Cardiopatia ischemica: Ce este? Care sunt factorii de risc?
Cardiopatia ischemica: Ce este? Care sunt factorii de risc?
Cardiopatia ischemica: Ce este? Care sunt factorii de risc?
Rezumat: Cardiopatia ischemică este o afecțiune în care mușchiul inimii primește prea puțin sânge și oxigen din cauza îngustării sau blocării arterelor coronare, de obicei prin ateroscleroză. Boala poate duce la angină pectorală, infarct miocardic sau chiar moarte subită cardiacă. Printre principalii factori de risc se numără colesterolul LDL crescut, colesterolul HDL scăzut, hipertensiunea arterială, diabetul, fumatul, obezitatea, istoricul familial, menopauza la femei și vârsta de peste 45 de ani la bărbați. E importantă recunoașterea factorilor de risc și schimbarea stilului de viață pentru prevenție și control.
1. Despre cardiopatie
a. Ce este cardiopatia?
b. Cauze cardiopatie
c. Factori de risc cardiopatie
2. Tipuri de cardiopatie
a. Angina stabilă
b. Angina instabilă
c. Infarctul miocardic
3. Simptome cardiopatie
a. Simptomele anginei stabile
b. Simptomele anginei instabile
c. Simptomele infarctului miocardic
4. Diagnosticare cardiopatie
a. Investigații non invazive cardiopatie
b. Investigații invazive cardiopatie
5. Tratament cardiopatie
a. Tratamentul medicamentos pentru cardiopatie
b. Schimbarea stilului de viață pentru bolnavul de cardiopatie prin înlăturarea factorilor de risc
c. Tratamentul chirurgical pentru cardiopatie
d. Protocolul de intervenție în caz de infarct miocardic
6. Prevenire cardiopatie
Despre cardiopatie
Cardiopatia reprezintă, conform definiției medicale, orice boală sau afecțiune a inimii. Cardiopatia ischemică este numită și boala cardiacă coronariană (sau boala cardiacă ischemică), ceea ce înseamnă suferința muschiului cardiac (miocard). Această suferință este produsă de îngustarea sau blocarea arterelor din inimă - artere coronare.
Ischemia este termenul medical folosit pentru a descrie ce se întâmplă atunci când mușchiul inimii nu primește suficient oxigen. Ischemia, de obicei, se întâmplă deoarece există o cantitate prea mică de sânge și oxigen care ajunge la mușchiul inimii. De obicei, ischemia este cauzată de îngustarea sau de blocarea uneia sau mai multor artere coronare (care asigură alimentarea cu sânge a mușchiului inimii). În multe cazuri, ischemia este o problemă temporară.
Atunci când inima suferă de ischemie, pacientul se confruntă cu durere sau disconfort în piept (în cutia toracică). Angina este termenul medical pentru această senzație din piept care este cel mai frecvent simptom al cardiopatiei ischemice sau bolii cardiace coronariene. Boala arterială coronariană afectează milioane de români.
Această afecțiune gravă este rezultatul depunerilor de plăci de aterom în arterele pacientului. Arterele, care la început sunt elastice și moi, ajung să aibă depuneri de placă de aterom pe pereții interiori, ceea ce înseamnă că devin mai rigide și se îngustează. Acest lucru restricționează circulația sângelui către inima pacientului, care poate ajunge să fie privată de oxigen. Depunerile de aterom ar putea să se rupă, ducând la un infarct miocardic sau la moarte subită cardiacă.
Ce este cardiopatia?
Cardiopatia ischemică (sau boala cardiacă coronariană) este un termen general folosit pentru a descrie bolile inimii cauzate de alimentarea insuficientă cu sânge a miocardului, cum ar fi ateroscleroza coronariană, angina pectorală, angina pectorală instabilă (preinfarctul) și infarctul miocardic. Apare ca o consecință a aterosclerozei coronariene, ceea ce are drept efect oxigenarea insuficientă a inimii. Cardiopatia este însoțită de angina pectorală și, într-un final, duce la infarct miocardic.
Cauze cardiopatie
Cardiopatia ischemică începe cu leziuni sau deteriorări ale stratului interior al unei artere coronare. Această deteriorare sau lezare determină acumularea depozitelor de plăci de aterom la locul acelei leziuni. Aceste depozite sunt alcătuite din colesterol și alte produse reziduale celulare, iar această acumulare se numește ateroscleroză. Dacă unele bucăți sau fragmente se rup, trombocitele se vor aglomera în acea zonă, încercând să repare vasul de sânge. Această masă compactă sau umflătura poate bloca artera, reducând sau blocând fluxul de sânge și, în cele din urmă, ducând la infarctul miocardic.
Factori de risc cardiopatie
Factorii de risc tradiționali pentru cardiopatie ischemică sau boala coronariană sunt reprezentați de: un nivel mare al colesterolului LDL (numit și colesterolul rău), un nivel scăzut al colesterolului HDL (numit și colesterolul bun), hipertensiunea arterială, istoricul familial, diabetul, fumatul, dacă femeia se află în perioada de după instalarea menopauzei, dacă bărbatul are peste 45 de ani. Obezitatea, de asemenea, poate fi un factor de risc pentru cardiopatie ischemică sau boala cardiacă coronariană.
Tipuri de cardiopatie
Există mai multe tipuri de cardiopatii ischemice sau boli arteriale coronariene, iar acestea sunt angina pectorală stabilă, angina pectorală instabilă (numită, în limbajul pacienților, preinfarct), infarctul miocardic și moartea subită cardiacă.
Angina stabilă
Cardiopatia sau boala arterială coronariană poate duce la durere în piept (angină). Atunci când arterele coronare ale pacientului se îngustează, inima poate să nu mai primească o cantitate suficientă de sânge atunci când „cererea” este cea mai mare,îndeosebi în timpul unei activități fizice, care solicită inima. Acest lucru poate cauza angina (durere în piept) ori dificultăți de respirație.
Angina pectoris este termenul medical pentru durere în piept sau disconfort datorat unei cardiopatii ischemice (boala arterială coronariană). Angina stabilă apare atunci când mușchiul inimii nu primește atât de mult sânge pe cât ar avea nevoie. Acest lucru se întâmplă, de obicei, deoarece una sau mai multe dintre arterele inimii este îngustată sau blocată, lucru ce se mai numește și ischemie.
Angina stabilă este cel mai comun tip de angină. Ea este un model sau tipar previzibil de durere în piept. De obicei, pacientul poate să își monitorizeze acest tipar bazându-se pe ceea ce făcea atunci când a simțit durerea în piept. Angina rezultă dintr-un volum redus de sânge către inimă. Asta înseamnă că inima nu primește suficient oxigen. Durerea este adesea declanșată de activitate fizică sau de un stres emoțional.
Angina instabilă
Dacă angina stabilă apare într-un mod previzibil, angina instabilă (preinfarct) este acea durere în piept care se întâmplă când persoana este în repaus sau care apare cu efortul fizic sau stresul. Durerea se înrăutățește în ceea ce privește frecvența și severitatea. Angina instabilă înseamnă că blocajele din arterele care alimentează inima pacientului cu sânge și oxigen au ajuns la un nivel critic.
Un atac de angină instabilă reprezintă o urgență medicală și ar trebui să primești tratament imediat. Dacă este lăsată netratată, angina instabilă poate duce la un atac de cord, la insuficiență cardiacă sau la aritmii (ritm neregulat al inimii).
Infarctul miocardic
Infarctul miocardic are loc atunci când fluxul de sânge către inimă este blocat, cel mai adesea de o depunere de grăsime, colesterol sau alte substanțe, care formează o placă în interiorul arterelor care alimentează inima cu sânge (artere coronare). Fluxul de sânge întrerupt poate deteriora sau distruge o parte a mușchiului inimii.
Un infarct miocardic poate fi fatal, dar tratamentul s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani. Este extrem de important să suni la 112 pentru a cere ajutor medical, dacă crezi că este posibil să suferi un atac de cord.
Simptome cardiopatie
Cel mai frecvent simptom al cardiopatiei ischemice sau al bolii arteriale coronariene este durerea în piept (angina). Pacientul poate, totodată, să se confrunte cu alte simptome, cum ar fi palpitațiile și o senzație de lipsă de aer (dificultăți de respirație). Unii pacienți pot să nu aibă niciun simptom înainte de a fi diagnosticați. Principalele simptome ale cardiopatiei ischemice sunt angina (durerea în piept), atacurile de cord (infarcturile miocardice), insuficiența cardiacă.
Simptomele anginei stabile
Durerea și disconfortul în cazul anginei stabile:
apar atunci când inima trebuie să pompeze mai tare, de regulă în timpul unui efort fizic;
nu apar ca o surpriză, iar episoadele de durere tind să aibă un tipar;
de regulă, au ca durată o perioadă scurtă de timp (5 minute sau mai puțin);
sunt ameliorate de odihnă sau de medicamente;
pot să se simtă ca o indigestie sau acumulare de gaze intestinale;
pot să se simtă ca o durere în piept care radiază (se extinde) către brațe, spate sau alte zone ale corpului.
În timpul unui episod de angină pectorală stabilă, pacientul poate să se confrunte cu:
dificultăți de respirație (persoana simte că nu mai are aer);
greață;
oboseală;
amețeală;
transpirație abundentă;
anxietate.
De obicei, angina stabilă se întâmplă după ce persoana a făcut un efort fizic. Simptomele au tendința de a fi temporare, cu o durată de pana la 15 minute in majoritatea cazurilor.
Simptomele anginei instabile
Principalul simptom al anginei instabile este disconfortul sau durerea în piept. Senzația preinfarctului poate varia, în funcție de persoană. Simptomele anginei instabile includ:
durere în piept care se simte ca și când cutia toracică ar fi strivită, ca o presiune, ca o apăsare sau ca o durere ascuțită;
durere care radiază spre extremitățile superioare (de obicei, pe partea stângă) sau către spate;
greață;
anxietate;
transpirație;
dificultăți de respirație;
amețeală;
oboseală inexplicabilă.
Este posibil ca angina stabilă să progreseze în angina instabilă (preinfarct).
Simptomele infarctului miocardic
Infarctul miocardic poate fi fatal, tocmai de aceea este important să recunoaștem din timp simptomele. Cele mai frecvente semne și simptome în cazul unui infarct miocardic sunt:
o senzație de presiune, o senzație de strângere ori o durere în piept sau în brațe care se poate răspândi spre gât, maxilar sau spate;
greață, indigestie, arsuri la stomac sau durere abdominală;
dificultăți de respirație;
transpirație rece;
oboseală;
vertij sau amețeli bruște.
Simptomele unui infarct miocardic pot varia. Nu toți oamenii care suferă un atac de cord au aceleași simptome sau au același grad de severitate al simptomelor. Unii oameni au o durere ușoară, pe când alții au o durere mai severă. Unii pacienți nu au niciun simptom, în vreme ce la alții, semnul poate fi moarte subită cardiacă. Cu cât ai mai multe semne și simptome, cu atât este mai mare probabilitatea să suferi un infarct miocardic.
Femeile au o probabilitate oarecum mai mare decât bărbații să experimenteze semne și simptome mai puțin tipice ale unui infarct miocardic, cum ar fi durere la nivelul gâtului sau durerea de maxilar.
Diagnosticare cardiopatie
Medicul își poate da seama dacă este vorba de cardiopatie ischemică după ce:
află care sunt simptomele, istoricul medical și factorii de risc în cazul pacientului;
efectuează un examen clinic, îl examinează;
efectuează o serie de teste de diagnostic, cum ar fi o electrocardiogramă (ECG sau EKG), o ecocardiografie, teste de efort, cateterism cardiac și altele.
Investigații non invazive cardiopatie
Doctorul îi va pune pacientului o serie de întrebări despre istoricul său medical, va face un examen fizic și va cere să se efectueze o serie de teste de sânge de rutină. Medicul poate sugera unul sau mai multe teste de diagnostic, cum ar fi:
Electrocardiograma
Testul de efort
Ecocardiografia
Radiografia toracică
Analize și teste de sânge
Investigații invazive cardiopatie
Printre tipurile de raze X care implică folosirea unei substanțe de contrast se numără și angiografia coronariană. Iodul este injectat într-un vas de sânge pentru a evidenția inima și vasele de sânge.
O altă investigație pe care medicul o poate recomanda este cateterizarea cardiacă. O substanță este injectată în arterele inimii, printr-un cateter care este introdus într-o arteră, adesea în picior sau în braț, până la arterele din inimă.
Razele X detectează apoi locurile îngustate sau blocajele dezvăluite de acea substanță, asemănătoare unei vopsele.
Tratament cardiopatie
Tratamentul pentru cardiopatia ischemică implică, de obicei, schimbări în stilul de viață și, dacă este necesar, anumite medicamente și anumite proceduri medicale.
Tratamentul medicamentos pentru cardiopatie
Tratamentul medicamentos include o listă amplă de medicamente pentru cei cu cardiopatie:
Statine - acestea sunt singurele medicamente care s-a demonstrat că au un impact pozitiv în ceea ce privește cardiopatia ischemică, dar dacă o persoană are o altă afecțiune, este posibil ca acestea să nu funcționeze.
Doză mică de acid acetilsalicilic - aceasta reduce coagularea sângelui, reducând riscul de angină pectorală sau de infarct miocardic.
Medicamentele beta-blocante - acestea pot fi folosite pentru a reduce tensiunea arterială și ritmul cardiac, în special în cazul pacienților care au suferit deja un infarct miocardic.
Tabletele, spray-urile sau plasturii cu nitroglicerină - care controlează durerea toracică (durerea în piept), reușind să lărgească arterele coronare ale inimii.
IECA, adică inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei – aceștia reduc tensiunea arterială și ajută la încetinirea sau stoparea evoluției cardiopatiei ischemice.
Blocante ale canalelor de calciu - aceste medicamente vor lărgi arterele coronare, permițând unui volum mai mare de sânge să circule către inimă, și vor reduce hipertensiunea arterială.
Schimbarea stilului de viață pentru bolnavul de cardiopatie prin înlăturarea factorilor de risc
Persoanele cu cardiopatie trebuie să își schimbe stilul de viață și să facă anumite modificări, pentru a avea artere mai sănătoase.
Cardiopatia ischemică nu poate fi vindecată, dar poate fi ținută sub control într-un mod eficient. Pentru a înlătura factorii de risc, în special în cazul persoanelor obeze sau supraponderale, este importantă scăderea în greutate și menținerea unei greutăți la un nivel normal.
Tocmai prin prisma faptului că nivelul ridicat al colesterolului în sânge este pe lista factorilor de risc în ceea ce privește cardiopatia ischemică, pacienții trebuie să își normalizeze, pe cât posibil, nivelul colesterolului. Medicul le poate prescrie pacienților statine, care sunt recomandate atunci când nivelul colesterolului total depășește o anumită valoare. Să nu uităm că nivelurile crescute ale colesterolului sunt asociate cu bolile cardiovasculare.
Recomandările în ceea ce privește stilul de viață al persoanelor cu cardiopatie includ și renunțarea la fumat sau eliminarea completă a consumului de țigări și renunțarea la consumul de alcool.
Lăsată netratată, hipertensiunea arterială poate provoca îngroșarea și îngustarea arterelor, reducând astfel fluxul de sânge către inimă. De aceea, medicul va recomanda o serie de măsuri și tratamente medicamentoase pentru a trata hipertensiunea arterială și va recomanda și o dietă mai sănătoasă, cu reducerea consumului de zahăr și de sare.
Tratamentul chirurgical pentru cardiopatie
Intervențiile chirurgicale pot deschide arterele blocate sau le pot înlocui, dacă vasele de sânge au devenit foarte înguste sau dacă simptomele nu răspund la tratamentul medicamentos:
Tratamentul chirurgical cu laser - acesta implică o procedură prin care chirurgul face câteva găuri mici în mușchiul inimii, lucru care încurajează formarea unor noi vase de sânge;
Operația de bypass coronarian - chirurgul folosește un vas de sânge din altă parte a corpului pentru a crea o grefă care poate ocoli artera blocată. Grefa poate să provină de la picior sau de la o arteră interioară a peretelui toracic.
Angioplastia și introducerea unui stent - un cateter este introdus în partea îngustată a unei artere. Un balon desumflat este introdus prin cateter, în zona afectată. Când balonul este umflat, el comprimă depunerile de grăsime în pereții arterei. Un stent, care arată ca un tub cu „ochiuri”, poate fi introdus în arteră, pentru a o menține deschisă, iar astfel sângele circulă în mod normal.
Rareori, poate fi efectuat un transplant de cord, dacă inima este grav afectată și tratamentul nu funcționează.
Protocolul de intervenție în caz de infarct miocardic
E important să ceri asistență medicală imediat dacă ai dureri în piept, chiar dacă crezi că este vorba doar de o indigestie sau dacă crezi că ești prea tânăr pentru a avea un infarct miocardic. Tratamentul prompt, acordat de personalul medical, va crește șansele de a limita leziunile mușchiului inimii.
Dacă ai semnele unui infarct miocardic, sună la numărul de urgență 112, pentru a cere ajutor medical și nu ezita. Dacă nu ai acces la serviciile medicale de urgență, roagă pe cineva să te ducă cu mașina la cel mai apropiat spital.
Ia nitroglicerină, dacă ți-a fost prescrisă de medicul tău. Ia-o așa cum ți-a fost recomandat, în timp ce aștepți personalul medical de urgență.
Ia acid acetilsalicilic dacă ți-a fost recomandat. Administrarea aspirinei în timpul unui infarct miocardic ar putea reduce gradul de afectare al inimii, pentru că împiedică coagularea sângelui.
Prevenire cardiopatie
Există câteva modalități care te pot ajuta să îți reduci riscul de a dezvolta cardiopatie ischemică, cum ar fi să reduci tensiunea arterială și nivelurile colesterolului. Poți reuși să faci asta, dacă adopți o serie de măsuri. De exemplu, este recomandată o alimentație bogată în fibre și săracă în grăsimi. Alimentația ta ar trebui să includă cât mai multe fructe și legume (5 porții pe zi) și cereale integrale. Ar trebui să limitezi cantitatea de sare pe care o consumi la nu mai mult de 6 g pe zi, deoarece consumul excesiv de sare îți va crește tensiunea arterială.
Există două tipuri de grăsimi: saturate și nesaturate. Pentru a preveni cardiopatia ischemică, ar trebui să eviți să consumi des alimentele care conțin grăsimi saturate, deoarece acestea îți vor crește nivelul colesterolului rău în sânge. Alimentele care au un conținut mare de grăsimi saturate sunt:
plăcintele cu carne;
cârnații și părțile grase ale cărnii;
untul;
untura;
smântana;
brânza tare;
prăjiturile și biscuiții;
alimentele care conțin ulei de cocos sau ulei de palmier.
O dietă echilibrată ar trebui să conțină grăsimi nesaturate, cele considerate bune, care cresc nivelul colesterolului bun, HDL, și ajută la reducerea blocajelor din arterele tale. Alimentele bogate în grăsimi nesaturate sunt:
peștele gras;
avocadoul;
nucile și semințele;
uleiul de floarea-soarelui, cel de rapiță și cel de măsline.
Ar trebui, de asemenea, să încerci să eviți să mănânci prea mult zahăr, deoarece acest factor îți crește riscul de a face diabet, care, așa cum s-a dovedit, crește dramatic riscul de cardiopatie ischemică sau boala arterială coronariană.
Totodată, este important să fii o persoană activă din punct de vedere fizic. Medicul de familie îți poate spune care este greutatea ta ideală în raport cu înălțimea ta și cu modul în care este alcătuit corpul tău
Dacă fumezi, renunțarea la țigări îți va reduce riscul de a dezvolta boala arterială coronariană. Fumatul este un factor de risc major pentru dezvoltarea aterosclerozei. De asemenea, acest viciu provoacă majoritatea cazurilor de tromboză coronariană la persoanele sub 50 de ani.
Un alt factor care te-ar ajuta să previi cardiopatia ischemică este să reduci consumul de alcool. Consumul excesiv de alcool crește riscul unui infarct miocardic.
Ai un risc mai mare de cardiopatie dacă ești diabetic. Așa că dacă ai diabet, este important să fii activ fizic și să îți ții greutatea sub control, precum și tensiunea arterială, deoarece acești factori te vor ajuta, la rândul lor, să ții sub control nivelul glucozei în sânge.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Ce este cardiopatia ischemică?
Răspuns: Cardiopatia ischemică este o boală în care inima nu mai primește suficient sânge și oxigen, de obicei din cauza îngustării arterelor coronare.
Întrebare: Care este cauza principală a acestei afecțiuni?
Răspuns: Cea mai frecventă cauză este ateroscleroza, adică depunerea de grăsimi pe pereții arterelor, ceea ce reduce circulația sângelui către inimă.
Întrebare: Ce simptome poate provoca?
Răspuns: Cardiopatia ischemică poate provoca durere sau presiune în piept, numită angină pectorală, dar și complicații mai grave, cum este infarctul miocardic.
Întrebare: Care sunt principalii factori de risc?
Răspuns: Printre factorii de risc se numără colesterolul crescut, hipertensiunea, diabetul, fumatul, obezitatea, vârsta și istoricul familial.
Întrebare: De ce este importantă prevenția?
Răspuns: Prevenția este importantă pentru că schimbarea stilului de viață și controlul factorilor de risc pot reduce șansele de apariție a complicațiilor grave.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
European Society of Cardiology - 2024 ESC Guidelines for the management of chronic coronary syndrom
https://www.escardio.org/guidelines/clinical-practice-guidelines/all-esc-practice-guidelines/chronic-coronary-syndromes/
NCBI - Unstable Angina
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK442000/
Science Direct - Contemporary management of ischemic cardiomyopathy: The synergy of medical, revascularization, and device therapies
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0033062025000453
Studiul „Contemporary management of ischemic cardiomyopathy: The synergy of medical, revascularization, and device therapies”, apărut în Progress in Cardiovascular Diseases
Volume 92, September–October 2025, Pages 16-24, https://doi.org/10.1016/j.pcad.2025.04.001, autori: Ameesh Isath, Julio A. Panza
Te-ar mai putea interesa și...
