Boala somnului (narcolepsia): cauze, simptome si tratament

Narcolepsia, cunoscută și sub denumirea de „boala somnului”, este o afecțiune a sistemului nervos care se manifestă prin cicluri neregulate de somn, care afectează grav calitatea vieții pacientului.

Ce este narcolepsia?

Narcolepsia este o tulburare neurologică cronică care afectează capacitatea creierului de a controla ciclurile somn-veghe. Persoanele cu narcolepsie se pot simți odihnite după ce se trezesc, dar apoi se simt foarte somnoroase pe tot parcursul zilei. Multe persoane cu narcolepsie se confruntă, de asemenea, cu un somn neuniform și întrerupt, care poate implica trezirea frecventă în timpul nopții.

Narcolepsia poate afecta foarte mult activitățile zilnice. Oamenii pot adormi fără să vrea, chiar dacă se află în mijlocul unei activități precum vorbirea.  

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC
 

Într-un ciclu normal de somn, o persoană intră în somnul adânc (REM) după aproximativ 60 până la 90 de minute. Visele apar în timpul somnului REM, iar creierul menține mușchii moi în timpul acestei etape de somn, ceea ce îi împiedică pe oameni să își împlinească visele. Persoanele cu narcolepsie intră frecvent în somn REM rapid, în decurs de 15 minute de la adormire. De asemenea, slăbiciunea musculară sau visele pot apărea în timpul stării de veghe sau pot fi absente în timpul somnului. Acest lucru ajută la explicarea unor simptome ale narcolepsiei.

Narcolepsia poate să apară atât la bărbați, cât și la femei și se crede că afectează aproximativ una din 2.000 de persoane.

Din ce cauze apare narcolepsia?

Oamenii de știință bănuiesc că la apariția acestei boli pot contribui atât factori de natură ereditară, cât și o activitate anormală a sistemului imunitar, care începe să atace țesuturile sănătoase ale creierului. Expunerea la anumite toxine poate și ea să contribuie la apariția bolii somnului.

Boala somnului începe cu o predispoziție genetică subiacentă; o persoană se naște cu anumite gene, motiv pentru care are un risc mai mare de a dezvolta narcolepsie. În copilărie sau în adolescență, un eveniment cum ar fi o infecție poate declanșa apariția narcolepsiei. În loc ca sistemul imunitar să atace pur și simplu infecția, acesta atacă celulele specializate din creier care produc hipocretină. 

Pierderea celulelor producătoare de hipocretină duce la apariția simptomelor narcolepsiei. Deoarece se crede că sistemul imunitar este responsabil pentru pierderea acestor celule, narcolepsia este considerată o boală autoimună. Unul dintre evenimentele declanșatoare legate de narcolepsie este o infecție cu virusul gripal H1N1.

Unele persoane cu narcolepsie au rude apropiate cu simptome similare. Dar și toxinele, pesticidele, metalele grele și fumatul pasiv pot declanșa boala.

Ce simptome are o persoană cu narcolepsie?

Pe scurt, narcolepsia este caracterizată prin somnolență excesivă, paralizie în somn, halucinații și, în unele cazuri, episoade de cataplexie (pierderea parțială sau totală a controlului muscular, declanșată adesea de o emoție puternică, cum ar fi râsul).

Narcolepsia apare la oameni de toate vârstele, dar primul semn de somnolență în timpul zilei apare, de obicei, în anii adolescenței sau la douăzeci de ani. Deoarece simptomele narcolepsiei imită depresia, alte tulburări de somn sau alte boli, aceasta poate rămâne nediagnosticată și netratată ani de zile.

Cu toate că narcolepsia nu este o afecțiune fatală, poate cauza decesul prin accidentare.

Boala somnului se manifestă astfel: 

Starea de somnolență anormală în timpul zilei

Pacientul care suferă de boala somnului poate avea de-a face cu o somnolență accentuată pe tot parcursul zilei. Această stare îl împiedică să-și ducă la îndeplinire sarcinile. În general, somnolența accentuată este primul simptom al narcolepsiei.

Cataplexia

Pierderea bruscă a tonusului muscular, fie că vorbim despre anumite grupe de mușchi, fie că vorbim despre musculatura întregului corp, poate fi un alt semn al bolii somnului. Emoțiile intense sunt cele care declanșează cataplexia: furia, entuziasmul, frica ori râsul puternic.

Paralizie in somn

Incapacitatea temporară de a te putea mișca sau de a vorbi în timp ce adormi sau te trezești durează de obicei doar câteva secunde sau minute și este similară cu inhibițiile induse de REM ale activității musculare voluntare. Paralizia în somn seamănă cu cataplexia, cu excepția faptului că pacienții sunt pe deplin conștienți. Chiar și atunci când cataplexia severă și paralizia de somn nu duc la disfuncție permanentă, pacienții își recuperează rapid capacitatea deplină de a se mișca și de a vorbi.

Halucinații

Imaginile foarte vii și uneori înspăimântătoare pot însoți paralizia somnului și apar de obicei atunci când oamenii adorm sau se trezesc. Acestea pot fi vizuale, însă și auditive ori olfactive.

Somn fragmentat și insomnie

În timp ce persoanele cu narcolepsie sunt foarte somnoroase în timpul zilei, de obicei întâmpină dificultăți în a adormi noaptea. Somnul poate fi perturbat de insomnie, halucinații, apneea în somn, acțiunea în timpul visării și mișcările periodice ale picioarelor.

Comportamente automate

Persoanele cu narcolepsie pot experimenta episoade temporare de somn care pot fi foarte scurte și care nu durează mai mult de câteva secunde la un moment dat. O persoană adoarme în timpul unei activități și continuă automat activitatea pentru câteva secunde sau minute fără a fi conștientă de ceea ce face. Acest lucru se întâmplă cel mai adesea în timp ce oamenii sunt angajați în activități obișnuite, cum ar fi tastarea la calculator sau conducerea autovehiculelor. Nu își pot aminti acțiunile, iar performanța lor este aproape întotdeauna afectată. Scrisul lor de mână poate, de exemplu, să degenereze într-o mâzgălitură ilizibilă. Dacă apare un episod în timp ce conduc, pacienții pot produce un accident. Oamenii tind să se trezească din aceste episoade simțindu-se înviorați, constatând că somnolența și oboseala lor s-au diminuat temporar.

De câte feluri este narcolepsia?

Există două tipuri de boală a somnului:

Narcolepsia de tip 1

Aceasta este narcolepsia cu cataplexie. Pacienții care suferă de această afecțiune au un nivel redus de hipocretină în creier.

Narcolepsia de tip 2

Aceasta este narcolepsia fără cataplexie. Persoanele cu această boală au un nivel normal de hipocretină în creier și se confruntă cu simptome mai blânde. O afecțiune cunoscută sub numele de narcolepsie secundară poate rezulta dintr-o leziune a hipotalamusului, o regiune profundă a creierului care ajută la reglarea somnului. Pe lângă simptomele tipice ale narcolepsiei, persoanele pot avea, de asemenea, probleme neurologice severe și pot dormi perioade lungi (mai mult de 10 ore) în fiecare noapte.

Cum se diagnostichează narcolepsia?

Examinarea fizică a pacientului, anamneza, precum și testele specifice pot ajuta medicul să stabilească acest diagnostic. Polisomnografia și testul multiplu de latență a somnului (MSLT) sunt testele care pot identifica prezența narcolepsiei.

Ce opțiuni de tratament există pentru boala somnului?

Nu există un tratament care să vindece boala somnului, însă unele medicamente și modificări ale stilului de viață pot spori calitatea vieții pacientului prin combaterea somnolenței excesive și a cataplexiei.

Medicația

Medicamentele antidepresive, inhibitorii de serotonină-noradrenalină, precum acestea https://doc.ro/medicamente/src/VENLAFAXINUM?itms=100, inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei, precum și medicamentele care stimulează activitatea creierului sunt folosite pentru tratarea acestei boli. 

Mai este recomandat și oxibatul de sodiu. Oxibatul de sodiu (cunoscut și sub numele de gamma hidroxibutirat sau GHB) a fost aprobat de Administraţia Americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) pentru a trata cataplexia și somnolența excesivă în timpul zilei la persoanele cu narcolepsie. Este un sedativ puternic care trebuie luat de două ori pe noapte. Din cauza problemelor de siguranță asociate cu utilizarea acestui medicament, distribuția oxibatului de sodiu este strict restricționată.

Modificări în stilul de viață

Este nevoie, însă, și de unele modificări ale stilului de viață, în sensul că persoana trebuie să aplice anumite metode pentru a reduce manifestările bolii somnului. În acest sens, se recomandă următoarele:

Stabilirea unui orar de somn în timpul zilei

Dacă pacientul doarme în câteva reprize scurte, se va simți mai bine și manifestările bolii vor fi estompate. Bineînțeles că acest lucru depinde și de activitățile persoanei, de serviciul pe care îl are și de cum își poate organiza ziua.

Stabilirea și menținerea unui program fix de somn

E indicat că persoana să se culce la aceeași oră în fiecare zi și să se trezească, de asemenea, la o oră exactă. E bine că programul să fie menținut atât în zilele de muncă, precum și în cele de weekend.

Evitarea anumitor obiceiuri înainte de culcare

Se va evita consumul de cofeină, dar și cel de alcool, cu câteva ore înainte de culcare. Dacă persoana obișnuiește să bea cafea sau să mănânce ciocolată, e bine să le consume în cursul dimineții sau cel târziu până în ora 15:00. Dacă persoana simte nevoia să bea ceva cald seara, poate să apeleze la o cană cu lapte sau un ceai de plante (de mușețel, de tei, de valeriană etc). De asemenea, se poate lua un supliment alimentar pe bază de valeriană, roiniță, passifloră etc. Cu o oră înainte de culcare se va renunța la butonatul telefonului și la cititul pe tabletă, laptop sau desktop.

Efectuarea unor exerciții fizice

Se recomandă practicarea zilnică a cel puțin 20 de minute de sport, dar pacientul va avea grijă să nu facă sport cu 4-5 ore înainte de ora de culcare. E bine să își programeze timpul dedicat mișcării fie dimineața devreme, fie la prânz (de exemplu, să facă o plimbare de 20 de minute în pauza de masă).

Evitarea meselor copioase seara

Pentru un somn bun, cina e bine să fie luată cu două-trei ore înainte de culcare și să nu fie prea bogată în grăsimi, zahăr și sare. Se recomandă preparate simple, cum ar fi o supă de legume cu două linguri de iaurt și o felie de pâine integrală sau o porție de orez brun cu pește la cuptor și salată de broccoli.

Adoptarea unor obiceiuri relaxante înainte de culcare

Activitățile cu efect calmant, cum ar fi o baie caldă sau lectura dintr-o carte care să confere o stare bună sunt recomandate seara.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Sleep Foundation - What is Narcolepsy
https://www.sleepfoundation.org/narcolepsy
National Institute of Neurological Disorders and Stroke - Narcolepsy Fact Sheet
https://www.ninds.nih.gov/narcolepsy-fact-sheet#3201_1
National Institute of Neurological Disorders and Stroke - Brain Basics: Understanding Sleep
https://www.ninds.nih.gov/health-information/patient-caregiver-education/brain-basics-understanding-sleep

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0