Afectarea microbiomului intestinal: care sunt semnele?

Multe aspecte ale vieții moderne, cum ar fi un nivel ridicat de stres, somnul neodihnitor, consumul excesiv de alimente procesate și cu conținut ridicat de zahăr și administrarea necontrolată de antibiotice pot afecta microbiomul intestinal.

Microbiomul intestinal se referă în mod specific la microorganismele care trăiesc în intestine. O persoană are aproximativ 300 până la 500 de specii diferite de bacterii în tractul digestiv. În timp ce unele microorganisme sunt dăunătoare sănătății, multe sunt benefice și chiar necesare pentru un corp sănătos. A avea o mare varietate de bacterii benefice în intestin poate îmbunătăți funcția sistemului imunitar, poate ușura simptomele depresiei, poate ajuta la combaterea obezității și multe altele.

Cum știi că microbiomul intestinal este afectat?

Stresul, lipsa somnului, consumul de alimente procesate și cu conținut ridicat de zahăr pot afecta microbiomul intestinal, ceea ce afectează, mai departe, organe precum creierul, inima, pielea și elemente precum greutatea, nivelul hormonilor sau capacitatea de a absorbi nutrienții. Există mai multe moduri în care s-ar putea manifesta un intestin nesănătos, printre care:

Stomac deranjat

Tulburările la nivelul stomacului, cum ar fi balonarea, constipația, diareea și arsurile gastrice pot fi toate semne ale unui intestin nesănătos. Un intestin echilibrat va avea mai puține dificultăți în procesarea alimentelor și eliminarea deșeurilor.

O alimentație bogată în zahăr și îndulcitori artificiali

O alimentație care conținea prea multe alimente procesate și zaharuri adăugate, chiar și îndulcitori artificiali, poate reduce cantitatea de bacterii bune din intestin. Acest dezechilibru poate duce la o poftă crescută de zahăr, care poate deteriora și mai mult sănătatea intestinală. Cantități mari de zaharuri rafinate au fost corelate în studii științifice cu creșterea inflamației în organism (inflamația poate anunța o serie de boli, inclusiv cancere).

Modificări de greutate neintenționate

A câștiga sau a pierde în greutate fără a aduce modificări dietei sau obiceiurilor de exercițiu fizic poate fi un semn că microbiomul intestinal este afectat. Un intestin dezechilibrat poate influența negativ capacitatea corpului de a absorbi substanțe nutritive, de a regla zahărul din sânge și de a stoca grăsimile. Pierderea în greutate poate fi cauzată de sporirea numărului de bacterii în intestinului subțire, în timp ce creșterea în greutate poate fi cauzată de rezistența la insulină sau de dorința de a mânca în exces din cauza absorbției scăzute a nutrienților.

Tulburări de somn sau oboseală constantă

Un intestin nesănătos poate contribui la tulburări de somn, cum ar fi insomnie sau somn neodihnitor și, prin urmare, poate duce la oboseală cronică. Majoritatea serotoninei din organism, un hormon care influențează starea de spirit și somnul, este produsă în intestin, deci deteriorarea acestuia poate afecta capacitatea de a dormi bine. Unele tulburări de somn au fost, de asemenea, corelate cu riscul de fibromialgie.

Iritarea pielii

Afecțiunile pielii, cum ar fi eczema, pot fi corelate cu afectarea microbiomului intestinal. Inflamația intestinului cauzată de o alimentație nesănătoasă sau de alergii alimentare poate provoca „scurgeri” ale anumitor proteine în organism, care la rândul lor pot irita pielea și pot provoca afecțiuni precum eczema.

Boli autoimune

Cercetătorii găsesc continuu noi dovezi ale impactului microbiomului intestinal asupra sistemului imunitar. Se crede că un intestin nesănătos poate crește inflamația sistemică și poate modifica buna funcționare a sistemului imunitar. Acest lucru poate duce mai departe la boli autoimune.

Intoleranțe alimentare

Intoleranțele alimentare sunt rezultatul dificultății de a digera anumite alimente (situație diferită de o alergie alimentară, care este cauzată de o reacție a sistemului imunitar la anumite alimente). Se crede că intoleranțele pot fi cauzate de calitatea slabă a bacteriilor din intestin. Acest lucru poate duce la dificultăți în digerarea alimentelor declanșatoare și la simptome neplăcute, cum ar fi balonare, flatulență, diaree, dureri abdominale și greață. Există unele dovezi că alergiile alimentare pot fi, de asemenea, legate de sănătatea intestinului.

Ce alimente sunt utile pentru sănătatea intestinală?

Alimentația de zi cu zi și sănătatea intestinelor sunt foarte strâns legate. Evitarea alimentelor procesate, a alimentelor bogate în grăsimi și a alimentelor bogate în zaharuri rafinate este extrem de importantă pentru menținerea unui microbiom sănătos, deoarece aceste alimente distrug bacteriile bune și favorizează dezvoltarea bacteriilor dăunătoare. E bine să se evite sau să se consume cât mai rar mezeluri, brânză topită, supe la plic, produse de patiserie, chipsuri, dulciuri din comerț (fursecuri, prăjituri, bomboane, sucuri etc.).

Există, de asemenea, o serie de alimente care susțin în mod activ creșterea bacteriilor benefice, contribuind la sănătatea intestinală și la sănătatea generală, cum ar fi:

Alimente bogate în fibre

Alimentele bogate în fibre, cum ar fi leguminoasele (fasole, mazăre, năut, linte, soia), ovăzul, bananele, fructele de pădure, sparanghelul și prazul au arătat un impact pozitiv asupra microbiomului intestinal.

Usturoiul și ceapa

Usturoiul și ceapa au unele proprietăți anticanceroase și de sprijin al funcționării sistemului imunitar, care sunt strâns legate de unele dintre funcțiile primare ale intestinului. Unele dintre aceste beneficii sunt anecdotice, dar există și studii care le susțin.

Alimente fermentate

Alimentele fermentate, cum ar fi varza murată și alte legume murate (castraveți, gogonele, conopidă etc.), iaurtul, chefirul sau tofu sunt surse excelente de probiotice. În timp ce calitatea acestor alimente poate varia, beneficiile lor asupra microbiomului intestinal sunt dovedite de mai multe lucrări științifice.

Alimentele care stimulează colagenul

Alimentele bogate în colagen, precum somonul sau supele în care s-au fiert și bucăți de carne cu os, pot fi benefice pentru sănătatea generală și pentru sănătatea microbiomului intestinal. Multe dintre aceste beneficii sunt concluzii anecdotice, deci ar fi nevoie de cercetări științifice care să le confirme. Producția de colagen a organismului poate fi crescută și prin consumul de ciuperci și de proteine slabe (lactate degresate și carne slabă de la păsări de curte).

Adăugarea unui supliment prebiotic sau probiotic în rutina zilnică poate fi o modalitate excelentă de a îmbunătăți sănătatea intestinului. Prebioticele oferă „hrană” menită să promoveze creșterea bacteriilor benefice în intestin, în timp ce probioticele sunt bacterii vii bune. Persoanele cu supra-creștere bacteriană nu ar trebui să ia probiotice. Este indicat să se ceară sfatul medicului de familie înainte de a fi administrat orice fel de supliment alimentar, mai ales de către persoanele care au anumite boli și se află în tratament medicamentos.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Gut Bacteria in Health and Disease 
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3983973/
Stanford Medicine - A fermented-food diet increases microbiome diversity and lowers inflammation, Stanford study finds 
https://med.stanford.edu/news/all-news/2021/07/fermented-food-diet-increases-microbiome-diversity-lowers-inflammation


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0