult despre boala celiacă, celiachia sau intoleranța la gluten pentru că este o afecțiune frecventă care afectează 1-4% din populatia lumii ¹.

Cauzele intoleranței la gluten

Există mai mulți factori care influențează sănătatea intestinală și sensibilitatea sau intoleranța la gluten. În timp ce dovezile sunt destul de clare că boala celiacă este autoimună, unii cercetători cred că este o boală cauzată de mediul modern și alimentele supraprocesate.

Factori interni

Majoritatea cercetătorilor sunt de acord că boala celiacă este fie moștenită de la părinți, fie dobândită în timp din cauze interne, care țin doar de organismul individual.

Boala celiacă, o boală autoimună

Când sistemul imunitar reacționează la un element pe care până nu demult îl tolera, vorbim despre o boală autoimună. La fel ca în cazul alergiilor, moleculele de gluten sunt recunoscute de sistemul imunitar al unei persoane cu boala celiacă drept invadatori și asaltate de anticorpi. Bolile autoimune au la rândul lor mai multe cauze posibile, cum ar fi predispoziția genetică sau supraexpunerea la stimuli, care se transformă apoi în alergeni.

Dacă ai fost deja diagnosticat cu o boală imună, precum bolile de tiroidă sau diabetul de tip 1, trebuie să știi că ai șanse crescute de a dezvolta și boala celiacă. Cercetătorii presupun că acest lucru se întâmplă din cauza sistemului imunitar deja supraactiv.

Predispoziția genetică

Cercetătorii au descoperit mai multe seturi de gene care arată predispoziția unui individ de a dezvolta boala celiacă. Acestea poartă numele comun HLA-DQ, iar până la 95% din persoanele diagnosticate cu boala celiacă au în structura genetică una din aceste gene.

Dar predispoziție nu înseamnă însă o garanție a îmbolnăvirii. Multe persoane cu aceste seturi de gene nu vor dezvolta boala celiacă deloc. Predispoziția genetică la boala celiacă reiese și din studiile despre caracterul său ereditar. Se estimează că persoanele care au o rudă de gradul 1 cu boala celiacă (părinți sau frați) are riscuri de 10% de a dezvolta această afecțiune în cursul vieții.

Factori externi

Întrucât cauza sursă a bolilor autoimune nu este cunoscută, mai amănunțit decât predispoziția genetică, există presupuneri că boala celiacă ar putea fi dobândită din factori externi.

Factori de mediu

Există mai multe ipoteze potrivit cărora boala celiacă sau celiachia provine din factori de mediu, precum infecțiile intestinale, microbiomul intestinal (calitatea florei intestinale) și nutriția deficitară în primele stadii ale copilăriei. Deși studiile de până acum nu au găsit o legătură clară, acești factori rămân o posibilitate.

Dieta deficitară

O cauză intens dezbătută pentru boala celiacă este dieta modernă. Calitatea produselor alimentare cu gluten, supra-procesate, lasă de dorit. Mai ales făina albă de grâu a suferit foarte multe modificări de-a lungul anilor, fiind înălbită, golită de nutrienții din coaja bobului de grâu, apoi fortificată cu vitamine și minerale sintetice, produse în laborator. Toate acestea pentru a ține cont de aspect (pâinea albă imaculată și prăjiturile perfecte) și de costul de producție, și mai puțin de calitate și de potențialele riscuri pentru sănătate.

În special în cazul copiilor, se presupune că supraexpunerea la gluten și glucide distruge flora bacteriană și ”trezește” sistemul imunitar, care va ataca procese sănătoase precum digestia glutenului. În orice caz, este un fapt din ce în ce mai evident că dieta ”vestică”, cu exces de grăsimi saturate, zahăr, sare și gluten supraprocesat, este nesănătoasă și duce la boli inflamatorii și autoimune.

Operațiile sau nașterea

Deși nu există teste care să confirme aceste ipoteze, în trecut au existat cazuri de boală celiacă apărută după o operație intestinală sau după naștere. Medicii presupun că acest lucru se datorează stresului și traumei îndurate în astfel de proceduri, care ar afecta sistemul imunitar.

Stresul emoțional

Unii cercetători² cred că hormonii de stres precum cortizolul duc la dereglări ale sistemului imunitar, ceea ce duce la o boală autoimună precum boala celiacă. Boala autoimună la rândul ei poate să creeze mult stres și să afecteze calitatea vieții pacientului, acest fapt conducând la un cerc vicios continuu. Modul în care hormonii neuroendocrini ar putea cauza supra-activarea sistemului imunitar este prin modificarea sau creșterea numărului de cytokine. Cytokinele sunt moleculele care trag alarma sistemului imunitar, având rol și în semnalarea inflamației în corp. Deci dacă organismul are prea multe sau prea puține cytokine, poate reacționa negativ la factori care până nu demult erau nesemnificativi.

Simptomele intoleranței la gluten

Boala celiacă (celiachia sau intoleranța la gluten) este ușor de confundat cu o afecțiune intestinală de tipul bolilor inflamatorii intestinale - colita ulcerativă, boala Crohn, diverticulita sau sindromul intestinului iritabil. Acest lucru se datorează simptomelor gastrointestinale multiple, de intensitate individuală pentru fiecare pacient, cauzate de inflamarea mucoasei intestinale și afectarea microvililor.

Simptome gastrointestinale

Simptomele gastrointestinale sunt primul semn de boală celiacă. Iată care sunt acestea:

Diareea sau constipația - sunt principalele simptome ale bolii celiace. Se datorează inflamației țesutului intestinal, care va grăbi sau va încetini procesul de digestie, în funcție de individ.
Gazul în exces și balonarea - când mâncarea nu este absorbită suficient de bine în intestin, fermentează și produce gaze.
Crampe abdominale și durere - intestinul inflamat sau care este prea permeabil (cunoscut ca sindromul ”leaky gut” în engleză) va provoca durere prin crampele menite să ajute la procesul de transport al masei alimentare.
Greață și vomă - cauzate de digestia nereușită, care afectează și stomacul.
Reflux gastroesofagian - rezultat din nou în urma digestiei deficitare.
Pierderea poftei de mâncare - cauzată de greața descrisă mai sus.

Simptome orale

Simptomele intoleranței la gluten nu se manifestă doar în zona abdominală, ci pot afecta și gura, astfel:

Respirație urât mirositoare - cauzată de refluxul gastroesofagian
Afte bucale (stomatită aftoasă) - mici ulcerații pe mucoasa bucală, obraji, gingii sau limbă, care apar deseori ca răspuns la inflamările intestinale.
Eroziunea smalțului dentar - din cauza malabsorbtiei de nutrienți precum calciul sau a refluxului gastroesofagian acid.
Gingivita și alte probleme gingivale - cauzate de acumularea de bacterii la baza dinților cu smalțul erodat.

Simptome ale pielii

Pielea este cel mai mare organ uman, deci atunci când există o inflamație în corp sau o boală autoimună, semnele vor fi evidențiate de:

Eczeme și dermatite (dermatita herpetiformă) - apar în urma inflamațiilor din corp și dispar odată cu tratamentul.
Piele palidă și uscată - cauzată de malabsorbția de nutrienți.
Unghii fragile și păr tern - unghiile și părul sunt formate din proteine rezistente numite keratine. Când intestinul nu mai absoarbe nutrienții necesari creșterii lor, acestea devin fragile și se rup.

Simptome ale sistemului reproducător

Boala celiacă poate cauza și simptome ale aparatului reproducător, mai ales dacă nu a fost diagnosticată la timp:

Infertilitate - valabil pentru ambele sexe, din cauza aportului scăzut de nutrienți alimentari care afectează producția de hormoni sexuali.
Ciclu menstrual neregulat - cauzat de dezechilibre hormonale.
Avort spontan - este un fapt demonstrat statistic că femeile gravide care au boala celiacă nediagnosticată au mai multe șanse de a avea un avort spontan, cauzat de anemie.

Simptome neurologice

Digestia influențează nu numai starea generală a organismului, ci și sănătatea creierului, astfel:

Dificultate de concentrare - descrisă și drept ”ceață mintală”, poate avea cauza în stresul cauzat de boala celiacă.
Dureri de cap și migrene - din cauza lipsei de nutrienți necesari bunei funcționări a creierului.
Depresie și anxietate - cauzate de stresul bolii celiace și de dereglările sistemului hormonal.
Iritabilitate și schimbări bruște de dispoziție - din nou, cauzate de dezechilibrele hormonilor neuroendocrini.

Simptome ale mușchilor și oaselor

Când intestinul nu poate absorbi nutrienți precum calciul și vitamina D, pot să apară probleme ale sistemului osos și sistemului muscular, de tipul:

Dureri de articulații - cauzate de inflamația din corp.
Osteopenie sau osteoporoză - în cazuri grave, când corpul nu asimilează suficient calciu.
Crampe și spasme musculare cauzate de deficiența de nutrienți.

Simptome cauzate de malabsorbția nutrienților

Sistemul digestiv are unul din cele mai importante roluri în dezvoltarea și buna funcționare a organismului. Când acesta nu se desfășoară corespunzător iar nutrienții nu sunt asimilați, pot să apară:

Anemie - datorată malabsorbției de fier în organism.
Deficiențe de vitamine precum vitamina A, B12, D, E, K - toate cu rol important în buna funcționare a organismului.
Creștere întârziată la copii - din cauza dereglărilor hormonilor de creștere.
Pubertate întârziată - din cauza dereglărilor hormonilor sexuali.
Scădere în greutate - un simptom greu de ignorat, mai ales în cazul în care boala a fost nediagnosticată mult timp.

Alte simptome

Unele simptome mai puțin comune ale bolii celiace sunt:

Astmul - cauzat probabil de supra-activarea sistemului imunitar.
Fibromialgia - dureri puternice ale mușchilor, cauzate de inflamația din corp.
Boli ale ficatului și bilei - cauzate de lipsa de nutrienți și fier.

Complicațiile bolii celiace

Ca orice afecțiune a organismului, intoleranța la gluten sau boala celiacă nu este de sine stătătoare și nu afectează doar sistemul digestiv. Pot să apară mai multe complicații dacă boala celiacă este nediagnosticată mai mult timp sau confundată cu o altă boală inflamatorie intestinală.

Malnutriția

Malnutriția este primul semn definitoriu al bolii celiace sau intoleranței la gluten. Apare din cauza degradării microvililor de pe mucoasa intestinală internă, care nu vor mai absorbi nutrienții la fel de bine. Pe lângă scăderile bruște și semnificative de greutate, malabsorbția mai poate cauza anemie, osteoporoză și o mulțime de alte consecințe.

Infertilitatea

Există studii potrivit cărora bolile autoimune precum boala celiacă pot deregla producția de hormoni sexuali. Se presupune că aproximativ 4% din cazurile femeilor diagnosticate cu infertilitate inexplicabilă au baza în boala celiacă. Infertilitatea inexplicabilă este o condiție fără cauze medicale aparente, în care sistemul reproducător este, altfel, perfect sănătos.

Intoleranța la lactoză

Unii cercetători presupun că atunci când microvilii intestinali sunt distruși, sistemul imunitar va reacționa și la alte elemente. Unul dintre acestea este lactoza, sau glucidele (zaharurile) din lapte. Simptomele de obicei dispar odată cu eliminarea lactozei și glutenului din dietă.

Osteoporoza

Scăderea absorbției de calciu în organism poate duce în timp la pierderea masei osoase, cunoscută sub numele de osteoporoză. Deși este o afecțiune mai des întâlnită la femeile peste 50 de ani, osteoporoza poate afecta orice individ cu boală celiacă nediagnosticată.

Probleme ale sistemului nervos

Dereglările neurohormonilor și hormonilor de stres pot avea urmări neurologice importante, cum ar fi oboseala cronică, durerea de cap inexplicabilă, ba chiar depresie și anxietate. Aceste manifestări pot avea cauza și în stresul produs de boala celiacă, și nu doar cel digestiv.

Cancerul gastro-intestinal

Intoleranța la gluten descoperită la timp poate avea urmări grave, cum ar fi limfomul intestinal și cancerul intestinului subțire. Riscul se datorează inflamației cronice a intestinului subțire, supra-activarea sistemului imunitar și permeabilității crescute a pereților intestinali.

Complicații la copii

Dacă un copil nu este diagnosticat cu boala celiacă din timp, riscă să aibă consecințe grave din cauza malabsorbției de nutrienți. Oasele nu se vor dezvolta suficient din cauza lipsei de calciu și vitamina D. Țesuturile și mușchii vor avea de suferit în urma anemiei, iar ochii, pielea și părul vor fi afectate de lipsa vitaminelor A și E. Dacă boala celiacă ajunge să deregleze sistemul hormonal, poate să întârzie intrarea la pubertate a copilului.

Diagnosticarea bolii celiace

Întrucât boala celiacă se poate ascunde sub forma unei alergii alimentare sau boli inflamatorii intestinale, diagnosticul corect poate întârzia să apară. Și, așa cum am văzut mai devreme, pot să apară consecințe grave în organism până la găsirea diagnosticului de intoleranță la gluten. De aceea este foarte important să mergi la medicul gastroenterolog de îndată ce prezinți simptomele de mai sus.

Examinarea pacientului

Medicul va începe prin anamneza pacientului, detaliind perioadele simptomatice și posibilele lor cauze. Te va întreba dacă ai mâncat ceva diferit în ultima perioadă, dacă ai fost mai stresat(ă) decât de obicei și cât de des mergi la toaletă. Important va fi și istoricul familial de boală celiacă, boală inflamatorie intestinală sau cancer gastrointestinal.

Analize de sânge

Transglutaminază (tTG), o enzimă produsă de mucoasa intestinală, transformă glutenul în proteinele din compoziția sa, gliadină și glutenină. Când sistemul imunitar este supra-activ, trimite anticorpi în intestin ca să lupte împotriva acestor proteine și a tTG. Analizele de laborator pentru boala celiacă testează întocmai acești anticorpi anti-transglutaminază. Pentru copiii mici suspecți de boală celiacă, până în 2 ani, testele pentru anticorpii anti-gliadină s-au dovedit mai eficiente.

Analize genetice

În cazul în care ai o rudă de gradul 1 (părinți sau frați) cu intoleranță la gluten, medicul îți poate recomanda un set de analize genetice. Acestea vor evidenția markerii genetici HLA-DQ, prezenți la 95% din persoanele diagnosticate cu boala celiacă. Aceștia identifică doar predispoziția, și reprezintă un test mai costisitor decât analizele de sânge.

Endoscopia

Pentru un diagnostic clar de boală celiacă, medicul gastroenterolog va sugera o endoscopie cu probă pentru biopsie. Cu ajutorul endoscopului, medicul va putea identifica mai ușor zonele inflamate și colecta o probă pentru biopsie. Biopsia intestinală este necesară atât pentru depistarea intoleranței la gluten, cât și a bacteriei Helicobacter Pylori, a candidei sau a tunorilor intestinale.

Forme ale bolii celiace care nu răspund la tratament

Atunci când boala celiacă se dovedește agresivă și nu răspunde la tratament, poartă numele de boală celiacă refractară. Apare cel mai adesea la persoanele peste 50 de ani. Din păcate, din cauză că este depistată târziu iar tratamentul nu are efect imediat sau doar efect scăzut, ajunge deseori să cauzeze limfom intestinal.

Boala celiacă nerespondentă la tratament se definește ca acea intoleranță la gluten care nu se ameliorează din punct de vedere al simptomelor, modificărilor la nivelul țesutului intestinal sau al nivelului anticorpilor descoperit în analizele de sânge nici după 6-12 luni de dietă fără gluten.

Tratarea bolii celiace

Tratamentul bolii celiace este, în aparență, simplu. Simptomele ar trebui să dispară cât de curând dacă pacientul adoptă o dietă fără gluten. În caz că intoleranța la gluten s-a descoperit târziu și a avut deja efecte adverse în organism, este nevoie și de tratament simptomatic.

Dieta, cel mai important factor

Dieta fără gluten este cheia unei vieți sănătoase după ce ai fost diagnosticat(ă) cu boala celiacă. Deși poate părea dificil de urmat la început, după ce te vei obișnui cu categoriile alimentare care conțin gluten, vei știi cum să le eviți.

Alimente interzise în boala celiacă

Orice aliment sau preparat care conține gluten va fi eliminat din dietă. Acestea includ, dar nu sunt limitate la:

Grâu și oricare produse din făină de grâu
Amidon din grâu
Grâu bulgur și couscous
Secară
Orz
Băuturi din malț

Majoritatea pacienților nu au reacție de intoleranță la gluten când consumă ovăz. Însă nu este complet sigur de consumat din cauza procesului de producție, care poate include accidental urme de grâu sau alte cereale. Întreabă medicul gastroenterolog dacă ai dubii despre consumul de ovăz în boala celiacă.

Alimente permise în boala celiacă

Nu trebuie să renunți complet la cereale dacă ai boala celiacă. Încă te oți bucura de produse de panificație și patiserie făcute din:

Porumb (mălai)
Orez
Mei
Hrișcă
Quinoa
Susan

În plus, toate legumele și fructele sunt permise, deci poți crește aportul de nutrienți și vitamine în mod natural. Deși are mult amidon, cartoful nu are gluten, deci nu produce o reacție de intoleranță la gluten. Ai grijă la produsele de carne din restaurante. Deși carnea nu are gluten, poate fi acoperită cu o crustă de pesmet, care îți va înrăutăți simptomele.

Cum verifici dacă un aliment conține gluten?

Medicul tău gastroenterolog îți va da o listă de alimente permise și alimente interzise pentru boala celiacă. Până te vei obișnui cu acest diagnostic, este bine să o păstrezi mereu la tine când mergi la cumărături la la restaurant.

Verifică lista ingredientelor pentru fiecare produs pe care îl cumperi. Dacă conține grâu, secară sau orz nu va fi potrivit, nici dacă este produs într-o fabrică ce procesează și astfel de ingrediente. Alege produse cu eticheta ”Gluten-free” și întreabă la restaurant dacă mâncărurile sunt preparate fără gluten.

Suplimente alimentare adjuvante

Din cauza malabsorbției de nutrienți caracteristică bolii celiace, medicul îți poate prescrie multivitamine și suplimente alimentare. Multivitaminele cu calciu și fier vor contracara efectele deficiențelor din organism, la fel și probioticele care vor ajuta la digestie. Suplimentele cu omega-3 vor reduce inflamația din intestin și ajuta corpul să revină la greutatea optimă.

Medicație cu rol anti-inflamator

Pentru a contracara efectele inflamatorii ale bolii celiace, se pot prescrie medicamente de tipul antiinflamatoarelor nesteroidiene. Este vorba de medicamente specifice bolilor inflamatorii intestinale, cum ar fi sulfasalazina. În cazuri mai severe, poate fi cazul unui tratament antiinflamator cu corticosteroizi, precum acestea.

Tratamentul simptomatic

Dacă intoleranța la gluten a fost depistată târziu, poate fi nevoie de tratament simptomatic pentru consecințele cauzate. În cazul simptomelor gastrointestinale, dieta și medicamentele antidiareice sau laxativele, după caz, ar trebui să aibă efect imediat. Malnutriția se tratează cu suplimente alimentare, dereglările hormonale prin tratamente cu hormoni sintetici, iar bolile de piele cu corticosteroizi.

Tratamente pentru copiii cu boala celiacă

Este foarte important ca boala celiacă să fie depistată devreme la copii. Tratamentul simptomatic va contracara astfel efectele de încetinire a creșterii, suplimentele alimentare fiind deosebit de importante pentru copii. Dieta ar trebui să aibă efectul cel mai semnificativ, mai ales că oferă șansa mucoasei intestinale de a se regenera până când copilul ajunge la maturitate. Din păcate, acest lucru nu înseamnă că va scăpa de intoleranța la gluten, întrucât nu există leac pentru boala celiacă. Dar efectele sale vor fi mai încete și mai puțin severe.

Perspective de tratament pentru boala celiacă refractară

Boala celiacă refractară este dificil de tratat, mai ales pentru că apare la pacienții în vârstă. Tratamentul se bazează mai ales pe un tip de corticosteroizi numiți glucocorticoizi, cu rolul de a încetini sistemul imunitar și deci și răspunsul autoimun la gluten. Acest lucru este problematic la vârstnici și poate cauza multe efecte adverse potențial letale.

Tratamente naturiste pentru boala celiacă

Există anumite suplimente alimentare care pot ajuta în lupta contra bolii celiace. Extractul de lucernă (alfalfa), de exemplu, este o sursă de vitamina K. Poți ameliora simptomele și cu ceaiuri pentru intoleranța la gluten. Ceaiul de mentă ajută la calmarea crampelor abdominale, iar ceaiurile de ghimbir sau turmeric au efect antiinflamator.

Sensibilitatea la gluten non-celiacă

Mulți oameni se auto-diagnostichează cu boala celiacă înainte de a-și face teste sau de a vorbi cu medicul gastroenterolog. Un diagnostic clar este foarte important, pentru că acești oameni pot confunda simptomele cu o altă intoleranță alimentară sau o boală inflamatorie intestinală.

Studiile au dovedit că sensibilitatea la gluten non-celiacă este reală. Unii oameni se confruntă cu simptome întâlnite în boala celiacă, cum ar fi „minte încețoșată”, depresie, comportament asemănător ADHD-ului, dureri abdominale, balonare, diaree, constipație, dureri de cap, dureri osoase sau articulare și oboseală cronică atunci când consumă gluten, dar totuși testul este negativ pentru boala celiacă.

Termenii de sensibilitate la gluten non-celiacă (NCGS) și sensibilitate non-celiacă la grâu (NCWS) sunt în general folosiți pentru a se referi la această afecțiune, atunci când eliminarea glutenului din dietă rezolvă simptomele, după ce testul a fost negativ pentru boala celiacă și o alergie la grâu.

Acest lucru înseamnă că poți să prezinți simptome de oboseală sau indigestie după consumul de gluten, dar nu vei avea anticorpi specifici în sânge. Fiecare corp reacționează diferit la alimentele consumate, dar atâta timp cât mucoasa intestinală este sănătoasă, nu ai motive de îngrijorare.

Cum este boala celiacă diferită de alergia la cereale?

Boala celiacă și alergia la cereale sunt diferite de alergia la grâu, secară sau orz. Alergia la cereale este mai frecventă la copii și, de obicei, trece odată cu vârsta. În cazul unei alergii alimentare, sistemul imunitar reacționează exagerat la una sau mai multe proteine alimentare (inclusiv glutenul, precum și alte proteine din boabele de cereale) și provoacă simptome rapide care pot fi grave sau chiar pune viața în pericol (anafilaxia) ².

Într-un mod clasic, în alergia la grâu mediată de IgE, simptomele încep de obicei la scurt timp după ingerarea alimentelor (la câteva minute până la o oră) și includ urticarie, dificultăți de respirație, amețeli sau vărsături. Într-o alergie alimentară non-mediată de IgE, ingestia de grâu poate duce la inflamație alergică cronică, de exemplu, esofagită eozinofilă sau vărsături violente în decurs de 1-4 ore de la masă.

Deoarece reacțiile alergice la alimente pot pune viața în pericol, persoanele alergice la alimente trebuie să fie foarte atente pentru a evita factorii declanșatori ai alimentelor. Dacă ai alergii severe la alimente, asigurați-vă că ai mereu la tine epinefrina autoinjectabilă. Utilizează acest medicament în cazul unei reacții anafilactice, solicită asistență medicală și apoi consultă un alergolog/imunolog pentru îngrijiri ulterioare.

Diferențe între afecțiuni

Diferența principală între sensibilitatea la gluten non celiacă și boala celiacă este prezența anticorpilor anti-transglutaminază și anti-gliadină. Aceștia reprezintă un răspuns autoimun definitoriu pentru intoleranța la gluten.

Simptome – asemănări și deosebiri

Simptomele sensibilității la gluten non celiace sunt foarte asemănătoare bolii celiace, și se rezumă mai ales la probleme gastro-intestinale. Deosebirile constau în gravitatea afecțiunii, și complicațiile apărute în consecință. Cu cât mai intruzive, cu atât mai probabil să fie vorba de boala celiacă.

Dieta recomandată și tratament simptomatic

Tratamentul sensibilității la gluten non-celiace va urma simptomele manifestate, dar se va baza mai ales pe alimentație. Simptomele se ameliorează de obicei după o dietă fără gluten.
Poți încerca o dietă de eliminare pentru un mod mai sigur de auto-diagnoză. Elimină orice aliment cu gluten din dietă timp de câteva luni (între 1 și 3 luni), apoi reintroduce-le treptat în meniu. Imediat ce observi o reacție, noteaz-o în jurnalul alimentar ca să ții o evidență. Pentru rezultate optime, elimină și alte alimente supra-procesate, zahărul, alcoolul și tutunul.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Review on pediatric coeliac disease from a clinical perspective”. European journal of pediatrics. 2022, Wessels M, Auricchio R, Dolinsek J, Donat E, Gillett P, Mårild K, et al.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35034201/
2 Studiul „Wheat Anaphylaxis in Adults Differs from Reactions to Other Types of Food”. The journal of allergy and clinical immunology In practice. 2021;9(7):2844-52.e5, Kraft M, Dölle-Bierke S, Renaudin JM, Ruëff F, Scherer Hofmeier K, Treudler R, et al.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33831620/
American Academy of Allergy Asthma & Immunology - Celiac Disease, Non-Celiac Gluten Sensitivity, and Food Allergy: How are they different?
https://www.aaaai.org/tools-for-the-public/conditions-library/allergies/celiac-disease
Celiac Disease Foundation - Non-Celiac Gluten/Wheat Sensitivity
https://celiac.org/about-celiac-disease/related-conditions/non-celiac-wheat-gluten-sensitivity/
National Library of Medicine - Celiac Disease
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441900/