Furia: cand stii ca ai mers prea departe?

Furia este un sentiment normal care îi ajută pe oameni să se elibereze de stres, îi motivează să-și rezolve problemele și le oferă șansa de a-și discuta sentimentele negative. Nu mereu, însă, furia se manifestă normal, de aceea e important să fie înțeleasă, pentru a nu deveni distructivă pentru persoana care o simte și pentru cei din jur.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Ce este furia?

O emoție obișnuită, furia este uneori cel mai potrivit răspuns la acțiunile celor din jur. Când este gestionată corect și ținută sub control, furia poate deveni un aliat important al unui adult sănătos și echilibrat. Furia are însă și riscuri, poate mai multe decât alte emoții, pentru că, dacă este exagerată, îi poate face pe oameni să reacționeze într-un mod pe care mai târziu îl vor regreta. De aceea, se spune că e important să controlezi tu furia, nu să te controleze ea pe tine.

Furia poate fi actuală sau generată de ceva din trecut

Furia poate apărea nu neapărat ca răspuns la o situație actuală, ci și din cauză că ceea ce se întâmplă pe moment readuce la viață experiențe trecute. Poate fi, de asemenea, o metodă de apărare emoțională împotriva tristeții sau a fricii. Oamenilor care trec prin momente de furie extremă și de lungă durată le este recomandat să încerce să descopere cauzele acestora cu ajutorul unui psihoterapeut, deoarece e clar că singuri nu reușesc să se regleze.

Furia poate avea efecte negative de natură fizică

Furia declanșează eliberarea hormonilor de stres, cum ar fi adrenalina, care poate duce la hipertensiune arterială. Stresul cauzat de furie poate scădea capacitatea organismului de a lupta împotriva bolilor. De asemenea, furia cronică este asociată cu un risc crescut de atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.

Să înțelegem furia

În timp ce reportajele de știri pun accent pe efectele distructive ale furiei, aceasta nu duce întotdeauna la consecințe sau comportamente negative. Furia este o emoție normală, pe care toată lumea o trăiește, din când în când, iar controlarea felului în care un om reacționează la furie poate scădea eventualitatea ca aceasta să devină o problemă.

Furia joacă uneori și rolul unei măști pentru alte emoții pe care o persoană nu se simte comod să le arate. Unii oameni devin furioși când simt teamă, tristețe sau singurătate, iar manifestarea acestora în forma unui episod de furie funcționează ca un mecanism de apărare pentru a evita sentimentele cu care preferă să nu aibă de a face. Totuși, furia poate ascunde adevărata problemă cu care cineva trebuie să se descurce, mai ales la persoanele care își exprimă cu dificultate sentimentele, care au fost învățate să-și înfrâneze ieșirile emoționale sau care cred că exprimarea unui sentiment anume, cum ar fi teama sau îndoiala, este inacceptabilă.

Unele persoane cred că se vor simți mai bine dacă își exprimă furia prin țipete adresate altei persoane. Dar aceste ieșiri pot deveni un obicei care va cauza și mai multă furie, nu mai puțină. În plus, felul în care cineva reacționează când este furios poate să-i crească nivelul de stres și chiar să-l înfurie mai tare.

Când devine furia o problemă?

O emoție puternică și care ne poate influența tiparele de gândire și felul în care ne comportăm, furia poate contribui la agresivitate și violență, la acte de agresiune și auto-agresiune intenționate sau neintenționate și la probleme sociale sau legale. Furia poate fi, de asemenea, un semn al unor afecțiuni psihologice, ca depresia sau tulburarea bipolară. Drogurile și alcoolul pot masca temporar furia, dar pot avea și o influență negativă, pentru că diminuează capacitatea de auto-control și cresc impulsivitatea, lucruri care duc la înrăutățirea furiei.

Dacă o persoană are probleme de furie, chiar dacă este conștientă de acestea, s-ar putea să nu știe ce să facă pentru a le rezolva. Există și cazuri când persoana nu își dă seama de problemele pe care le are; natura furiei poate duce la negarea problemelor din partea persoanei care este responsabilă de crearea lor.

Problemele de furie se pot manifesta prin:

Sentimente persistente de frustrare din cauza altora sau a propriei persoane
Incapacitatea de a se bucura de viață sau de compania celor din jur
Un comportament temperamental sau o tendință de a țipa sau a se certa cu alții
Semne fizice precum dureri de cap, respirație sau ritm cardiac rapid

Cum se controlează furia?

Pentru că furia repetată poate deveni intolerabilă și poate afecta negativ sarcinile de zi cu zi și relațiile cu cei din jur, familie sau colegi de muncă sau chiar necunoscuți de pe stradă, o persoană care trece frecvent prin episoade intense de furie își va dori să reducă aceste manifestări.

Psihoterapia îi poate ajuta pe oameni să învețe cum să-și gestioneze emoțiile, dar cei care au probleme pot încerca și singuri să își controleze efectele comportamentului și emoțiile care le cauzează. Iată câțiva pași pe care îi pot încerca persoanele cărora furia le dă constant bătăi de cap:

Meditație și mindfuless, pentru a analiza cu atenție ce acțiuni îi conduc spre furie și a contempla la motivele pentru care se simt într-un anume fel
Acceptarea că există posibilitatea ca furia să ascundă o altă emoție sau un alt sentiment
Împărtășirea sentimentelor cu cineva drag
Crearea unui jurnal
Activitatea fizică precum boxul, alergatul rapid sau mersul pe bicicletă rapid
O pauză zilnică de câteva minute în care să facă ceva plăcut
Găsirea unor tehnici prin care să reducă stresul înainte ca acesta să devină de nesuportat (gestionarea timpului sau o mai bună planificare a activităților)

Tratarea furiei prin psihoterapie

Poate fi dificil să-ți controlezi furia uneori. Izbucnirile emoționale, agresiunea fizică și violența sunt doar câteva dintre urmările provocate de problemele cu furia. Cei care suferă de furie cronică au tendința să devină susceptibili de anumite probleme de sănătate ca diabetul, boli cardiovasculare, insomnie, tensiune crescută și depresie. Pentru cei care își doresc să controleze mai bine furia, psihoterapia poate fi ajutorul de care au nevoie.

Prin intermediul unui psihoterapeut, o persoană care are probleme de furie poate descoperi ce îi provoacă toate frustrările și supărările și poate identifica factorii declanșatori ai furiei, dar și modalități prin care să evite sau să facă față unor astfel de situații.

Reglarea emoțională este un element cheie al eficienței terapiei pentru furie, iar această metodă îi dă puterea necesară pacientului să înfrunte situațiile stresante. Preluând controlul și aflându-se într-o stare de echilibru emoțional, persoana își va putea îmbunătăți atât sănătatea mintală, cât și pe cea fizică, și se va destresa și pentru binele celor din jur.

Un psihoterapeut poate folosi tehnici precum relaxarea progresivă, terapia cognitiv comportamentală și dezvoltarea anumitor abilități pentru a-i ajuta pe pacienți să-și gestioneze furia. Cercetările arată că aceste trei metode combinate au un potențial mai mare de succes în tratarea furiei.

Cazuri de furie - exemple

Furia și violența domestică

Claudiu are 43 de ani și ajunge la terapie în urma unui ordin judecătoresc, pentru că și-a lovit iubita și pe fiul ei adolescent. Claudiu își regretă acțiunile, lucru care îi indică psihoterapeutului că tratamentul ar putea avea succes. În urma ședințelor de terapie, iese la iveală faptul că bărbatul se teme foarte tare că partenera lui îl va părăsi. El înțelege, în sfârșit, că un comportament violent și furios va contribui mai mult decât altceva la plecarea ei.

Cu ajutorul psihoterapeutului, Claudiu își dă seama că aceste frici i se trag din copilărie, când mama lui i-a părăsit fără motiv pe el și pe ceilalți 4 frați ai lui, lăsându-i în grija tatălui. Bărbatul înțelege că este încă foarte furios pe părinții lui pentru această întâmplare. Mai târziu, peste alte câteva ședințe, Claudiu îi spune aceste lucruri și iubitei lui, reușind să atingă un nivel de intimitate și încredere pe care nu l-a mai avut cu nimeni până atunci. Deși este încă furios, mai mult decât și-ar dori, Claudiu a devenit capabil să-și exprime sentimentele mai ușor și să evite agresiunile și violența.

Furia ca mască a depresiei

Luiza are 23 de ani și merge la un psihoterapeut care să o ajute să-și trateze depresia, dar se înfurie rapid când, după câteva ședințe, nu vede nicio îmbunătățire. Este foarte exigentă cu terapia, dar nu își dă seama ce este greșit la acțiunile ei, dă mereu vina pe ceilalți și pe defectele lor pentru toate lucrurile care i se întâmplă.

Psihoterapeutul îi pune în perspectivă toate poveștile și pune accentul nu pe problemele ei, ci pe ceea ce ea își dorește dar nu poate obține: intimitate, un scop în viață și iertare de sine pentru greșelile din trecut. Psihoterapeutul identifică și unele tendințe biologice ale fetei de a-și schimba rapid stările. Luiza își exprimă, într-un final, temerile și supărările și realizează că ea este cea care se izolează de ceilalți, criticându-i sau certându-se cu ei. Odată aduse la suprafață aceste detalii, Luiza începe să lucreze la un mod de comunicare mai asertiv și mai puțin agresiv, își redescoperă pasiunea din copilărie pentru pictură și muzică, se înscrie la o facultate și începe să se scuze față de prieteni pentru ceea ce a făcut mai demult. Cât despre furie, deși încă îi mai pune probleme uneori, tânăra o ține acum sub control.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Psychological Association - Control anger before it controls you
https://www.apa.org/topics/anger/control
Science Direct - A meta-analytic review of anger management activities that increase or decrease arousal: What fuels or douses rage?
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0272735824000357
Studiul „A meta-analytic review of anger management activities that increase or decrease arousal: What fuels or douses rage?”, apărut în Clinical Psychology Review, Volume 109, April 2024, 102414, https://doi.org/10.1016/j.cpr.2024.102414, autori: Sophie L. Kjærvik, Brad J. Bushman

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI