Cancerul esofagian reprezinta 1% din totalul cancerelor diagnosticate si se situeaza pe locul 7 intr-un clasament al mortalitatii prin cancer. Rata globala de supravietuire la 5 ani pentru toate tipurile de cancer esofagian este de 18%.

Principalul factor care influenteaza supravietuirea ramane stadiul bolii la momentul diagnosticului. Daca pentru boala limitata la nivelul esofagului rata de supravietuire la 5 ani depaseste 40%, pentru cancerul extins la organele de vecinatate sau ganglionii regionali supravietuirea este la jumatate in timp ce cancerul esofagian metastatic are o rata de supravietuire de sub 5%.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Din punct de vedere anatomopatologic sunt doua tipuri de cancere esofagiene:

- carcinoamele scuamoase, care se dezvolta in portiunea superioara si mijlocie a esofagului

- adenocarcinoamele, care au punct de plecare portiunea inferioara a esofagului

Factorii de risc

- Fumatul activ sau pasiv, reprezinta unul dintre principalii factori de risc incriminati in aparitia cancerului esofagian si in special al carcinomului scuamos

- consumul excesiv de alcool si in special alcoolul tare creste exponential riscul pentru carcinoamele scuamoase

- esofagul Barrett, status biologic care se dezvolta la anumite persoane cu reflux gastroesofagian cronic sau cu esofagita. Se presupune ca inflamatia cronica a esofagului distal data de refluxul continutului gastric reprezinta un factor predispozant pentru dezvoltarea unui cancer la acest nivel

- dieta saraca in legume si fructe si bogata in proteine animale, in special carne procesata

- obezitatea

- infectia cu anumite genotipuri de papilomavirusuri (HPV)

Simptomatologie

In stadiile incipiente majoritatea cancerelor esofagiene sunt asimptomatice. Pe masura ce boala evolueaza pot apare o serie de simptome printre care: dificultati la inghitit insotite sau nu de durere, in special la alimente solide. In evolutie, o tumora esofagiana poate bloca in totalitate pasajul alimentar catre stomac ceea ce face imposibila ingestia atat a alimentelor solide cat si a celor semisolide sau lichide. In aceste conditii in majoritatea situatiilor apare varsatura, durerea retrosternala sau senzatia de presiune permanenta la nivelul toracelui iar pacientul pierde semnificativ in greutate.

Diagnosticul de certitudine este intotdeauna bioptic

Investigatiile obligatorii includ endoscopia digestiva superioara care evidentiaza obstacolul tumoral si biopsiaza formatiunea tumorala, ecoendoscopia, procedura similara care furnizeaza suplimentar informatii legate de ganglionii paraesofagieni si care, in anumite situatii, sunt biopsiati prin ecoghidaj transesofagian.

Procedurile imagistice de inalta performanta de tipul Computer Tomograf, Rezonanta Magnetica Nuclera sau PET-CT sunt absolut necesare in stabilirea stadiului bolii dar si in stabilirea planului terapeutic, atunci cand una dintre optiunile terapeutice este radioterapia.

Optiuni terapeutice

Alegerea tipului sau a tipurilor de terapie depinde de o serie de factori printre care tipul tumorii si stadiul bolii, posibilele efecte secundare, statusul de performanta, afectiunile asociate si nu in ultimul rand, preferintele pacientului.

In general, cancerele esofagiene localizate sau local avansate sunt tratate combinat prin chimioterapie, radioterapie si interventie chirurgicala. Succesiunea terapeutica este variabila si depinde de o serie de factori care tin de tumora, de localizarea acesteia dar si starea generala a pacientului. In general, carcinoamele scuamoase sunt tratate radiochimioterapic si ulterior operate. Adenocarcinoamele beneficiaza de chimioterapie, radioterapie si in anumite situatii de chirurgie.

Interventia chirurgicala este standard in cancerele localizate si urmeaza chimioradioterapiei in cazuri selectionate de boala local avansata. Procedura se numeste esofagectomie si consta in indepartarea portiunii de esofag afectate cu anastomoza partilor restante.

In multe situatii de boala avansata rolul interventiei chirurgicale este strict paleativ asa cum este situatia gastrostomei sau a jejunostomei de alimentatie sau a interventiilor chirurgicale de by-pass sau de scurtcircuitare a obstacolului tumoral. De asemenea in scop paleativ se recurge adesea la terapie endoscopica fie in scop dilatativ fie prin plasarea de stent esofagian in vederea prevenirii stenozei acestuia consecutiv evolutiei tumorale sau radioterapiei.

O alta procedura terapeutica cu rol paleativ este terapia fotodinamica, utila in ameliorarea deglutitiei, in conditiile in care chimioterapia,radioterapia sau interventia chirurgicala nu pot fi aplicate sau sunt inacceptabile de catre pacient.

Cancerele esofagiene metastatice beneficiaza de tratament sistemic de tipul chimioterapiei, terapiei tinta sau terapiei antiangiogenice.

Anumite cancere esofagiene prezinta o mutatie a genei Her 2, similar cancerelor mamare Her 2 pozitive. Aceasta reprezinta o tinta pentru terapia antiHer, care alaturi de chimioterapie,amelioreaza supravietuirea in acest tip de cancere.

Terapia antiangiogenica folosind o molecula target de tipul ramucirumab, blocheaza sinteza vaselor de sange la nivelul tumorii, blocand pe aceasta cale aportul de nutrienti la acest nivel. Aceasta se utilizeaza in monoterapie sau in asociere cu chimioterapia.

Cancerul esofagian local avansat si metastatic ramane in continuare un cancer dificil de tratat si cu un prognostic rezervat. Din acest motiv la ora actuala sunt in derulare o serie de trialuri clinice care au drept subiect terapia target sau imunoterapia impreuna cu terapii target. De asemenea este absolut necesara o caracterizare mult mai buna a tumorilor, in special din punct de vedere genetic. Ientificarea unor biomarkeri credibili reprezinta un deziderat. Si aceasta pentru a castiga teren in lupta cu o boala redutabila, asa cum este cancerul esofagian local avansat, recurent sau metastatic.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Contacteaza Expertul DOC! Trimite aici o intrebare pentru Dr. Catalin Costovici.

Sursa foto: Shutterstock