Totul despre Astm: Cauze - Simptome - Tratament

1. Informații generale despre astm
a. Ce este astmul?
b. Cauzele și factorii declanșatori ai astmului
c. Simptomele astmului
d. Crizele de astm
e. Tipuri de astm
f. Astmul bronșic la copii
g. Metode de diagnosticare pentru astm
2. Riscurile și complicațiile astmului
3. Tratament astm
a. Tratament medicamentos pentru astm
b. Tratament pentru astm la copii
c. Tratament naturist pentru astm
d. Contraindicații în cazul crizelor de astm
4. Cum se poate preveni astmul?
a. Măsuri intrauterine pentru prevenirea astmului
b. Reducerea riscului de astm bronșic la copii
c. Evitarea mediului poluat și a factorilor alergenici
d. Regim alimentar și un mod de viață sănătos

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Informații generale despre astm

Astmul este o afecțiune cronică a căilor respiratorii, care îngreunează respirația pacientului. Îți propunem ca astăzi să afli mai multe despre cauzele, simptomele și tratamentul pentru astm.

Ce este astmul?

Astmul este o afecțiune cronică de natură inflamatorie, caracterizată de îngustarea temporară a căilor respiratorii, care au rolul de a permite pătrunderea oxigenului în plămâni. Din cauza acestei îngustări de scurtă durată, apar simptomele specifice astmului: tuse, respirație șuierătoare, respirație îngreunată.

Cauzele și factorii declanșatori ai astmului

Oamenii de știință nu au reușit să descopere cauza exactă a apariției astmului, însă bănuiesc că acesta apare în urma unei asocieri de factori genetici și factori de mediu.

Moștenirea genetică

Suferinzii de astm pot avea predispoziție genetică pentru această afecțiune a căilor respiratorii. Există însă și situații în care bolnavii de astm nu au rude apropiate care să fi fost diagnosticate cu o asemenea afecțiune.

Factori alergeni de mediu

Factorii de mediu pot declanșa astmul. De pildă, alergenii din mediu precum polenul, particulele de mucegai, praful sau fumul de țigară pot declanșa reacții alergice, la fel cum pot cauza și astm.

Persoanele care sunt expuse la locul de muncă la factori alergeni prezintă risc de astm profesional, cunoscut și sub denumirea de astm ocupațional. De pildă, cei care lucrează în industria chimică fac parte din categoria celor cu risc crescut de astm ocupațional.

Factori alergeni alimentari

Și factorii alergeni care se regăsesc în unele alimente pot fi cauza apariției astmului. Cei mai comuni alergeni alimentari sunt laptele și produsele lactate, ouăle, semințele, peștele și fructele de mare, soia, aditivii alimentari. Dacă se constată că există asemenea alergii alimentare, se vor evita alimentele care creează probleme.

Medicamente care au ca efect secundar astmul

Mulți pacienți dintre cei diagnosticați cu astm pot avea o sensibilitate la anumite medicamente, sensibilitate care le declanșează sau agravează crizele de astm. Printre medicamentele care pot fi factori declanșatori ai unei crize de astm se numără aspirina și ibuprofenul.

Simptomele astmului

Simptomele astmului pot persista, fiind constante, dar totodată pot fi episodice, apărând ocazional, odată cu expunerea la factorii declanșatori. Primăvara și toamna, simptomele astmului se acutizează în special la pacienții care suferă de alergii sezoniere precum cea la polen sau la mucegai. Simptomele astmului se pot agrava în timpul anumitor activități ori odată cu trecerea timpului.

Respirația grea, șuierătoare, reprezintă un simptom des întâlnit în rândul astmaticilor. Acest simptom apare în urma inflamației căilor respiratorii, care cauzează îngustarea acestora.

Și dispneea, adică respirația greoaie, poate apărea că simptom al astmului, mai ales în timpul unei crize de astm.

Tusea neproductivă caracterizează, de asemenea, astmul. Pacienții astmatici au adesea de-a face cu o tuse seacă neproductivă.

Din cauza inflamării și îngustării căilor respiratorii, pacientul astmatic poate resimți presiune la nivelul zonei toracale.

Crizele de astm

Crizele de astm sunt episoadele de acutizare a bolii, în care simptomele sunt mai agresive decât de obicei. Intensitatea unei crize de astm diferă de la un pacient la altul.

În timpul unei crize de astm, simptomele se acutizează. Căile respiratorii se inflamează, apare mucusul în exces și bronhiile se îngustează din cauza unei contracturi. În timpul unei crize de astm, apar tusea, respirația șuierătoare și alte probleme de respirație. Dacă o criză de astm nu se ameliorează în scurt timp cu ajutorul tratamentului administrat acasă, e recomandat consultul medical întrucât viața pacientului astmatic poate fi în pericol.

Frecvența crizelor de astm diferă de la un pacient la altul, în funcție de starea generală de sănătate, severitatea astmului, factorii de risc la care acesta este expus și dacă respectă sau nu tratamentul.

Crizele de astm sunt favorizate de următorii factori:

Factorii alergeni precum: polenul, mucegaiul, părul de animale
Infecțiile aparatului respirator superior
Fumul de țigară
Inhalarea aerului rece, uscat
Boala de reflux gastroesofagian
Stresul

În cazul unei crize de astm, pacientul trebuie să urmeze indicațiile medicului cu privire la situațiile de urgență. În general, se folosește un dispozitiv inhalator pentru dilatarea căilor respiratorii și pentru încetarea crizei de astm. Uneori, e necesară o nouă doză la 20 de minute după administrarea primei doze. Dacă simptomele nu se calmează cu tratament administrat acasă, pacientul trebuie să apeleze de urgență la ajutor de specialitate întrucât viața îi poate fi pusă în pericol.

Dacă observi că o persoană suferă o criză de astm, ajut-o să folosească dispozitivul inhalator și întreabă dacă îi mai poți fi de ajutor și cu altceva. Dacă observi o accentuare a crizei, care nu mai permite pacientului să vorbească, sună la 112 cât mai repede.

Tipuri de astm

Astmul poate fi clasificat în mai multe categorii, în funcție de anumite caracteristici.

Astm bronșic sau intrinsec

Astmul bronșic, adică cel intrinsec, apare la persoanele care nu sunt alergice. Acesta este destul de dificil de tratat, întrucât nu se cunoaște cauza care declanșează simptomele. Apare adesea după episoade intense de râs sau plâns. Stresul, anxietatea, aerul rece și virozele respiratorii pot contribui la apariția acestui tip de astm.

Astm alergic sau extrinsec

Astmul alergic, cunoscut și sub denumirea de astm extrinsec, este cauzat de inhalarea unor alergeni din mediu – polenul plantelor, părul de animale, praful, consumul de ouă, pește sau alte alimente cu potențial alergic.

Astm ocupațional

Astmul ocupațional este astmul cauzat sau agravat de expunerea la anumite substanțe de la locul de muncă. Persoanele care lucrează în industria chimică sunt, în mod deosebit, predispuse astmului ocupațional.

Astm indus de aspirină

Astmul poate fi indus și de un tratament medicamentos. De pildă, aspirina poate declanșa astmul și simptomele specifice acestuia.

Astm nocturn

Astmul nocturn este cel care se agravează pe timpul nopții, afectând considerabil calitatea vieții pacientului. Astmul ocupațional dar și cel alergic pot face parte din categoria astmului nocturn.

Astm indus de efort fizic

Efortul fizic afectează respirația oricui. Însă în cazul celor care suferă de astm indus de efortul fizic, în timpul exercițiilor, apare bronhoconstricția la pachet cu toate simptomele astmului: tușe, respirație șuierătoare, durere în piept și probleme de respirație.

Astmul bronșic la copii

Astmul este o boală care se manifestă preponderent în rândul copiilor și tinerilor. Copiii mai mici de 5 ani sunt mai greu de diagnosticat deoarece chiar dacă prezintă simptome asemănătoare (tuse seacă, șuierături în piept, respirație grea), nu înseamnă că au astm. De multe ori, infecții respiratorii trecătoare se pot manifesta similar. Această grupă de vârstă este specială și prin prisma faptului că micuții nu pot face probe ventilatorii (cei mici nu înțeleg bine comenzile, nu își pot controla corespunzător respirația).

Astmul la copii se tratează chiar dacă pare dificil la început. Un tratament corect administrat scade foarte mult riscul ca o criză severă de astm să apară. Este bine să se limiteze expunerea copilului la praf, polen sau animale de companie, dar nu se pate obține un mediu complet steril în jurul copilului.

Metode de diagnosticare pentru astm

Pentru diagnosticarea astmului, medicul trebuie să știe istoricul medical al pacientului și să facă și un examen fizic, precum și o serie de teste și analize.

Examenul clinic și anamneza pacientului

Pentru a elimina posibilitatea altor afecțiuni, precum infecțiile respiratorii sau BPOC, medicul va face anamneza, dar și o examinare fizică.

Spirometria

Spirometria este o altă metodă de testare folosită în diagnosticarea astmului întrucât estimează cantitatea de aer inspirat și expirat, reușind astfel să descopere îngustarea căilor respiratorii.

Testul peak expiratory flow PEF

Acest test poate măsura rapiditatea cu care este eliminat aerul din plămâni, evaluând totodată gradul de obstrucționare a bronhiilor.

Riscurile și complicațiile astmului

Astmul implică o serie de riscuri pentru pacient, printre care și:

Afectarea calității vieții
Afectarea calității somnului
Îngustarea permanentă a căilor respiratorii, care afectează pe viață modul în care individul respiră
Crize de astm severe, care pun viața pacientului în pericol și care necesită spitalizare
Efecte adverse care apar în urma tratamentului medicamentos administrat pe termen lung

Tratament astm

Prevenția, precum și menținerea simptomelor sub control sunt elemente cheie în tratarea astmului și evitarea crizelor de astm severe.Tratamentul se bazează, în mod deosebit, pe recunoașterea factorilor declanșatori și limitarea acestora, precum și pe administrarea medicației la timp.

Tratament medicamentos pentru astm

Astmul este caracterizat în general prin crize - respirație dificilă, îngreunată, senzație de sufocare. De aceea, cel mai important tratament, pe care pacientul trebuie să îl aibă întotdeuna la îndemână, este cel pentru situații de urgență, dar trebuie să respecte tratamentele de întreținere, care au rolul de a reduce riscul unor crize de astm.

Tratament de urgență

Orice pacient care suferă de astm trebuie să fie pregătit pentru o situație de urgență, chiar dacă își tratează astmul și îl menține sub control. Tratamentul de urgență, administrat în timpul unei crize de astm severe, poate salva viața pacientului. Folosirea unui dispozitiv inhalator care să permită medicației să ajungă rapid în aparatul respirator, dilatând căile respiratorii, este absolut necesară în timpul unei crize de astm. Dacă pacientul nu resimte o ușurare a simptomelor în câteva minute, trebuie apelat de urgență la ajutor de specialitate.

Inhalatoarele de urgență conțin un medicament cu acțiune rapidă, cum ar fi salbutamolul. Aceste medicamente sunt uneori numite inhalatoare de salvare. Sunt folosite după cum este necesar pentru a deschide rapid căile respiratorii și pentru a ușura respirăția. Știind când să utilizați aceste medicamente poate ajut la prevenirea unui atac iminent de astm.

Tratament de control sau de întreținere

Astmul necesită și un tratament de întreținere, pentru reducerea riscului de apariție a unei crize de astm. Corticosteroizii care se inhalează sunt adesea folosiți în tratarea astmului. Și bronhodilatatoarele sunt administrate zilnic pentru relaxarea musculaturii căilor respiratorii, astfel încât obstrucționarea acestora să fie imposibilă. Există și medicamente combinate care pot fi utilizate și ca tratament de control, dar și de urgență, cum ar fi combinația de budesonidă şi fumarat de formoterol dihidrat.

Terapii biologice

Terapiile biologice funcționează într-un mod diferit față de tratamentele tradiționale pentru astm. Acestea pot îmbunătăți simptomele și pot reduce atacurile de astm la persoanele cu astm bronșic sever, ajutând la oprirea proceselor din organism care cauzează inflamația plămânilor. Dacă substanța biologică funcționează bine, poate reduce și nevoia de steroizi.

Tratamentele biologice sunt oferite numai de clinicile de specialitate pentru astm. Decizia se face pe baza unor teste de sânge, analiza sputei, bronhoscopie, CT pulmonar. La clinica pacientul va afla și despre alte măsuri terapeutice care se impun precum și modificări ale stilului de viață.

Dezvoltarea acestor terapii s-a făcut pe baza analizei contribuției eozinofilelor la etiogia astmului eozinofilic și a imunoglobulinelor E la diferite afecțiuni inflamatorii cronice, în special astmul alergic. Astfel s-a încurajat și dezvoltarea anticorpilor monoclonali care vizează în mod specific mediatorii și receptorii de suprafață implicați în extinderea și activarea eozinofilelor.

Rolul esențial al interleukinei-5 (IL-5) în biologia eozinofilelor, specificitatea sa ridicată pentru acest subgrup de leucocite și implicarea sa în majoritatea stărilor eozinofile este important în tratamentul tulburărilor mediate de eozinofile.

În principal, câteva tipuri de anticorpi au fost dezvoltați pentru a viza eozinofilele: anticorpi împotriva IL-5 (mepolizumab și reslizumab) și un anticorp împotriva lanțului alfa-receptor IL-5 (IL-5Rα) (benralizumab). Ambele tipuri de anticorpi împiedică IL-5 să-și angajeze receptorul și, în plus, anticorpii anti-IL-5Ra induc liza celulelor țintă. S-a demonstrat că acestea reduc rapid numărul de eozinofile circulante la oamenii cu diferite tulburări.

Medicamentele biologice pot funcționa bine pentru persoanele cu astm bronșic sever, alergic sau eozinofilic. În prezent, există cinci medicamente biologice disponibile pentru tratarea astmului sever. Omalizumab și dupilumab sunt recomandate persoanelor cu astm alergic sever. Acestea vizează o substanță chimică din sânge numită IgE, implicată în răspunsul alergic la un declanșator de astm. Mepolizumab, reslizumab și benralizumab sunt pentru persoanele care au astm eozinofilic sever.

Omalizumab funcționează prin reducerea cantității de substanță chimică numită IgE din organism. IgE este produsă atunci când o persoană are o reacție alergică, dar unii oameni produc prea mult și acest lucru poate provoca inflamații în plămâni. Medicamentul oprește producerea IgE și poate reduce riscul de atacuri de astm și poate calma simptomele de astm.

Se administrează sub formă de injecție la fiecare 2 până la 4 săptămâni, în funcție de greutatea pacientului și de nivelurile de IgE din sânge. Omalizumab se prescrie dacă pacientul a fost diagnosticat cu astm alergic sever și persistent, care nu răspunde la tratamentele obișnuite pentru astm sau dacă pacientul a urmat un tratament continuu cu steroizi sau ați avut cel puțin patru cure de steroizi în ultimele 12 luni.

Dupilumab reduce riscul unui atac de astm la jumătate și se administrează sub formă de injecție la fiecare două săptămâni, împreună cu tratamentele obișnuite pentru astm. Dupilumab va fi prescris numai dacă pacientul a avut două sau mai multe cure de comprimate cu steroizi orali sau a fost spitalizat în ultimul an din cauza astmului.

Mepolizumabul acționează prin reducerea numărului de eozinofile din organism și scade inflamația care poate provoca simptome și atacuri de astm. Se administrează sub formă de injecție (de obicei în partea superioară a brațului) la fiecare 4 săptămâni. Un pacient va primi recomandare de mepolizumab dacă a fost diagnosticat cu astm eozinofil sever care nu răspunde la terapiile standard, dacă hemoleucograma de eozinofile a atins cel puțin 300 de celule sau mai mult în ultimele douăsprezece luni și persoana a avut patru sau mai multe crize de astm care au avut nevoie de comprimate cu steroizi în ultimele 12 luni sau dacă pacientul a avut nevoie de comprimate continue cu steroizi (cel puțin echivalentul a 5 mg prednisolon pe zi) în ultimele șase luni.

Reslizumabul reduce numărul de eozinofile care circulă în corp. Acest lucru scade inflamația în timpul unei reacții alergice și reduce riscul de apariție a simptomelor de astm și a atacurilor de astm. Medicamentul se administrează lent în venă la fiecare 4 săptămâni, doar într-un spital.

Reslizumabul se recomandă numai dacă pacientul a fost diagnosticat cu astm bronșic sever, eozinofil, care nu răspunde la terapiile standard, dacă hemoleucograma de eozinofile a ajuns la 400 sau mai mult și a avut trei sau mai multe crize de astm pentru care a fost nevoie de comprimate cu steroizi în ultimele 12 luni sau dacă pacientul a luat doze mari de comprimate de steroizi, alături de un alt medicament preventiv, iar acestea nu au ajutat.

Benralizumabul poate reduce inflamația care duce la simptome de astm și atacuri de astm. Se administrează sub formă de injecție la fiecare 4 săptămâni pentru primele 3 doze și apoi la fiecare 8 săptămâni.

Un pacient poate primi benralizumab dacă a fost diagnosticat cu astm eozinofil sever și nu a răspuns la niciun tratament standard pentru astm, hemoleucograma de eozinofile a ajuns la 300 și a avut patru sau mai multe crize de astm în ultimele 12 luni pentru care a fost nevoie de tratamente cu steroizi sau a luat zilnic comprimate cu steroizi în ultimele șase luni ori hemoleucograma de eozinofile a ajuns la 400 sau mai mult și persoana a avut trei sau mai multe crize de astm care au necesitat tablete cu steroizi sau injecții în ultimele 12 luni.

Odată ce începi să iei un medicament biologic, vei fi monitorizat pentru ca medicul să afle cât de bine funcționează, de obicei timp de 12 luni. Va trebui în continuare să iei medicamentele obișnuite, inclusiv inhalatoarele, chiar dacă urmezi o terapie biologică.

Majoritatea medicamentelor biologice sunt administrate la o clinică specializată în astm bronșic sau la un spital. Produsele biologice sunt în general foarte sigure, dar pot provoca reacții adverse în cazuri rare, cum ar fi iritații minore la locul injectării, dureri de cap, oboseală și simptome asemănătoare răcelii.

Dacă astmul nu se ameliorează după 4-12 luni de tratament biologic sau nu ai reușit să reduci doza zilnică de steroizi, vei fi reevaluat și ți se poate oferi un alt tratament biologic.

Tratamentul non-farmacologic este extrem de important. Acesta implică măsuri generale care se aplică majorității pacienților cu astm. Aceste măsuri vor fi personalizate de medic, dar în general implică:

renunțarea la fumat, deoarece fumatul face ca tratamentul să fie ineficient;
eliminarea din mediu, pe cât posibil, al factorilor declanșatori ai astmului;
vaccinarea antigripală (pentru că gripa poate fi mai severă la pacienții cu astm);
scăderea în greutate la pacienții cu kilograme în plus, pentru ca astmul să fie mai bine controlat;
exercițiu fizic și o alimentație sănătoasă.

Tratament pentru astm la copii

În cazul copiilor până în 5 ani, rareori se folosește tratamentul pentru astm. Aceștia nu pot face testele specifice pentru diagnosticarea bolii și medicul preferă amânarea, dacă aceasta este posibilă, a începerii tratamentului. În cazul în care simptomele astmului apar de 3 ori pe săptămână, medicul va recomanda totuși un tratament. Acesta se va baza pe medicamente și pe folosirea dispozitivului inhalator. Părintele va monitoriza starea copilului pe timpul tratamentului, observând efectele care apar.

În cazul copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 16 ani, tratamentul este administrat în funcție de simptomele resimțite. Unii copii vor avea nevoie doar de un inhalator pe care îl pot folosi ocazional, atunci când simptomele apar. În alte cazuri, dacă simptomele apar de minimum 3 ori pe săptămână, iar plămânii funcționează așa cum trebuie, medicul va recomanda folosirea zilnică a unui inhalator, care va ameliora simptomele, însă totodată va și preveni o criză de astm. Cazurile mai grave de astm la copiii cu vârste cuprinse între 5 și 16 ani sunt abordate atât prin tratament medicamentos oral, cât și prin folosirea unui inhalator și terapie cu aerosoli.

Tratament naturist pentru astm

Există o serie de tratamente naturiste care pot ușura simptomele astmului. Consumul de ghimbir, de usturoi, turmeric, rădăcină de lemn dulce, ridiche, semințe de fenicul și piper negru pot calma simptomele specifice astmului bronșic.

Inhalatiile cu aburi sunt, de asemenea, recomandate pentru tratarea astmului, dar și a altor afecțiuni respiratorii. Presopunctura și acupunctura pot fi folosite pe post de terapii complementare în tratarea astmului.

Și unele vitamine ar putea fi utile. Vitamina D, esențială pentru sănătatea oaselor, ajută, de asemenea, la întărirea răspunsului imun adaptiv, partea sistemului imunitar menită să identifice microorganisme specifice cauzatoare de boli, dintre care unele - precum virusurile respiratorii - declanșează atacuri de astm. Numeroase studii au sugerat o relație între vitamina D și astm.

Vitamina C are proprietăți antiinflamatorii și antioxidante care pot aduce beneficii persoanelor cu astm. S-a propus că vitamina C poate reduce stresul oxidativ în țesuturile căilor respiratorii, care, la rândul lor, își pot reduce hipersensibilitatea la declanșatorii obișnuiți de astm. Vitamina C poate reduce, de asemenea, inflamația și hipersensibilitatea, la fel ca steroizii inhalatori.

Până în prezent, însă, dovezile care susțin aceste afirmații nu sunt foarte clare. În timp ce unele studii au arătat că vitamina C poate reduce bronhoconstricția (îngustarea căilor respiratorii) în urma efortului extrem - sugerând că poate aduce beneficii persoanelor cu astm indus de efort - există puține dovezi că poate preveni sau trata astmul la o populație mai largă.

Acizii grași Omega 3 sau uleiul de pește ajută la reducerea excesului de anticorpi de imunoglobulină care provoacă inflamația căilor respiratorii, ducând la un atac de astm. În afară de persoanele alergice la pește și crustacee, administrarea de acizi grași Omega 3 ca supliment poate avea unele beneficii în reducerea statusului inflamator general al organismului.

Sulfatul de magneziu este un bronhodilatator, relaxează mușchii bronșici și extinde căile respiratorii, permițând mai mult aer să intre în și din plămâni. Acest lucru poate calma simptomele astmului, cum ar fi dificultăți de respirație.

Quercetina este o flavonoidă care se găsește în mod natural în multe fructe și legume și s-a demonstrat că exercită efecte biologice multiple în modele experimentale, inclusiv reducerea simptomelor majore ale astmului: hiperactivitate bronșică, producerea de mucus și inflamația căilor respiratorii. Cercetările sugerează că quercetina ar putea fi un antihistaminic eficient, deoarece restricționează eliberarea histaminei din celule.

Contraindicații în cazul crizelor de astm

Pacientul care are o criză de astm nu trebuie să stea întins, ci este recomandat să stea în picioare până când simptomele se ușurează. De asemenea, acesta trebuie să apeleze de urgență la ajutor de specialitate dacă simptomele nu se calmează în 15-20 de minute de la debut sau se accentuează în ciuda folosirii medicamentelor sau a inhalatorului. În timpul unei crize, este contraindicat ca pacientul să rămână expus la factorii care i-au declanșat criză de astm (polen, mucegai, fum de țigară, păr de animale).

Cum se poate preveni astmul?

Din păcate, nu există o metodă concretă și eficientă prin care astmul să poată fi prevenit, însă reducerea factorilor de risc care ar putea declanșa astmul poate reduce șansele de îmbolnăvire.

Măsuri intrauterine pentru prevenirea astmului

Unele studii sugerează faptul că predispoziția pentru astm o dobândim încă din uter. Factorii care măresc riscul de naștere a unui copil cu astm sunt: consumul de alcool al mamei, consumul de droguri precum și cel de medicamente teratogene, care pot cauza anomalii la naștere. Și stresul la care mama este expusă în timpul sarcinii poate crește riscul de astm al copilului.

Reducerea riscului de astm bronșic la copii

Apariția astmului la copii poate fi prevenită prin protejarea celui mic de factorii de risc. De pildă, copilul nu trebuie expus la fumul de țigară, iar dacă părinții sunt fumători este recomandat ca aceștia să nu fumeze niciodată în prezența copilului. De asemenea, virozele respiratorii și infecțiile aparatului respirator vor fi tratate adecvat, pentru a reduce riscul de apariție a unor consecințe pe termen lung precum apariția astmului. Copilul poate fi dus în vacanță la salină pentru că aerul sărat este benefic pentru aparatul respirator al acestuia, reducând riscul de afecțiuni respiratorii.

Evitarea mediului poluat și a factorilor alergenici

Poluarea și factorii care declanșează reacții alergice trebuie evitate întrucât pot declanșa astm sau crize la pacienții care suferă deja de această afecțiune. Așadar, se va limita expunerea la mucegai, praf, fum de țigară, păr de animale sau orice alt factor alergen.

Regim alimentar și un mod de viață sănătos

Adoptarea unei alimentații sănătoase, bogată în nutrienți și totodată echilibrată, ajută organismul să rămână sănătos, în ciuda factorilor din exterior care îl atacă. Alimentația sănătoasă contribuie la prevenirea multor afecțiuni, printre care și astmul. Practicarea sportului cu regularitate este benefică pentru organism, în mod deosebit pentru aparatul respirator. Evitarea expunerii la poluare și petrecerea timpului în aer liber curat contribuie la menținerea sănătății pulmonare. Vacanțele petrecute în salină sau pe malul mării pot fi, de asemenea, benefice și pot reduce riscul de afecțiuni respiratorii.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manual - Asthma
https://www.msdmanuals.com/professional/pulmonary-disorders/asthma-and-related-disorders/asthma
CDC - Learn How To Control Asthma
https://www.cdc.gov/asthma/faqs.htm
Allergy, Asthma & Clinical Immunology - Treatment strategies for asthma: reshaping the concept of asthma management
https://aacijournal.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13223-020-00472-8
Studiul „Treatment strategies for asthma: reshaping the concept of asthma management”, apărut în Allergy Asthma Clin Immunol 16, 75 (2020). https://doi.org/10.1186/s13223-020-00472-8, autori: Papi, A., Blasi, F., Canonica, G.W. et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...