Alergiile si bolile autoimune

Alergiile și bolile autoimune sunt ambele tulburări ale sistemului imunitar, dar implică răspunsuri imune diferite. Cu toate acestea, există unele legături și suprapuneri între ele. Discutăm în acest articol despre ce corelații există între alergii și boli autoimune.

Sistemul imunitar este responsabil de protejarea organismului împotriva agenților patogeni (bacterii, virusuri, paraziți) și a altor amenințări. Acesta utilizează diverse mecanisme pentru a identifica și elimina acești agenți străini. Atât în cazul alergiilor, cât și al bolilor autoimune, cum ar fi lupus eritematos sistemic, poliartrită reumatoidă și tiroidită Hashimoto, sistemul imunitar funcționează defectuos.

Alergiile apar atunci când sistemul imunitar reacționează exagerat la substanțe inofensive din mediul înconjurător, cum ar fi polenul, praful, anumite alimente sau înțepăturile de insecte. În alergii, sistemul imunitar produce anticorpi de tip IgE specifici pentru alergenii respectivi. Acești anticorpi se leagă de mastocite și bazofile, declanșând eliberarea de histamină și alte substanțe chimice care cauzează simptomele alergice (mâncărimi, umflături, strănut, dificultăți respiratorii).

Bolile autoimune apar atunci când sistemul imunitar confundă celulele și țesuturile proprii ale organismului cu agenți străini și le atacă. În bolile autoimune, sistemul imunitar produce autoanticorpi care atacă celulele proprii ale organismului, cauzând inflamație și deteriorare tisulară.

STUDIU LUPUS POETYK SLE-1

Ce legături sunt între alergii și boli autoimune?

Iată care sunt conexiunile generale între alergii și bolile autoimune:

Predispoziție genetică

Atât alergiile, cât și bolile autoimune au componente genetice. Anumiți factori genetici pot predispune indivizii la ambele tipuri de afecțiuni. Genele implicate în reglarea sistemului imunitar, cum ar fi cele din complexul major de histocompatibilitate (MHC), pot influența susceptibilitatea la ambele tipuri de tulburări.

Factori de mediu

Expunerea la anumiți factori de mediu, cum ar fi infecțiile, poluanții și alimentația nepotrivită, poate influența dezvoltarea atât a alergiilor, cât și a bolilor autoimune. Infecțiile virale și bacteriene pot declanșa sau agrava răspunsurile imune aberante, contribuind la dezvoltarea acestor afecțiuni.

Inflamație cronică

Inflamația cronică este o caracteristică comună în ambele afecțiuni. În alergii, inflamația este de obicei localizată la nivelul țesuturilor expuse alergenilor (piele, tract respirator), în timp ce în bolile autoimune, inflamația poate fi sistemică și poate afecta diverse organe. Citokinele și alte molecule de semnalizare implicate în procesele inflamatorii pot juca roluri importante și în ce privește alergiile, și în ce privește bolile autoimune.

Terapii imunomodulatoare

Anumite terapii imunomodulatoare pot fi utilizate în tratamentul ambelor afecțiuni. De exemplu, corticosteroizii sunt folosiți pentru a reduce inflamația atât în cazurile severe de alergii, cât și în bolile autoimune.

Cum se diferențiază alergiile de bolile autoimune?

Între alergii și bolile autoimune există și diferențe foarte importante:

Mecanisme imune diferite

În alergii, răspunsul imun este de tip imediat (mediat de IgE) și este declanșat de expunerea la alergeni specifici. În bolile autoimune, răspunsul imun este de tip mediat de celule (limfocite T și B) și este îndreptat împotriva propriilor celule și țesuturi ale organismului.

Manifestări clinice

Simptomele alergiilor sunt de obicei acute și legate de expunerea la alergeni (strănut, mâncărime, erupții cutanate). Simptomele bolilor autoimune sunt de obicei cronice și variate, depinzând de organul sau sistemul afectat (dureri articulare, oboseală, erupții cutanate, disfuncții organice).

Pacienții cu boli autoimune sunt mai predispuși la alergii?

Așa cum am discutat, există o interacțiune complexă între bolile autoimune și alergii, iar pacienții cu boli autoimune pot avea o predispoziție mai mare la dezvoltarea de alergii din mai multe motive:

Anumite gene implicate în reglarea sistemului imunitar pot crește riscul atât pentru bolile autoimune, cât și pentru alergii.
Bolile autoimune implică inflamație cronică și activare persistentă a sistemului imunitar, iar această inflamație continuă poate crea un mediu propice pentru dezvoltarea de reacții alergice.
Citokinele pro-inflamatorii, cum ar fi TNF-alfa și IL-6, implicate în patogeneza bolilor autoimune, pot influența și dezvoltarea alergiilor.
Infecțiile virale și bacteriene pot declanșa sau exacerba răspunsurile imune anormale, aceste infecții contribuind la dezvoltarea atât a bolilor autoimune, cât și a alergiilor.
Ipoteza igienei sugerează că lipsa expunerii la microorganisme în copilărie poate duce la un sistem imunitar hipersensibil, predispunând la dezvoltarea de boli autoimune. Persoanele care dezvoltă boli autoimune pot avea, de asemenea, un risc crescut de a dezvolta alergii din acest motiv.
Unele studii au arătat că pacienții cu boli autoimune au o incidență crescută a alergiilor comparativ cu populația generală. De exemplu, pacienții cu lupus eritematos sistemic sau tiroidită autoimună au fost raportate că au o prevalență mai mare a alergiilor alimentare și respiratorii. Alte studii sugerează că pacienții cu astm alergic pot avea un risc crescut de a dezvolta anumite boli autoimune.

Ce spun studiile științifice despre alergiile la pacienții cu lupus eritematos sistemic?

Când vorbim de lupus eritematos sistemic, acesta poate apărea în coexistență cu alte boli autoimune (sindromul suprapunerii). Un mic strudiu recent, implicând 39 de pacienți cu lupus, 22 de pacienți cu sindromul suprapunerii și 39 de pacienți care nu aveau lupus, a concluzionat că atât alergiile, cât și dermatita atopică joacă un rol important în apariția lupusului.

Imagistica este obișnuită pentru a confirma implicarea sistemică a lupusului și poate necesita frecvent utilizarea radiografiei de contrast. Reacția de hipersensibilitate la substanțele de contrast radioactive și la colorant este rară, dar reacțiile moderate până la severe pot complica evoluția clinică a pacientului, spun autorii unui alt studiu de dată recentă, care a analizat prevalența lupusului la pacienții cu alergie la substanțele de contrast.

Din 222.644.308 de pacienți adulți, au existat 458.303 (0,2%) pacienți cu alergie documentată la substanțe de contrast și 1.282.521 (0,57%) cu lupus eritematos sistemic. În ce privește pacienții cu lupus, 1,1% au avut alergie documentată la agenții de contrast, în timp ce 0,6% nu au avut o alergie documentată. Pacienții cu lupus aveau un risc de alergie cu 42% mai mare comparativ cu pacienții fără lupus. Autorii studiului au concluzionat că pacienții cu lupus eritematos sistemic au o alergie la substanțele de contrast documentată statistic mai mare în comparație cu pacienții fără lupus.

O revizuire a mai multor articole a fost realizată pentru a investiga în mod cuprinzător dacă pacienții cu rinită alergică prezintă un risc mai mare de apariție a lupusului eritematos sistemic în comparație cu persoanele fără rinită. Revizuirea sistemică a literaturii științifice a fost efectuată utilizând bazele de date EMBASE și MEDLINE.

Oamenii de știință spun că, din 21.486 de articole, după două runde de revizuire, un studiu de cohortă și șapte studii caz-control cu 3.326.171 de participanți, meta-analiza a constatat că pacienții cu rinită alergică aveau un risc semnificativ mai mare de lupus eritematos sistemic decât cei fără rinită. Concret, a fost observat un risc de lupus semnificativ crescut de 1,4 ori în rândul pacienților cu rinită alergică.

Influențe reciproce între alergii și boli autoimune

Așdar, prezența unei alergii poate influența apariția unei boli autoimune, la fel cum prezența unei boli autoimune poate facilita apariția unei alergii.

Alergiile implică răspunsuri imune exagerate la alergeni, ceea ce poate duce la inflamație cronică, care, mai departe, poate perturba reglementarea normală a sistemului imunitar și poate crea un mediu favorabil pentru dezvoltarea răspunsurilor autoimune. În alergii, sistemul imunitar este activat frecvent, ceea ce poate duce la o suprasolicitare imunitară, care conduce spre declanșarea reacțiilor imune anormale împotriva țesuturilor proprii.

Bolile autoimune implică adesea un dezechilibru în subpopulațiile de celule T, cum ar fi celulele Th1 și Th2. Un dezechilibru al celulelor Th2, care sunt implicate în răspunsurile alergice, poate crește susceptibilitatea la alergii în cazul pacienților cu boli autoimune. Bolile autoimune cauzează inflamație sistemică, afectând multiple organe și sisteme, iar aceasta cu citokinele pro-inflamatorii pot afecta reglementarea normală a răspunsurilor alergice, crescând riscul de alergii.

Dacă suferi de alergii, cum poți scădea riscul de boli autoimune?

Scăderea riscului de a dezvolta boli autoimune în contextul în care suferi de alergii implică adoptarea unor măsuri care vizează reducerea inflamației cronice, susținerea bunei funcționări a sistemului imunitar și menținerea unui stil de viață sănătos.

Utilizează, deci, medicamente antihistaminice, corticosteroizi nazali și alte tratamente prescrise de medic pentru a controla simptomele alergiilor. Imunoterapia specifică (alergeni injectați sau administrare sublinguală) poate ajuta la desensibilizarea la anumite alergii. Identifică și evită pe cât posibil alergenii cunoscuți, cum ar fi polenul, praful, mucegaiul, părul de animale și anumite alimente.
Axează-te pe o alimentație antiinflamatoare: consumă alimente bogate în antioxidanți și acizi grași Omega-3 (fructe proaspete, legume crude și fierte sau la cuptor, pește gras la cuptor sau la abur, nuci, semințe) și evită alimentele ultra procesate, bogate în zahăr și grăsimi trans, care provoacă și întrețin inflamația: mezeluri, brânză topită, produse cu zahăr, chipsuri, preparate de la fast-food și patiserie.
Activitatea fizică moderată, cum ar fi mersul pe jos, jogging-ul, înotul sau yoga, poate întări sistemul imunitar și reduce inflamația. Asigură-te că dormi suficient (7-8 ore pe noapte) pentru a permite organismului să se regenereze și sistemului imunitar să funcționeze optim. Dacă te confrunți cu stres cronic sau anxietate, caută modalități adecvate de detensionare (yoga, aromaterapie, drumeții etc.) sau. Dacă nu funcționează, consultă un specialist în sănătate psihică pentru a primi sprijin adecvat.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Global Autoimmune Institute - Allergies and Autoimmunity
https://www.autoimmuneinstitute.org/articles/allergies-and-autoimmunity/
Research Gate - The Association of Allergy and Systemic Lupus Erythematosus as a Single Disease and an Overlapping Syndrome compared to Control Group
https://www.researchgate.net/publication/373763400_The_Association_of_Allergy_and_Systemic_Lupus_Erythematosus_as_a_Single_Disease_and_an_Overlapping_Syndrome_compared_to_Control_Group
Studiul „The Association of Allergy and Systemic Lupus Erythematosus as a Single Disease and an Overlapping Syndrome compared to Control Group”, apărut în September 2023, Bangladesh Journal of Medical Science 22(4):916-919, 22(4):916-919, DOI:10.3329/bjms.v22i4.68680, autori: Yulyani Werdiningsih et al.
Annals - Systemic Lupus Erythematosus is associated with increased risk for radiocontrast allergy
https://www.annallergy.org/article/S1081-1206(22)01242-X/fulltext
Studiul „Systemic Lupus Erythematosus is associated with increased risk for radiocontrast allergy”, apărut în P020| Volume 129, ISSUE 5, SUPPLEMENT , S20-S21, November 2022, DOI:https://doi.org/10.1016/j.anai.2022.08.561, autori: N. Rawal, S. Imam, A. Shaikh, E. Capitle
Wiley Online Library - Allergic rhinitis and risk of systemic lupus erythematosus: A systematic review and meta-analysis
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/1756-185X.13928
Studiul „Allergic rhinitis and risk of systemic lupus erythematosus: A systematic review and meta-analysis”, apărut în International Journal of Rheumatic Diseases, Volume23, Issue11, November 2020, Pages 1460-1467, https://doi.org/10.1111/1756-185X.13928, autori: Wasit Wongtrakul, Nipith Charoenngam, Ben Ponvilawan, Patompong Ungprasert