Roaderea unghiilor sau onicofagia: cum sa renunti la acest obicei

Statisticile arăta că aproape jumătate dintre toți copiii și adolescenții își rod unghiile, iar mulți dintre ei nu renunță la acest obicei nici la vârsta adultă. Dacă și tu te numeri printre adulții care umblă cu unghii roase, este bine să știi că există unele modalități care te-ar putea ajuta să renunți la acest obicei neplăcut. Iată de ce ar trebui să renunți la roaderea unghiilor și cum poți face acest lucru.

Onicofagia este termenul medical pentru obiceiul de a-ți mușca sau de a-ți rupe unghiile, cuticulele sau pielea din jurul unghiilor. Aceasta este o formă de comportament de automutilare și poate fi considerată un tip de tulburare compuslivă. Persoanele care suferă de onicofagie pot să își muște unghiile până la sângerare sau să își provoace răni la nivelul degetelor.

Mulți oameni încep să-și muște unghiile în copilărie timpurie, deseori din curiozitate sau ca răspuns la stres sau anxietate. De obicei, nu este un motiv de îngrijorare majoră dacă aceasta este o experiență trecătoare și nu duce la răni serioase. Onicofagia poate fi declanșată sau agravată de stres, anxietate sau alte emoții intense, iar persoanele care trec prin perioade dificile sau care se confruntă cu stres cronic pot dezvolta obiceiul de a-și mușca unghiile drept modalitate de a face față acestor emoții. Onicofagia poate deveni un obicei sau un comportament compulsiv. În cazurile mai severe, persoanele pot mușca unghiile fără să-și dea seama, în timp ce se concentrează asupra altor activități.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

De ce ar trebui să renunți la roaderea unghiilor?

Experții spun că, de regulă, onicofagia nu vă cauza o deteriorare permanentă a unghiilor, dar acest obicei are, cu siguranță, și dezavantaje:

Dacă ai lezat țesutul din jurul unghiilor, acestea nu vor mai crește așa cum ar fi trebuit să o facă în mod normal.
Îți poți sparge, crăpa sau deteriora dinții atunci când îți muști unghiile.
Te poți îmbolnăvi - mâinile sunt un teren fertil pentru bacterii, iar aceste unghii roase sunt locul perfect în care microorganismele se pot ascunde, deci obiceiul te poate predispune la îmbolnăvire.

Onicofagia, un obicei compulsiv

Roaderea unghiilor sau onicofagia este o problemă des întâlnită, dar nerezolvată, în psihiatrie, psihologie și stomatologie. Deși pare că rosul unghiilor este un simplu comportament la care adultul sau copilul poate renunța cu ușurință, mulți dintre indivizii (fie ei copii, fie adulți) care suferă de onicofagie au încercat deja să pună capăt acestui obicei, dar nu au avut succes.

Factorii care influențează apariția acestui obicei

Există multe controverse în legătură cu cauzele onicofagiei. Deși unele studii au asociat rosul unghiilor cu problemele de comportament și cu anxietatea, alți oameni de știință, în alte studii, nu cred că acestea ar fi o cauză. Anxietatea la copiii cu unghii roase nu este o trăsătură, este o stare, spun experții.

Și chiar dacă s-a sugerat că roaderea unghiilor ar putea reduce anxietatea sau tensiunea nervoasă, studii recente nu susțin teoria anxietății în cazul onicofagiei. Roaderea unghiilor, de obicei, apare ca rezultat al plictiselii sau al faptului că persoana lucrează asupra unor probleme dificile și nu ar apărea pe fondul anxietății.

Cercetările mai spun că oamenii care își rod unghiile nu fac acest lucru când sunt implicați în interacțiuni sociale, așa că este destul de greu să se identifice o cauză clară a acestui obicei. Un alt studiu a mai arătat că rosul unghiilor are loc, cel mai adesea, când participanții se aflau în două stări: din cauza plictiselii și din cauza frustrării. La adulții tineri, onicofagia apare, deci, ca rezultat al plictiselii sau al faptului că lucrează la niște probleme dificil de rezolvat, lucru care se poate reflecta într-o anumită stare emoțională pe care aceștia o au.

Cum tratezi onicofagia?

Poate că nu vei observa o schimbare peste noapte, dar cu un pic de efort și investind timp, poți renunța la acest obicei și nu vei mai avea unghii roase. Tratamentul onicofagiei poate implica o abordare multidisciplinară care include intervenții comportamentale, terapie psihologică și alte strategii pentru a depăși acest comportament. Medicii recomandă să încerci următoarele metode:

Taie unghiile cât mai scurte

Dacă nu ai unghiile suficient de lungi ca să le apuci cu dinții, nu vei simți o satisfacție la fel de mare atunci când vei încerca să le rozi.

Acoperă-le cu o substanță amară sau cu gust neplăcut

Există lacuri speciale de unghii, cu o aromă neplăcută (cu gust amar, în general) pe care le poți aplica pe patul unghiei. Gustul neplăcut te va face să te gândești de două ori înainte de a-ți mai roade unghiile.

Răsfață-te la manichiură

Cheltuie o sumă de bani și alocă timp la un salon, pentru a avea atât unghii mai frumoase, cât și un motiv în plus ca să le menții într-o stare cât mai bună. În acest fel, nu vei mai fi tentată să le rozi.

Poartă mănuși

Chiar dacă sună amuzant, gândește-te că dacă nu poți ajunge la unghii, nu le poți roade. În sezonul rece, oricum nu o să pară ciudat că porți mănuși. Dacă mănușile nu te tentează, când ești acasă, poți încerca niște abțibilduri făcute special pentru a-ți acoperi unghiile, care pot avea același efect.

Descoperă factorii declanșatori

Este important să observi cum te simți sau ce faci în momentul în care începi să îți rozi unghiile. Odată ce știi ce anume îți declanșează pofta de a-ți roade unghiile, poți să încerci să găsești noi modalități pentru a face față provocării.

Încearcă să îți ții mâinile ocupate

Poți să te joci fie cu o minge antistres, pentru a te calma, fie cu o piatră sau poți să apeși butonul unui pix cu arc. De asemenea, când simți că îți vine să rozi unghiile, poți începe să mesteci o gumă.

Testează unele tehnici de relaxare

Tehnicile de relaxare, cum ar fi tehnici de respirație profundă, meditație sau yoga, pot ajuta la reducerea stresului și anxietății care pot contribui la onicofagie.

Mergi la terapie cognitiv-comportamentală

Acest tip de terapie poate fi eficient în tratarea onicofagiei. Terapeutul va lucra cu tine pentru a identifica motivele și situațiile care declanșează comportamentul de mușcare a unghiilor. Veți învăța să recunoști gândurile și emoțiile negative care stau la baza obiceiului și vei dezvolta strategii pentru a le înlocui cu gânduri și comportamente sănătoase.

În unele cazuri, medicamentele prescrise pentru controlul anxietății sau a impulsurilor pot fi luate în considerare. Totuși, medicamentele nu sunt prima opțiune și ar trebui să fie prescrise și monitorizate de un medic.

Unele boli sunt asociate cu onicofagia

Persoanele cu următoarele afecțiuni au adesea și onicofagie:

Tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD)

Tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) este o tulburare neurobiologică comună care afectează în special copiii și adolescenții, dar poate persista și în viața adultă. Tratamentul tulburării de hiperactivitate cu deficit de atenție este complex și poate implica o combinație de abordări, inclusiv terapie comportamentală, terapie medicamentoasă și management educațional.

Tratamentul trebuie să fie individualizat în funcție de nevoile și simptomele fiecărei persoane cu ADHD. Terapia comportamentală implică lucrul cu un terapeut pentru a învăța tehnici de gestionare a simptomelor ADHD și de îmbunătățire a abilităților de adaptare, iar medicamente precum metilfenidatul și amfetaminele sau atomoxetina pot ajuta la îmbunătățirea concentrării, autocontrolului și impulsivității.

Tulburare de opoziție sfidătoare

Tulburare de opoziție sfidătoare afectează în principal copiii și adolescenții și se caracterizează prin modele persistente de comportament negativist, provocator, opozant și ostil, îndreptat împotriva figurilor de autoritate sau a altor persoane cu care copilul intră în contact.

Tulburarea de opoziție provocatoare poate fi dificil de gestionat și poate afecta funcționarea socială, academică și familială a copilului. Tratamentul pentru tulburarea de opoziție provocatoare poate include terapie comportamentală, terapie de familie, abordări de management educațional și, în unele cazuri, medicamente.

Tulburare de anxietate de separare

Tulburarea de anxietate de separare este o tulburare de sănătate mintală care afectează în special copiii și adolescenții. Aceasta se caracterizează prin anxietate excesivă sau neadecvată legată de separarea de persoanele semnificative sau de locurile familiare.

Tratamentul tulburării de anxietate de separare poate implica o combinație de terapie individuală, terapie de familie și, în unele cazuri, medicamente precum anxioliticele și antidepresivele. Terapia de familie poate să ajute atât copilul, cât și familia să învețe strategii pentru a face față anxietății de separare și pentru a sprijini copilul în dezvoltarea încrederii în sine.

Sindromul Tourette

Sindromul Tourette este o tulburare neurologică cronică caracterizată prin prezența ticurilor motorii și a ticurilor vocale sau verbale. Nu există o vindecare definitivă pentru sindromul Tourette, dar pot fi luate în considerare mai multe abordări, precum terapia cognitiv-comportamentală, relaxarea și gestionarea stresului (yoga, de exemplu, poate ajuta la reducerea anxietății și a simptomelor), suport educațional și social și terapie farmacologică (medicamentele antipsihotice sau medicamentele care influențează neurotransmițătorii pot fi utilizate pentru a reduce frecvența și severitatea ticurilor).

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - How To Stop Nail Biting
https://health.clevelandclinic.org/nail-biting-when-does-it-go-too-far/
Psychology Today - Onychophagia (Nail Biting)
https://www.psychologytoday.com/intl/conditions/onychophagia-nail-biting

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...