Dementa - Semnale de alarma, cauze, tratament

Despre demență
- Ce este demența și funcțiile afectate de demență
- Cauzele ale demenței
      - Boli degenerative
          - Boala Alzheimer
          - Boala Parkinson
          - Boala Huntington
          - Demența cu corpi Lewy
          - Boala Creurzfeldt - Jacob
      - Afecțiuni ereditare
      - Afectarea țesutului cerebral
      - Blocarea fluxului sangvin către creier
      - Hidrocefalia
      - Sifilisul netratat
      - Atrofia multi-sistemică
- Factori favorizanți ai dementei
      - Infecțiile cu HIV
      - Traumatisme cranio cerebrale
      - Consum excesiv de alcool
      - Abuz de medicamente sedative sau antidepresive
      - Boli cardiovasculare
      - Encefalita virală
      - Hipotensiunea persistentă
      - Aport insuficient de vitamine
- Primele semne ale demenței
      - Tulburări de memorie
      - Diminuaraea sau pierderea simțului de orientare
      - Alterarea capacității de vorbire
      - Alterarea comportamentului
- Diagnosticarea demenței
      - Evaluarea medicală și urmărirea evoluției simptomelor
      - Analize de laborator
      - Teste imagistice
- Evoluția demenței
- Tipuri de demență
      - Demența de tip Alzheimer
      - Demența cu corpi Lewy
      - Dementa vasculară fronto-temporală
      - Demența cauzată de alcool

Tratarea demenței
- Tratament medicamentos pentru înlăturarea cauzelor
- Tratament de încetinire sau stopare a evoluției demenței
- Tratament chirurgical pentru hidrocefalii sau tumori cerebrale
- Planul de îngrijire și ameliorare a efectelor demenței
- Prevenirea îmbătrânirii creierului și a demenței

Îngrijirea bolnavilor cu demență
- Asigurarea nutriției corecte pentru un bolnav de demență
- Asigurarea unui mediu sigur pentru bolnavul de demență

Prevenție demență

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Despre demență

Demența nu este o afecțiune specifică, termenul acesta descriind, mai degrabă, o serie de simptome asociate cu un declin al memoriei și al capacității de gândire, care afectează calitatea vieții individului.  

Tulburările grupate sub termenul general „demență” sunt cauzate de modificări anormale ale creierului. Aceste schimbări declanșează o scădere a abilităților de gândire, cunoscute și sub numele de abilități cognitive, suficient de sever pentru a afecta viața de zi cu zi și independența pacientului. Ele afectează, de asemenea, comportamentul, sentimentele și relațiile.

Boala Alzheimer reprezintă 60-80% dintre cazurile de demență. Demența vasculară, care apare din cauza sângerării microscopice și a blocării vaselor de sânge din creier, este a doua cea mai frecventă cauză a demenței. Cei care experimentează simultan modificări ale creierului mai multor tipuri de demență au demență mixtă. Există multe alte afecțiuni care pot provoca simptome de demență, inclusiv unele care sunt reversibile, cum ar fi problemele tiroidiene și deficiențele de vitamine.

Demența este adesea denumită în mod incorect „senilitate” sau „demență senilă”, ceea ce reflectă credința larg răspândită, dar incorectă, că declinul psihic grav este o parte normală a îmbătrânirii.

Aproximativ 6,5 milioane de americani trăiesc cu boala Alzheimer, cel mai frecvent tip de demență, deși mulți experți spun că acest număr este probabil mai mare. Și se estimează că prevalența sa va ajunge la aproape 13 milioane până în 2050, conform unui raport din 2022 al Asociației Alzheimer. La nivel global, peste 55 de milioane de oameni suferă de demență, estimează Organizația Mondială a Sănătății.

Ce este demența și funcțiile afectate de demență

Demența descrie grupul de simptome care afectează memoria, capacitățile intelectuale și abilitățile sociale ale individului. Medicii stabilesc diagnosticul de demență numai dacă cel puțin două dintre următoarele funcții ale creierului sunt afectate:

· Memoria
· Aptitudinile lingvistice
· Procesarea corectă a informațiilor
· Abilitatea de a se orienta în spațiu
· Judecata
· Atenția

Cauze ale demenței

Demența apare în urma degradării unor celule nervoase din creier, degradare care se poate petrece în mai multe regiuni ale creierului în același timp. Demența afectează indivizii în mod diferit, impactul avut asupra acestora precum și evoluția bolii aflându-se în strânsă legătură cu zona din creier afectată de boală. 

Dacă demența apare ca o reacție la anumite medicamente ori în urma unui deficit de vitamine, tratamentul poate îmbunătăți considerabil situația pacientului, ba poate chiar să vindece afecțiunea. Atunci când vorbim însă de o demență degenerativă (progresivă), boala este ireversibilă și se agravează pe măsură ce trec anii până să se decopere cauzele care declanșează această afecțiune.

Demența poate să apară și din cauza vârstei. Potrivit unui studiu din 2020, înaintarea în vârstă este cel mai mare factor de risc cunoscut pentru demență 1. Majoritatea persoanelor cu demență au peste 65 de ani, iar riscul acestei afecțiuni crește pe măsură ce îmbătrânești.

Boli degenerative

Bolile degenerative sunt boli care se agravează în timp, în ciuda tratamentului administrat ori a stilului de viață adoptat. 
Tipurile de demență degenerativă sunt : Alzheimer, demența vasculară, demența cu corpi Lewy, demența frontotemporală, demența mixtă, boala Huntington, boala Creutzfeldt-Jakob.

Boala Alzheimer

Boala Alzheimer este cel mai comun tip de demență și apare cu precădere la persoanele de peste 65 de ani. Cu toate că nu se cunosc cauzele acestei afecțiuni, oamenii de știință susțin că există o legătură între declanșarea Alzheimerului și plăcile amiloide formate în creierul pacienților diagnosticați cu această boală. Factorii genetici contribuie și ei la dezvoltarea Alzheimerului.

Boala Parkinson

Boala Parkinson este o afecțiune degenerativă a creierului, care determină probleme motorii, însă nu este un tip de demență. Totuși, specialiștii au confirmat existența unei legături între Parkinson și demență, aceștia susținând că pacienții diagnosticați cu Parkinson prezintă risc crescut de demență.

Boala Huntington

Boala Huntington este declanșată de o mutație de natură genetică, care produce daune serioase celulelor nervoase din creier, dar și din măduva spinării. Semnele și simptomele apar după 30 de ani și afectează în mod special capacitățile cognitive ale individului.

Demența cu corpi Lewy

Corpii Lewy sunt conglomerate de proteine anormale care se regăsesc în creierul celor afectați de acest tip de demență și care întrerup semnalele transmise între neuroni. Acești corpi se regăsesc și în creierul pacienților diagnosticați cu Parkinson. Cu toate că se asemenea foarte mult cu boala Alzheimer, demența cu corpi Lewy are câteva trăsături aparte : halucinații vizuale, tremor specific Parkinsonului, probleme de percepție vizuala, alterarea stării de conștiență.

Boala Creurzfeldt - Jacob

Boala Creutzfeldt-Jakob este o afecțiune care declanșează demență și apoi produce decesul pacientului, evoluția sa fiind extrem de rapidă comparativ cu cea a altor tipuri de demență. Această boală este rară și apare în general la pacienții de 60 de ani. Specialiștii sunt de părere că boala Creyrzfeld – Jakob este declanșată de o proteină anormală ce se formează în creier.

Afecțiuni ereditare

Majoritatea cazurilor de demență nu sunt moștenite, însă acest lucru depinde de tipul de demență. Spre exemplu, boala Huntington este declanșată de o mutație genetică, moștenită de la părinți. În cazul acestei afecțiuni, individul va declanșa, mai devreme sau mai târziu, această afecțiune.

Mai mult, între 30-50% dintre cazurile de demență frontotemporală sunt moștenite. În ceea ce privește Alzheimerului, majoritatea cazurilor nu sunt moștenite. Chiar dacă există predispoziție genetică pentru demență, există factori care contribuie mai mult la declanșarea afecțiunii precum factorii ce țin de stilul de viață : stresul, fumatul, alimentația săracă în nutrienți importanți și alte obiceiuri nesănătoase.

Afectarea țesutului cerebral

Țesutul cerebral este afectat de demență, la nivelul acestuia apărând diverse anomalii precum placa amiloidă, moartea unor celule cerebrale și chiar și scăderea în volum a unor porțiuni întregi de țesut.

Blocarea fluxului sangvin către creier

Blocarea fluxului sangvin către creier în timpul unui accident vascular cerebral poate declanșa instalarea dementei. Asta pentru că prin blocarea fluxului sangvin se blochează și oxigenarea creierului, iar celulele cerebrale sunt afectate. Acest lucru se petrece în cazul demenței vasculare.

Hidrocefalia

Hidrocefalia este o afecțiune a creierului caracterizată de acumularea excesivă de lichid cefalorahidian la nivelul ventriculilor cerebrali. Această acumulare de lichid provoacă tulburări de gândire, dificultăți motorii și pierderea controlului asupra intestinelor. Hidrocefalia este un tip de demență care are simptome ce se aseamănă cu cele ale Alzheimerului.

Sifilisul netratat

Sifilisul netratat poate cauza, de asemenea, demență. Sifilisul este o boală cu transmitere sexuala, declanșată de virusul Treponema Pallidum. Netratat corespunzător, în timp, sifilisul se transformă în neurosifilis, iar apoi în demență. Neurosifilisul este stadiul final al bolii și apare la 15-20% dintre persoanele care nu s-au tratat. Evoluția neurosifilisului este înceată, afectând treptat creierul și măduva spinării.  

Atrofia multi-sistemică

Atrofia multi-sistemică mai poartă și denumirea de tetrapareză spastică ori de sindrom Shy-Drager și este o afecțiune degenerativă a creierului, declanșată de degenerarea celulară.

Factori favorizanți ai demenței

Factorii de risc în cazul demenței sunt următorii:

Ateroscleroza – afecțiunea care determină subțierea vaselor de sânge, precum și îngroșarea pereților acestora, poate avea un impact direct asupra fluxului sangvin de la nivelul creierului, determinând moartea unor celule cerebrale.

Colesterol LDL mărit – e posibil să nu vezi legătura dintre colesterolul mărit și demență, însă colesterolul prea mare crește riscul de dezvoltare a demenței vasculare.

Nivel crescut de hemocisteină – acest aminoacid formează depozite de proteine care predispun la Alzheimer, demență vasculară și tulburări cognitive.

Diabet – diabetul crește riscul de demență vasculară, dar și de Alzheimer.

Factori psihologici – persoanele introvertite, care obișnuiesc să se izoleze social, au riscuri mai mari să dezvolte Alzheimer.

Sindromul Down - majoritatea persoanelor care suferă de sindromul Down vor dezvolta, la vârsta adultă, Alzheimer.

Infecțiile cu HIV

HIV (Virusul imunodeficienței umane) are adesea ca și complicație demența întrucât, în timp, virusul atacă sistemul nervos, produce daune la nivelul creierului și determină dezvoltarea demenței.

Traumatisme cranio-cerebrale

Și traumatismele cranio-cerebrale pot declanșa instalarea dementei. Un traumatism suferit în copilărie sau tinerețe crește considerabil (cu până la 50%) șansele de a face demență mai târziu.

Consum excesiv de alcool

Consumul excesiv de alcool crește riscul de a dezvolta un tip de demență denumit sindromul Korsakoff. Simptomele acestui sindrom sunt : 
· Dificultăți de învățare 
· Pierderi de memorie pe termen scurt 
· Pierderi de memorie pe termen lung

Abuz de medicamente sedative sau antidepresive

Medicamentele sedative sau antidepresive produc transformări în chimia creierului, astfel încât să liniștească mintea celui care le ia. Atunci când consumul acestora este abuziv, individul devine, pe termen lung, predispus la demență, întrucât creierul îi este afectat de substanțele medicamentoase.

Boli cardiovasculare

Medicamentele sedative sau antidepresive produc transformări în chimia creierului, astfel încât să liniștească mintea celui care le ia. Atunci când consumul acestora este abuziv, individul devine, pe termen lung, predispus la demență, întrucât creierul îi este afectat de substanțele medicamentoase.

Encefalita virală

Virusurile care provoacă encefalită cresc, de asemenea, riscul de a dezvolta demență. Medicii încă nu au descoperit mecanismul prin care acest lucru se petrece, însă bănuiesc că are legătură cu inflamarea creierului în timpul bolii.

Hipotensiunea persistentă

Hipotensiunea persistentă, adesea apărută în rândul persoanelor în vârstă, crește riscul de demență vasculară și, în cazuri mai rare, de Alzheimer.

Aport insuficient de vitamine

Deficitul de vitamine precum vitamina B sau D este asociat cu instalarea demenței. Din fericire însă, în cazuri de acest gen simptomele dementei sunt reversibile odată ce deficitul de vitamine este tratat.

Primele semne ale demenței

Debutul demenței este blând și poate fi cu ușurință trecut cu vederea din cauza simptomelor ce pot fi puse pe seama înaintării în vârstă. Cu cât demența este diagnosticată mai devreme, cu atât calitatea vieții pacientului va fi una mai bună pentru o perioadă mai lungă de timp.

Semnele și simptomele demenței apar atunci când neuronii, cândva sănătoși, sau celulele nervoase,= din creier nu mai funcționează, pierd conexiunile cu alte celule ale creierului și mor. În timp ce toată lumea pierde unii neuroni pe măsură ce îmbătrânește, persoanele cu demență suferă o pierdere mult mai mare.

Pe scurt, printre simptomele demenței se numără:

  • Pierderi de memorie și confuzie
  • Dificultate de a vorbi, de a înțelege și de a exprima gânduri sau de a citi și de a scrie
  • Rătăcire și pierdere într-un cartier cunoscut
  • Probleme în gestionarea responsabilă a banilor și plata facturilor
  • Întrebări repetate
  • Folosirea unor cuvinte neobișnuite pentru numeroase obiecte familiare
  • Pierderea interesului pentru activitățile sau evenimentele zilnice normale
  • Halucinațiile sau experimentarea iluziilor sau paranoia
  • Impulsivitate
  • Pierderea echilibrului și probleme cu mișcarea

Persoanele cu dizabilități intelectuale și de dezvoltare pot dezvolta, de asemenea, demență pe măsură ce îmbătrânesc, iar recunoașterea simptomelor lor poate fi deosebit de dificilă.  

Tulburări de memorie

Tulburările de memorie sunt primele semne că demența de instalează. În primă fază este vorba despre probleme cu memoria pe termen scurt – bolnavul poate pune aceeași întrebare de mai multe ori, uitând complet că a primit deja răspuns. Pe măsură ce boala evoluează, tulburările de memorie devin din ce în ce mai ușor de observat.

Diminuarea sau pierderea simțului de orientare

Un alt simptom al demenței constă în pierderea simțului de orientare. Adesea bolnavii de demență se rătăcesc și uită drumul spre casă, chiar dacă locuiesc într-un oraș mic sau nu se află foarte departe de casă.

Alterarea capacității de vorbire

Capacitatea de vorbire a bolnavilor de demență este și ea afectată, pacientului fiindu-i tot mai greu să își găsească cuvintele și să formuleze fraze simple, la îndemână.

Alterarea comportamentului

Schimbările bruște de dispoziție, atitudinea diferită și comportamentul neadecvat sunt adesea întâlnite la pacienții bolnavi de demență, al căror comportament se alterează pe măsură ce trece timpul.

Apatia

Este un semn comun în demența timpurie. O persoană cu demență își poate pierde interesul pentru hobby-urile sau activitățile pe care obișnuia să le facă. S-ar putea să nu mai vrea să iasă afară sau să se distreze. Pacientul, poate, de asemenea, să-și piardă interesul pentru a petrece timpul cu prietenii și familia și poate părea neliniștit din punct de vedere emoțional.

Dificultate la îndeplinirea sarcinilor

O schimbare subtilă a capacității de a îndeplini sarcini comune este un alt posibil semn de avertizare timpurie al demenței. Acest lucru începe de obicei cu dificultăți în a face sarcini mai complexe, cum ar fi:

  • ținerea evidenței facturilor
  • parcurgerea unei rețete culinare
  • practicarea unui joc care are o mulțime de reguli

Odată cu lupta de a îndeplini sarcinile familiare, o persoană cu demență se poate lupta și să învețe cum să facă lucruri noi sau să urmeze noi rutine.

Diagnosticarea demenței

Nu există analize de sânge care să depisteze demența. Întrucât este o boală destul de greu de diagnosticat e recomandat să se obțină o a doua opinie.

Evaluarea medicală și urmărirea evoluției simptomelor

În primă fază, medicul va evalua situația pacientului în urma unei discuții purtate cu acesta. Printre întrebările adresate pacientului suspectat de demență se află următoarele:
· Ce simptome ai ?
· Când au debutat acestea ?
· Simptomele sunt persistente sau apar și dispar ?
· Cât de severe sunt simptomele ?
· Din cauza simptomelor resimțite ai renunțat la activități pe care le făceai ?
· Exista cazuri în familie de demență, boala Huntington sau Parkinson ?
· Ce alte afecțiuni ai ?
· Ce tratament medicamentos urmezi ?
· Ai trecut printr-o perioadă mai stresantă în ultimul timp ? S-a petrecut vreun eveniment de importanță majoră recent ?

Analize de laborator

Întrucât există o serie de afecțiuni care pot avea simptome similare cu cele ale demenței, medicul poate recomanda următoarele analize de laborator în vederea stabilirii cauzei tulburărilor mentale :

· Verificarea hormonilor tiroidei pentru identificarea unei potențiale hipotiroidii
· Verificarea nivelului de vitamina B12 pentru depistarea deficitului
· ALT sau AST pentru a verifica funcțiile ficatului
· Nivelul de zahăr din sânge
· HIV
· Examen toxicologic
· Puncție lombară pentru verificarea anumitor proteine din măduvă osoasă

Teste imagistice

CT (computerul tomograf) și IRM (imagistica prin rezonanță magnetică) sunt teste ce se fac în cazul în care medicul vrea să se asigure că nu există o altă cauză care declanșează simptomele ce indică demența. Accidentul vascular cerebral sau tumorile pe creier pot fi de vină pentru simptomele specifice demenței.

Evoluția demenței

Demența evoluează în mod progresiv, agravându-se pe măsură ce trec anii. Evoluția demenței poate fi încetinită cu ajutorul tratamentelor medicamentoase și a schimbărilor făcute la nivelul stilului de viață. Din păcate însă, de cele mai multe ori demența este o afecțiune ireversibilă și nevindecabilă.

Tipuri de demență

Demența este termenul folosit pentru a descrie o serie de afecțiuni cu simptome similare. Există mai multe tipuri de demență.

Demența de tip Alzheimer

Demența de tip Alzheimer este caracterizată de placa amiloidă de la nivelul creierului, care în timp ucide celulele cerebrale, precum și legăturile dintre acestea, determinând micșorarea volumului creierului.

Demența cu corpi Lewy

Demența cu corpi Lewy este o afecțiune neurodegenerativă cauzată de o structură anormală apărută la nivelul creierului.

Demența vasculară fronto-temporală

Demența fronto-temporală face referire la afecțiunea cauzată de pierderea progresivă a celulelor nervoase din lobul frontal, dar și din lobul temporal.

Demența cauzată de alcool

Demența cauzată de alcool apare în urma consumului îndelungat și excesiv de alcool, care a produs daune neurologice și cognitive. Tulburările de memorie, pierderea inhibițiilor, precum și incapacitatea de planificare și organizare sunt simptomele specifice ale acestui tip de demență. 

Encefalopatia TDP-43 legată de vârstă predominantă limbică (LATE)

Cercetătorii care investighează ce se întâmplă în interiorul creierului după moarte au ajutat recent la caracterizarea unei noi forme de demență: encefalopatia TDP-43 legată de vârstă predominantă limbică (LATE). LATE provoacă simptome similare cu Alzheimer, inclusiv probleme de gândire, amintire și raționament, dar cu cauze diferite. Acesta implică clustere anormale ale unei proteine numite TDP-43. Această proteină este, de asemenea, implicată în demența frontotemporală, dar LATE prezintă un model diferit de modificări ale creierului și tinde să afecteze persoanele în vârstă. De exemplu, o echipă de cercetători a analizat creierul a 6.196 de oameni cu o vârstă medie la moarte de 88 de ani și a constatat că aproape 40% dintre aceștia ar fi avut encefalopatie TDP-43 legată de vârstă predominantă limbică.

În prezent, nu există nicio modalitate de a diagnostica encefalopatie TDP-43 legată de vârstă predominantă limbică la oamenii vii. Cercetătorii lucrează pentru a explora în continuare cauzele și factorii de risc pentru acest tip de demență și pentru a identifica căi care ar putea ajuta la dezvoltarea unor metode pentru ca medicii să o poată diagnostica.

Tratarea demenței

Unele cazuri de demență sunt tratabile și tratamentul poate reda unele funcții mentale, însă în cele mai multe cazuri demența nu este vindecabilă.

Tratament medicamentos pentru înlăturarea cauzelor

În unele situații, tratarea cauzei care a declanșat demența poate ameliora sau chiar îndepărtă simptomele. Spre exemplu, poi fi recomandate de către medic următoarele:

· Vitamine pentru deficitul de vitamina B12
· Medicamente hormonale pentru hipotiroidism
· Îndepărtarea chirurgicală a tumorilor pe creier
· Tratarea encefalitei
· Tratarea depresiei
· Oprirea tratamentelor medicamentoase care oferă simptome specifice demenței

Tratament de încetinire sau stopare a evoluției demenței

În cazurile în care demența nu poate fi vindecată, tratamentul trebuie să se concentreze pe încetinirea evoluției demenței sau chiar pe stoparea acesteia. Iată ce medicamente sunt folosite pentru tratarea dementei:

Donepezil – acest inhibitor al acetilcolinesterazei reduce declinul cognitiv provocat de demență. Donepezilul se poate folosi atât pentru tratarea Alzheimerului, cât și pentru tratarea demenței cu corpi Lewy. Greața și vărsăturile sunt efecte secundare adesea întâlnite în cazul folosirii tratamentului cu donepezil.

Memantinul – blochează efectele unor substanțe chimice din creier și este folosit pentru tratarea Alzheimerului.

Antipsihotice – acest tip de medicamente este folosit pentru tratarea persoanelor care suferă de tulburări comportamentale din cauza demenței, care devin agresive și agitate.

Tratament chirurgical pentru hidrocefalii sau tumori cerebrale

În cazul în care simptomele specifice demenței sunt declanșate de hidrocefalie sau de tumori cerebrale, tratamentul chirurgical este folosit pentru tratarea cauzei.

Planul de îngrijire și ameliorare a efectelor demenței

Pacienții bolnavi de demență ar trebui îngrijiți astfel încât efectele demenței să fie resimțite cât mai puțin și calitatea vieții să fie îmbunătățită. În primele stadii ale bolii, persoanele din jur trebuie să oferă sprijin bolnavului, să nu aibă reacții furioase atunci când pacientul care suferă de demență uită ceva și să fie în permanență în jurul acestuia.

Pe măsură ce boala avansează însă, siguranța pacientului devine prioritară întrucât acesta poate să își facă rău singur. Controalele de rutină la medicul specialist trebuie făcute o dată la 3-6 luni, în funcție de fiecare caz în parte.

Prevenirea îmbătrânirii creierului și a demenței

Demența poate fi prevenită prin adoptarea unui stil de viață sănătos și prin reducerea riscurilor pe cât este posibil. Specialiștii susțin că îmbătrânirea creierului poate fi prevenită astfel:

· Prin adoptarea unei diete sănătoase și variate, bogată în nutrienți importanți 
· Prin menținerea greutății corporale în parametri normali
· Prin adoptarea unui stil de viață activ și practicarea unui sport
· Prin limitarea consumului de alcool
· Prin renunțarea la fumat (dacă este cazul)
· Prin menținerea tensiunii arteriale în valori normale 

Îngrijirea bolnavilor cu demență

Demența este o afecțiune degenerativă a creierului, care duce la pierderea funcțiilor mentale. În timp, toate tipurile de demență cauzează pierderi mari de memorie, pierderea judecății și a raționamentului, precum și tulburări comportamentale s de personalitate, declin psihic și deces. Modul în care evoluează demența este diferit în funcție de vârsta pacientului, de personalitatea sa, de afecțiunile asociate și de alți factori. Fiind o afecțiune atât de dificilă, pacientul are nevoie de îngrijire specială pentru a nu își face rău singur și pentru a se îngriji corespunzător.

Asigurarea nutriției corecte pentru un bolnav de demență

Alimentația are un rol important în menținerea sănătății pacientului bolnav de demență. Întrucât această afecțiune îl face pe cel bolnav să uite să mănânce la timp, este important ca îngrijitorul său să se asigure că acesta mănâncă cum se cuvine. Pe măsură ce boala avansează, bolnavului îi va fi greu să folosească ustensilele cu care să mănânce, așa că va fi necesar să fie hrănit. Dieta unui bolnav de demență trebuie să fie hrănitoare și variată, pe bază de legume, fructe, cereale integrale, produse lactate și grăsimi sănătoase.

Asigurarea unui mediu sigur pentru bolnavul de demență

Pentru ca bolnavul de demență să fie în siguranță, casa în care acesta locuiește trebuie să fie amenajată astfel încât să nu existe pericol de accidentare. Ia în considerare următoarele modificări:
· Nu muta mobila în momentul îmbolnăvirii pacientului cu Alzheimer
· Ține echipamentul cu care pacientul s-ar putea răni într-o încăpere încuiată cu cheia (bormașini, topor, drujbă, obiecte ascuțite)
· Renunță la mochetele de care pacientul s-ar putea împiedica
· Folosește lumini de veghe pe timpul nopții în încăperile folosite de bolnav
· Ține medicamentele și substanțele de orice natură încuiate cu cheia

Prevenție demență

Deși nu există o modalitate testată de a preveni apariția demenței, poți lua câteva măsuri pentru a reduce riscul de a dezvolta această afecțiune. Printre aceste măsuri se numără:

  • Încearcă să te menții activ din punct de vedere mintal, rezolvând puzzle-uri, jocuri de memorie sau fă-ți un obicei din a citi frecvent. Rămâi activ din punct de vedere fizic. Conform unor cercetări din 2021, persoanele care fac sport în mod regulat pot avea mult mai puține riscuri de a dezvolta demență în comparație cu persoanele care sunt sedentare 2.
  • Dacă fumezi, renunță la acest viciu care îți poate îmbunătăți sănătatea vasculară, precum și multe alte aspecte ale sănătății și bunăstării tale generale.
  • Crește aportul de vitamina D. Ia un supliment zilnic de vitamina D la recomandarea medicului sau consumă alimente care sunt surse bune de vitamina D.
  • Adoptă o dietă echilibrată. O dietă sănătoasă are multe beneficii, inclusiv îmbunătățirea sănătății creierului. Pentru a reduce riscul de demență, încearcă să adopți o dietă bogată în: acizi grași Omega-3, fructe, legume, cereale integrale.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Alzheimer's Association - 2022 Alzheimer’s Disease Facts and Figures
https://www.alz.org/media/Documents/alzheimers-facts-and-figures.pdf
Alzheimer's Association - What Is Dementia?
https://www.alz.org/alzheimers-dementia/what-is-dementia
National Institute on Anging - What Is Dementia? Symptoms, Types, and Diagnosis
https://www.nia.nih.gov/health/what-is-dementia
1 Studiul „Dementia prevention, intervention, and care: 2020 report of the Lancet Commission”, The Lancet, 2020, Gill Livingston, Jonathan Huntley, Andrew Sommerlad, David Ames, Clive Ballard, Sube Banerjee
https://www.thelancet.com/article/S0140-6736(20)30367-6/fulltext
2 Studiul „Association of Physical Activity Level With Risk of Dementia in a Nationwide Cohort in Korea”, JAMA Netw Open. 2021, Minjae Yoon, Pil-Sung Yang, Moo-Nyun Jin, MD3; et al
https://jamanetwork.com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/2787226?utm_source=For_The_Media&utm_medium=referral&utm_campaign=ftm_links&utm_term=121621

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

CELE MAI CITITE

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0