Potrivit unui studiu publicat in JAMA Network Open, activitatea fizica in aer liber este asociata cu un volum mai mare al creierului si cu o imbatranire sanatoasa a creierului, ba chiar poate impiedica declinul cognitiv si dementa.

Explicatia consta, cel putin la prima vedere, in faptul ca persoanele active prezinta mai putini factori de risc metabolic si vascular. Cu toate acestea, nu pot fi prezise cu exactitate nivelurile specifice de activitate fizica optime pentru prevenirea dementei.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Orientarile Departamentului de Sanatate si Servicii Umane 2018 privind activitatea fizica pentru americani sugereaza ca orice tip de activitate fizica este preferabil sedentarismului, insa practicarea a 150 de minute pe saptamana de activitate fizica moderata si intensa poate avea beneficii substantiale pentru sanatatea mintala si cerebrala, in general.

Pentru studiul actual, Nicole L. Spartano, PhD, Boston University School of Medicine, Boston, Massachusetts, si colegii sai au folosit date din Framingham Heart Study pentru a analiza 2354 de pacienti (varsta medie fiind de 53 ani, dintre care 54,2% erau femei). Pacientii au purtat un pedometru mai mult de 10 ore/zi, pe o perioada de peste 3 zile, pentru a masura pasii totali urmariti pe zi, precum si intensitatea si durata activitatii fizice. Evaluarea s-a efectuat cu un RMN cerebral, astfel ca cercetatorii au masurat diferentele la nivelul volumului creierului total, si precum si alti markeri de imbatranire a creierului.

Studiul a constatat ca activitatea fizica moderata asociata cu expunerea la lumina zilei se coreleaza cu un volum total crescut al creierului si fiecare activitate suplimentara de activitate fizica a intensitatii luminoase a fost asociata cu o scadere a imbatranirii creierului de aproximativ 1 an si o luna.

In ceea ce priveste activitate fizica intensa, la o intensitate mai mare a luminii, precum si efectuarea a peste 7500 de pasi pe zi, au fost asociate cu un volum total al creierului si mai mare, o imbatranire a creierului si mai lenta, respectiv echivalentul a aproximativ 1,4 pana la 2,2 ani.

Asadar, cu cat sunt mai crescute atat activitatea fizica regulata, cat si durata exercitiilor, dar si intensitatea luminii sub care se desfasoara, cu atat imbatranirea creierului este mai lenta si procesele cognitive se mentin mai mult timp, intacte.

Exercitiile fizice produc schimbari in creier, iar memoria este imbunatatita

Alti cercetatori^* au descoperit ca exercitiile fizice produc anumite schimbari in creierul uman, in sensul ca protejeaza memoria si abilitatile de gandire.

Intr-un studiu efectuat la University of British Columbia, cercetatorii au descoperit ca exercitiile fizice aerobice facute in mod regulat par sa creasca dimensiunea hipocampului, o zona importanta a creierului implicata in procesul de invatare si in cel al memoriei verbale. Antrenamentele de rezistenta, exercitiile pentru tonifierea muschilor si cele pentru imbunatatirea echilibrului nu au avut aceleasi rezultate.

Expertii spun ca exercitiile fizice ajuta memoria si gandirea, atat prin mijloace directe, cat si pe cai indirecte. Beneficiile exercitiilor vin direct din faptul ca ele au capacitatea de a reduce rezistenta la insulina, de a reduce inflamatia din corp si de a stimula eliberarea factorilor de crestere, acele substante chimice din creier care influenteaza sanatatea neuronilor, dezvoltarea unor noi vase de sange in creier si chiar abundenta si supravietuirea noilor neuroni.

In mod indirect, activitatea fizica imbunatateste somnul si starea de spirit, reduce stresul si anxietatea, iar expertii ne reamintesc ca problemele aparute in aceste arii determina frecvent ori contribuie la tulburarile cognitive.

Multe studii au sugerat in trecut ca anumite parti din creier care controleaza gandirea si memoria au un volum mai mare la acei oameni care fac exercitii fizice, in comparatie cu persoanele sedentare. Un lucru care i-a surprins in mod placut pe oamenii de stiinta este faptul ca, prin implicarea in cadrul unui program regulat de activitate fizica de intensitate moderata, pe o perioada de 6 luni sau un an, este asociata cu o crestere a volumului in anumite regiuni din creier, cum ar fi cortexul prefrontal si cortexul temporal medial, subliniaza dr. Scott McGinnis, de la Harvard Medical School^*.

Cum te motivezi sa faci miscare

Daca nu obisnuiesti sa mergi pe jos, ia in considerare activitati fizice de intensitate moderata, cum ar fi inotul, urcatul treptelor, tenisul, squash-ul sau dansul. Si activitatile casnice conteaza, cum ar fi spalarea podelelor cu mopul (cand este o activitate de intensitate mai mare), faptul ca strangi frunzele copacilor in gradina etc. Daca nu reusesti sa iti creezi un program regulat prin care sa faci miscare mai des, incearca si aceste idei:

- Te poti inscrie la o sala de fitness sau te poti antrena des cu un prieten, care te va ajuta sa iti mentii motivatia.

- Monitorizeaza progresele pe care le faci, pentru ca acest lucru te incurajeaza sa iti atingi obiectivele.

- Daca este posibil, angajeaza-ti un antrenor personal, pentru ca si acest lucru (faptul ca platesti un specialist) reprezinta o motivatie buna.

Sursa foto: Shutterstock

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Bibliografie:

^*Harvard Medical School - https://www.health.harvard.edu/blog/regular-exercise-changes-brain-improve-memory-thinking-skills-201404097110