Frica de a vorbi in public si cu cei din jur
Frica de a vorbi in public si cu cei din jur
Frica de a vorbi in public si cu cei din jur
Anxietatea la o primă întâlnire sau când vorbești pentru prima dată în fața unei audiențe sunt absolut normale, dar când sentimentele de nesiguranță și teamă persistă în varii situații de zi cu zi și se generalizează, putem vorbi de o fobie. Frica de a vorbi în public sau cu cei din jur ține de anxietatea socială, o afecțiune reală, dar care se poate trata.
Dacă aproape orice interacțiune cu cei din jur este un chin, poate fi vorba de fobia socială, o afecțiune psihiatrică, a treia ca frecvență după depresie și alcoolism. Psihologii spun că este normal să apară emoții înainte de a vorbi în public, înainte de a merge la o primă întâlnire importantă pe plan personal sau profesional sau înainte de un examen căruia îi acorzi o importanță mare. Aceste emoții te fac să te simți viu și să captezi atenția interlocutorului, prin descărcările de adrenalină.
Dacă, însă, îți e teamă de momentul în care interacționezi cu altcineva, atunci apar blocajul și autolimitarea. Nu este normal să îți limitezi expunerile sociale de teama propriilor emoții. Aceasta este prima etapă dintr-o situație patologică care se poate accentua în lipsa terapiei. Spunând mereu „Eu nu sunt în stare!” sau „Eu nu pot!” se accentuează și mai mult elementul depresiv.
Tulburarea de anxietate socială este reală
Tulburarea de anxietate socială este o teamă intensă și persistentă de a fi privit cu atenție și judecat de alții. Această frică poate afecta munca, școala și alte activități zilnice și poate face dificile relațiile cu cei din jur. Frica de a vorbi în public și de a sta de vorbă cu alte persoane mai mult sau mai puțin cunoscute poate fi paralizantă, însă vestea bună este că e ceva tratabil.
Tulburarea de anxietate socială începe de obicei în timpul copilăriei târzii și poate semăna cu timiditatea extremă sau evitarea situațiilor sau a interacțiunilor sociale. Apare mai frecvent la femei decât la bărbați, iar această diferență de gen este mai pronunțată la adolescenți și adulții tineri. Fără tratament, tulburarea de anxietate socială poate dura mulți ani sau chiar toată viața.
Din ce cauze apare fobia socială?
Ca și alte fobii, anxietatea socială este o reacție de frică la ceva care nu este de fapt periculos - deși corpul și mintea reacţionează ca și cum pericolul ar fi real. Aceasta înseamnă că persoana afectată simte senzații fizice de frică, cum ar fi bătăile mai rapide ale inimii și respirația accelerată
Mecanismul biologic de „luptă sau fugi” se activează atunci când ne este frică, fiind un răspuns încorporat al sistemului nervos care ne avertizează asupra pericolului, astfel încât să ne putem proteja. În caz de fobie socială, acest răspuns este activat prea des, prea puternic și în situațiile în care nu are de ce să fie activat.
Deoarece senzațiile fizice sunt reale și uneori destul de puternice, pericolul pare și el cât se poate de real. Așa că persoana se poate bloca și se va simți incapabilă de a interacționa. Pe măsură ce corpul experimentează aceste senzații fizice, mintea trece prin frică și nervozitate.
Persoanele cu fobie socială tind să interpreteze aceste senzații și emoții într-un mod care le face să evite situația („Dacă inima îmi bate cu putere, înseamnă că acest lucru e periculos, deci mai bine nu îl fac!”). Altcineva care nu are fobie socială ar putea interpreta aceleași senzații fizice de nervozitate într-un mod diferit („Da, e normal ca inima să îmi bată mai repede, sunt puțin emoționat că este rândul meu să vorbesc, dar nu e mare lucru, o să vorbesc și gata”).
Cum poate frica de vorbi în public sau cu alții să te afecteze?
Persoana cu fobie socială poate ajunge să se simtă singură sau dezamăgită de oportunitățile ratate în ce privește relațiile de prietenie, de exemplu. Fobia socială ar putea împiedica pe cineva să discute cu colegii în sala de mese, să se alăture unui club după școală, să meargă la o petrecere sau să ceară cuiva o întâlnire.
De asemenea, anxietatea socială ar putea împiedica un copil sau un adolescent să ofere un răspuns voluntar în clasă, să citească ceva cu voce tare sau să facă o prezentare în fața colegilor. La fel, tânărul s-ar putea simți prea emoționat pentru a pune o întrebare în clasă sau pentru a cere ajutor de la un profesor.
Nu mai puțin important, o persoană care se teme să discute cu ceilalți poate rata șanse de a-și împărtăși talentele și de a învăța noi abilități: un elev poate evita să intre în trupa de teatru a școlii sau să se înscrie în echipa de fotbal, un adult ar putea evita să participe la un proiect interesant la muncă.
Terapia este foarte importantă
În momentul în care ai probleme în a te exprima în public, următoarea etapă este să nu mai comunici nici cu persoane apropiate sau proaspăt cunoscute, moment în care terapia ar putea deveni o necesitate. Dacă eviți să vorbești cu alți oameni de teama permanentă a penibilului sau dacă toate situațiile în care te expui social ți se par ridicole, aceste situații conduc la așa numita fobie socială.
Fobia socială poate incapacita complet o persoană. Când ajunge la extrem, înseamnă ca persoana nu mai vrea să iasă din casă, nu mai vrea să discute cu nimeni și nici măcar de propria locuință nu se va mai preocupa, preferând să stea într-o zonă cât mai restrânsă.
Terapia cognitiv-comportamentală
Terapia cognitiv-comportamentală este tratamentul de primă linie pentru anxietatea socială. Este o formă de psihoterapie menită să modifice gândurile și comportamentele pentru a influența pozitiv emoțiile persoanei afectate, care presupune expunere, restructurare cognitivă și formarea abilităților sociale.
Expunerea poate avea loc fie prin imaginarea, fie prin experimentarea unei situații specifice sau a unei situații sociale în viața reală. Terapeutul poate începe cu expunerea imaginară și, în cele din urmă, poate trece la expuneri din viața reală.
Restructurarea cognitivă implică o serie de exerciții menite să identifice gândurile negative, să evalueze cât de adevărate sunt acestea și să construiască gânduri alternative.
Antrenamentul abilităților sociale implică diverse exerciții, cum ar fi modelare, repetiții și jocuri de rol, menite să ajute oamenii să învețe comportamente adecvate care să le scadă anxietatea în situații sociale.
Terapia de acceptare și angajament
Terapia de acceptare și angajament este o tehnicpă bazată pe filozofia budistă. Prin intermediul acesti terapii, înveți cum să accepți gândurile negative și anxietatea și să trăiești cu ele mai degrabă decât să încerci să le elimini. Detașându-te de anxietatea socială, este de așteptat ca simptomele să se diminueze în mod natural.
Medicamente
În unele cazuri poate fi nevoie și de medicamente pentru a trata anxietatea socială. Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) sunt considerați tratamentul de farmacoterapie de primă linie datorită ușurinței de administrare și a faptului că efectele secundare sunt tolerabile. Cu toate acestea, din cauza potențialului de sevraj, ISRS ar trebui să fie întotdeauna reduse treptat până la încetarea tratamentului. Printre acestea se numără paroxetina, fluvoxamina, sertralina și escitalopramul.
Și inhibitorii recaptării serotoninei-noradrenalinei (IRSN) mai pot fi prescriși ca tratament în fobia socială, aceștia acționând asupra neurotransmițătorilor serotoninei și norepinefrinei. Printre IRSN se numără venlafaxina, desvenlafaxina și duloxetina.
De asemenea, beta-blocantele (propranolol, atenolol) mai pot fi recomandate pentru a fi administrate pe cale orală înainte de un eveniment iminent care induce anxietate, cum ar fi o prezentare la serviciu în fața unor persoane importante pentru afacere.
Mici trucuri care ar putea fi de ajutor atunci când apare frica de a vorbi în public
Dacă îți e exagerat de teamă de întâlnirea cu o persoană de sex opus care îți place, încearcă să o vezi mai întâi și în compania altor oameni. Te poate ajuta, de asemenea, să interacționezi o perioadă cu acea persoană doar prin telefon sau prin mesaje. Un pas pentru a deveni mai dezinvolt în relația cu sexul opus este ca, în fiecare zi, să saluți cât multe persoane de sex opus pe care nu le cunoști neapărat bine (vecini, colegi de la muncă cu care nu interacționezi de obicei). Psihologii spun că acest pas te poate feri de o situație patologică.
În cazul fricii de a vorbi în fața mai multor oameni sau la examene, ce poți să faci? Nu îi mai valoriza pe cei în fața cărora vorbești, nu te mai gândi la câte lucruri știu eu și nu știi tu, sau la faptul că nu ești la fel de elegant ca ei sau orice alte lucruri care să te minimizeze pe tine, și așa vei reuși să ai coerență. Un exemplu mai amuzant este acela că îți poți imagina că auditoriul e format din oameni care poartă doar lenjerie intimă.
Un alt truc în situațiile în care te simți emoționat în fața unei persoane căreia trebuie să i te adresezi (de exemplu, un client căruia îi prezinți un power point) este să te uiți la un centrimetru deasupra sprâncenelor interlocutorului. Concentrarea într-un punct fix reduce până la dispariție starea de nervozitate și impresia că spui lucruri nepotrivite.
Vorbește mai rar. Când ai emoții, tinzi să te grăbești, dar creierul percepe ca pe o amenințare vorbitul mai rapid, așa că încetinește ritmul pentru a înlătura anxietatea.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Social Anxiety Disorder (Social Phobia)
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22709-social-anxiety
NSAC – Public speaking anxiety
https://nationalsocialanxietycenter.com/social-anxiety/public-speaking-anxiety/
Te-ar mai putea interesa și...
