De ce a început să fie considerat microbiomul ca fiind al doilea creier?
De ce a început să fie considerat microbiomul ca fiind al doilea creier?
De ce a început să fie considerat microbiomul ca fiind al doilea creier?
1. Ce este microbiomul?
2. Axa intestin-creier: O rețea de comunicare bidirecțională
a. Influența microbiomului asupra sănătății neurologice și psihologice
b. Mecanismele de interacțiune dintre microbiom și creier
c. Implicații terapeutice și direcții viitoare legate de microbiom și creier
3. Cum știi că ai un microbim dezechilibrat?
4. Ce poți face pentru a avea o microbiotă mai sănătoasă?
Corpul uman găzduiește o comunitate vastă și complexă de microorganisme, cunoscută sub numele de microbiom. Acest ecosistem include bacterii, virusuri, fungi și alte microorganisme care se află în principal în tractul gastrointestinal. Cercetările științifice recente au evidențiat impactul profund al microbiomului asupra sănătății umane, ceea ce a condus la denumirea sa drept „al doilea creier”.
Ce este microbiomul?
Termenul „microbiom” se referă la totalitatea genomurilor microorganismelor care locuiesc în corpul nostru, în timp ce „microbiota” desemnează organismele propriu-zise. Microbiota intestinală este deosebit de densă și diversă, cu trilioane de microorganisme care coexistă într-o relație simbiotică cu gazda umană. Aceste microorganisme au roluri esențiale în digestie, absorbția nutrienților, modularea sistemului imunitar și sinteza vitaminelor și neurotransmițătorilor esențiali.
Axa intestin-creier: O rețea de comunicare bidirecțională
Conceptul de axă intestin-creier descrie rețeaua complexă de comunicare bidirecțională dintre tractul gastrointestinal și sistemul nervos central (SNC). Această axă facilitează interacțiunea constantă dintre microbiota intestinală și creier prin căi neuronale, hormonale și imunologice. Sistemul nervos enteric (SNE), adesea numit „al doilea creier”, este o componentă esențială a acestei axe, fiind alcătuit dintr-o rețea vastă de neuroni în peretele intestinal care funcționează atât independent, cât și în colaborare cu SNC.
Influența microbiomului asupra sănătății neurologice și psihologice
Studiile recente au evidențiat rolul semnificativ al microbiomului intestinal în funcționarea creierului și comportamentul uman. Dezechilibrele în compoziția microbiotei intestinale, cunoscute sub numele de disbioză, au fost asociate cu diverse afecțiuni neurologice și psihiatrice, inclusiv anxietatea, depresia, tulburările din spectrul autismului și boli neurodegenerative precum Parkinson și Alzheimer. Cercetările sugerează că microbiota intestinală poate influența comportamentul și dezvoltarea cognitivă prin producția de hormoni, factori imunologici și metaboliți.
Mecanismele de interacțiune dintre microbiom și creier
Microbiomul comunică cu creierul prin mai multe mecanisme:
Producția de neurotransmițători: Anumite bacterii intestinale sintetizează neurotransmițători precum serotonina, acidul gamma-aminobutiric (GABA) și dopamina, care sunt esențiali pentru reglarea dispoziției, cogniției și somnului.
Modularea sistemului imunitar: Microbii intestinali influențează activitatea sistemului imunitar, afectând neuroinflamația - un factor implicat în multe afecțiuni neurologice.
Producția de metaboliți: Metaboliții produși de microbi, cum ar fi acizii grași cu lanț scurt (SCFA), pot traversa bariera hematoencefalică și influența funcția cerebrală și comportamentul.
Stimularea nervului vag: Nervul vag servește ca o cale directă de comunicare între intestin și creier, transmițând semnale care pot influența procesele emoționale și cognitive.
Implicații terapeutice și direcții viitoare legate de microbiom și creier
Înțelegerea influenței microbiomului asupra creierului deschide noi perspective pentru intervenții terapeutice destinate afecțiunilor neurologice și psihiatrice. Printre strategiile posibile se numără:
Probiotice și prebiotice: Administrarea de bacterii benefice (probiotice) sau de compuși care favorizează creșterea acestora (prebiotice) pentru a restabili echilibrul microbiotei intestinale.
Modificări dietetice: Adoptarea unor diete bogate în fibre și alimente fermentate pentru a îmbunătăți diversitatea și funcționarea microbiomului.
Transplant de microbiotă fecală (FMT): Transferul microbiotei de la donatori sănătoși la pacienți pentru restabilirea unei comunități microbiene echilibrate.
Cercetările în desfășurare vizează elucidarea mecanismelor precise prin care microbiomul influențează creierul și dezvoltarea unor terapii țintite pentru tulburările asociate.
Așadar, microbiomul uman, în special microbiota intestinală, joacă un rol esențial în menținerea sănătății generale și influențează în mod semnificativ funcția cerebrală și comportamentul. Conceptul de axă intestin-creier subliniază importanța acestei relații, iar sistemul nervos enteric este pe bună dreptate denumit „al doilea creier” datorită autonomiei și complexității sale. Pe măsură ce cercetările avansează, valorificarea potențialului microbiomului oferă perspective promițătoare pentru tratamente inovatoare ale tulburărilor neurologice și psihiatrice.
Cum știi că ai un microbim dezechilibrat?
Un microbiom dezechilibrat, cunoscut și sub denumirea de disbioză, poate afecta sănătatea generală și poate duce la o serie de simptome sau afecțiuni:
- Balonare, gaze sau dureri abdominale: Un microbiom dezechilibrat poate duce la fermentația excesivă a alimentelor, provocând balonare și disconfort.
- Constipație sau diaree: Unii microbi pot influența mișcările intestinale, provocând probleme cu tranzitul intestinal, fie prin constipație, fie prin diaree frecventă.
- Sindromul intestinului iritabil (IBS): Un microbiom dezechilibrat este frecvent asociat cu IBS, care se manifestă prin crampe abdominale, diaree sau constipație.
- Acnee, eczemă sau psoriazis: Studiile sugerează o legătură între microbiomul intestinal și sănătatea pielii. Un microbiom dezechilibrat poate agrava afecțiuni ale pielii, cum ar fi acneea și eczema.
- Răni care se vindecă mai greu: Dezechilibrele microbiene pot influența sistemul imunitar, ceea ce poate duce la o vindecare mai lentă a leziunilor.
- Un microbiom dezechilibrat poate duce la o absorbție deficitară a nutrienților și la inflamație cronică, ceea ce poate contribui la oboseală persistentă și scăderea nivelului de energie.
- Anxietate și depresie: Cercetările au arătat că microbiomul intestinal influențează starea de spirit și sănătatea mintală prin axa intestin-creier. Dezechilibrele microbiene pot contribui la simptome de anxietate și depresie.
- Stres și iritabilitate: Un microbiom dezechilibrat poate afecta neurotransmițătorii implicați în gestionarea stresului, crescând nivelurile de anxietate și iritabilitate.
- Un microbiom dezechilibrat poate reduce capacitatea sistemului imunitar de a combate infecțiile. Aceasta poate duce la infecții frecvente, inclusiv infecții urinare sau infecții fungice.
- Un microbiom dezechilibrat poate influența modul în care organismul procesează și stochează grăsimea. Acesta poate contribui la o acumulare de greutate excesivă sau la dificultăți în a pierde în greutate.
- Dacă microbiomul intestinal nu este echilibrat, poate afecta modul în care digestia noastră procesează anumite alimente, ducând la reacții mai puternice la alimente sau intoleranțe la lactoză, gluten sau alte substanțe.
- Un microbiom dezechilibrat poate afecta producția de neurotransmițători precum serotonina, care este esențială pentru reglarea somnului. Astfel, pot apărea dificultăți de adormire sau somn agitat.
Dacă ai mai multe dintre aceste simptome, cel mai bine este să consulți un medic sau un specialist în sănătatea digestivă. Testele de scaun sau analizele microbiomului pot oferi informații detaliate despre diversitatea și compoziția microbiotei tale intestinale. Aceste teste pot ajuta la identificarea dezechilibrelor și la recomandarea unui plan de tratament personalizat, care poate include modificări ale dietei, administrarea de probiotice sau alte intervenții. Un microbiom echilibrat este esențial pentru o sănătate optimă, iar menținerea acestuia printr-o alimentație adecvată, gestionarea stresului și alte obiceiuri sănătoase poate contribui la prevenirea multor afecțiuni.
Ce poți face pentru a avea o microbiotă mai sănătoasă?
Microbiomul intestinal sănătos este esențial pentru digestie, funcția imunitară și starea generală de bine. Iată câteva modalități prin care poți sprijini și menține un microbiom intestinal echilibrat:
1. Mănâncă o dietă diversificată, bogată în fibre
Crește aportul de fibre: Fibrele hrănesc bacteriile benefice din intestin. Consumă multe legume, fructe, leguminoase, cereale integrale și nuci.
Include alimente prebiotice: Prebioticele sunt fibre nedigerabile care hrănesc bacteriile bune. Se găsesc în usturoi, ceapă, praz, banane, sparanghel și ovăz.
Consumă alimente fermentate: Produse precum iaurtul, kefirul, kimchi, varza murată, miso și kombucha conțin probiotice care ajută la restabilirea bacteriilor benefice din intestin.
2. Ia probiotice și prebiotice
Probioticele (bacterii benefice vii) se găsesc în suplimente și alimente fermentate. Acestea ajută la restabilirea echilibrului microbiomului, mai ales după administrarea de antibiotice. Prebioticele (alimente pentru bacteriile bune) ajută la creșterea bacteriilor benefice.
3. Redu zahărul și alimentele procesate
Zahărul în exces și îndulcitorii artificiali pot promova creșterea bacteriilor dăunătoare și pot reduce diversitatea microbiană. Evită alimentele procesate, care conțin adesea conservanți și aditivi care afectează sănătatea intestinală.
4. Hidratează-te corespunzător
Consumul de apă în cantități suficiente ajută la menținerea unei mucoase intestinale sănătoase, susținând bacteriile benefice.
5. Gestionează stresul
Stresul cronic afectează negativ bacteriile intestinale și poate duce la probleme digestive. Încearcă tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, respirația profundă, yoga sau petrecerea timpului în natură.
6. Dormi suficient
Somnul de proastă calitate perturbă microbiomul intestinal și crește inflamația. Încearcă să dormi 7-8 ore pe noapte.
7. Fii activ fizic în mod regulat
Activitatea fizică promovează diversitatea microbiană intestinală și îmbunătățește digestia generală. Exercițiile aerobice (cum ar fi mersul pe jos și alergarea) și antrenamentele de forță sunt benefice.
8. Evită utilizarea excesivă de antibiotice și medicamente
Antibioticele distrug atât bacteriile dăunătoare, cât și pe cele benefice, perturbând echilibrul intestinal. Folosește antibioticele doar atunci când sunt prescrise și necesare. Unele medicamente, precum AINS (antiinflamatoarele nesteroidiene) și inhibitorii de pompă de protoni, pot afecta și ele bacteriile intestinale.
9. Petrece timp în aer liber
Expunerea la natură și microbiile din sol ajută la diversificarea bacteriilor intestinale. Grădinăritul, drumețiile și interacțiunea cu animalele de companie pot contribui la un microbiom mai sănătos.
10. Adoptă o abordare personalizată
Dacă ai probleme digestive, consultă un medic sau un nutriționist pentru un plan personalizat de îngrijire a microbiomului. Testele de scaun pot evalua compoziția microbiotei intestinale și pot ghida ajustările dietetice.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Johns Hopkins Medicine - The Brain-Gut Connection
https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/the-brain-gut-connection
Nature - Microbiota–gut–brain axis and its therapeutic applications in neurodegenerative diseases
https://www.nature.com/articles/s41392-024-01743-1
Studiul „Microbiota–gut–brain axis and its therapeutic applications in neurodegenerative diseases”, apărut în Sig Transduct Target Ther 9, 37 (2024). https://doi.org/10.1038/s41392-024-01743-1, autori: Loh, J.S., Mak, W.Q., Tan, L.K.S. et al.
KjG - Brain–Gut–Microbiota Axis
https://www.kjg.or.kr/journal/view.html?doi=10.4166/kjg.2023.028
Studiul „Brain–Gut–Microbiota Axis”, apărut în Korean J Gastroenterol 2023; 81(4): 145-153, April 25, 2023, https://doi.org/10.4166/kjg.2023.028, autori: Ayoung Lee et al.
Te-ar mai putea interesa și...
