Comunicarea cu bebelusul ii poate influenta radical dezvoltarea
Comunicarea cu bebelusul ii poate influenta radical dezvoltarea
Comunicarea cu bebelusul ii poate influenta radical dezvoltarea
Este binecunoscut faptul că dezvoltarea cognitivă a copiilor depinde de interacțiunile pe care le au cu cei din jur încă din prima clipă de viață. Un copil privat de atenție și comunicare în primele luni și în primii ani de viață va avea o dezvoltare mai lentă și poate avea probleme de adaptare chiar și în viața de adult.
Pentru nou-născuți și bebeluși, comunicarea prin cuvinte, priviri și atingeri cu cei din jur este la fel de importantă pentru dezvoltarea lor psihică așa cum este hrana pentru dezvoltarea fizică. Un copil care a beneficiat de atenția părinților va fi apt pentru școală mai repede, va învăța să vorbească corect și fluent mai repede, va învață mai ușor limbi străine și va fi mai echilibrat din punct de vedere emoțional.
Este important să comunicați cât mai mult cu cei mici, încă din clipa în care s-au născut. Chiar dacă nu pot articula cuvinte, ei procesează și înmagazinează tot ce aud. Specialiștii și psihologii recomandă și ca părinții să încerce să vorbească cu cei mici cât mai normal, folosind cât mai multe cuvinte, fără diminutive sau cuvinte distorsionate.
De exemplu, când ieșiți în parc cu cel mic, povestiți-i despre copaci, animale sau orice altceva mai vedeți în jur, indiferent dacă are 2 luni sau 1 an și jumătate. Povestiți-i despre oamenii care vor face parte din viața lui, spuneți-i povești chiar și când este bebeluș. Cu toate acestea, nu fiți exagerat de stresați în căutarea de a comunica continuu. Acest lucru trebuie să vina ca un proces natural.
Comunicarea adecvată în funcție de vârstă
De la naștere până la 6 luni
Comunicați cât mai mult privindu-i pe cei mici în ochi. Nou-născuții nu percep complet zgomotele din jur, așadar un zgomot de fond sau un televizor care merge în cameră nu va fi auzit și interpretat corect. Plasați-vă în fața copilului și comunicați cu cât mai multe gesturi, folosiți-vă mimica împreună cu tonul vocii pentru a-l încuraja să comunice cu voi și să vă transmită înapoi mesaje. În acest mod încurajați și gânguritul, baza corectă a vorbirii.
De la 6 la 18 luni
În această perioadă, copiii sunt ca niște „bureți" care absorb informația. Aud și memorează tot, și pot să înțeleagă tot ce spuneți înainte de a reuși să articuleze cuvintele. De exemplu, știați că un bebeluș își poate arăta nasul cam cu 5-6 luni înainte de a putea spune cuvântul „nas”?
În acestă perioadă, trebuie să vă concentrați pe lucrurile din jurul vostru, pentru a putea face conexiuni corecte între obiecte și numele lor. Comunicați mai mult și pe subiecte variate: mâncare, persoane, culori, obiecte vestimentare, părți ale corpului, personaje din povești, etc.
De la 18 luni la 3 ani
Cei mici deja știu să spună câteva cuvinte și pot face conexiuni mai complexe. Veți auzi deseori întrebările „de ce” și „cum”, ceea ce înseamnă că nu mai este vorba doar despre aici și acum, ce se află în fața voastră, ci și despre legături între imaginar, memorie și prezent.
Cum îți ajuți copilul mic să vorbească
În primele 6 luni de viață ale celui mic, repetă sunetele pe care bebelușul le face și fă-le și tu în direcția lui. Acest lucru îl învață pe cel mic lecții prețioase despre ascultare și despre rândul fiecăruia într-o conversație. Mai poți vorbi cu o voce „cântată". În acest fel, cântând ceea ce vrei să îi spui, îi vei atrage atenția bebelușului.
Fie că asculți cu copilul melodiile preferată, fie că-i cânți pe parcursul zilei, oamenii de știință susțin că există o mare legătură între un mediu muzical îmbogățit în copilărie și dezvoltarea abilităților de comunicare1.
Înainte ca bebelușii să înceapă să formeze cuvinte, ei recunosc schimbările în ton, volum și alte elemente de comunicare. De asemenea, încep să facă legătura între plâns și părintele care vine în ajutor.
Bebelușii încep să observe relația reciprocă dintre anumite sunete și satisfacerea nevoilor lor. Acest lucru îi încurajează să înceapă să-și comunice în mod intenționat nevoile, prin lucruri limbajul corpului și emițând mai multe sunete. Așa că, deși copilul tău nu poate încă să poarte conversații cu tine, el acordă o mare atenție acțiunilor tale, ca bază pentru dezvoltarea abilităților lor de comunicare.
Un alt lucru pe care-l poți face pentru ca al tău copil să-și dezvolte limbajul este să-i povestești despre tot ceea ce faci. De exemplu, îi poți spune: „Acum strâng rufele”. Apoi, poți să povestești și în timp ce copilul face el anumite lucruri, precum: „Dacă vrei ca mașinuța să se miște, trebuie să o ajuți să-și miște roțile.”
Când mai crește, de la 6 la 12 luni, poți să numești și să îi arăți lucrurile pe care amândoi le vedeți. De exemplu, îi poți spune „Uite o pisică!". Asta îl va ajuta pe cel mic să învețe cuvinte noi și, în timp, va începe să te copieze. Tot în acest interval puteți începe să vă uitați pe cărți împreună cu copilul. Nu este nevoie să citiți cuvintele de pe pagină, este suficient să vorbiți despre ceea ce vedeți în cărți.
De la 12 la 18 luni, poți începe să îl corectezi pe cel mic, însă nu îl critică dacă spune un cuvânt greșit. De exemplu, dacă arată spre o pisică și spune „Pis!", tu îi poți explica „Da, este o pisică". Iar dacă vrei să îi îmbogățești vocabularul, începe prin a-i da mai multe opțiuni. De pildă, întreabă-l dacă vrea un măr sau o banană.
Când e cazul să ajungi la medic cu copilul
În cazul copiilor care, până la vârsta de 3 ani, nu și-au dezvoltat vorbirea, deși ați comunicat eficient cu ei, discutați cu un medic care vă poate sfătui cum să aflați care este cauza problemei. De cele mai multe ori, poate fi un mic blocaj emoțional, o dependență prea mare de mamă și, în puține cazuri, de o problemă medicală.
Există unele dificultăți specifice de vorbire și limbaj care pot avea o legătură genetică - acest lucru ar putea însemna ca un număr de membri ai familiei au dificultăți similare.
Printre afecțiunile care pot duce la întârzierea limbajului se numără:
Probleme cu dezvoltarea gurii
O astfel de problemă de sănătate o reprezintă anchiloglosia sau „limba scurtă”, o afecțiune care poate face dificilă crearea anumitor sunete, în special: d, l, r, s, t, z.
Tulburări de vorbire și de limbaj
Un copil de 3 ani care poate înțelege și comunica nonverbal, dar care nu poate să pronunțe multe cuvinte, poate avea o întârziere de vorbire. Una dintre cauzele întârzierii este nașterea prematură.
Pierderea auzului
Un copil ar putea să aibă probleme de vorbire și pentru că nu aude bine sau pentru că are vorbirea distorsionată. Un semn al pierderii auzului este că copilul tău nu recunoaște o persoană sau un obiect atunci când le numești, ci o face dacă folosești gesturi.
Lipsa de stimulare
Învățăm să vorbim pentru a iniția conversații cu cei din jur. Este dificil să vorbești dacă nimeni nu interacționează cu tine. Prin urmare, mediul joacă un rol crucial în dezvoltarea vorbirii și a limbajului. Abuzul, neglijarea sau lipsa stimulării verbale pot împiedica un copil să își dezvolte limbajul.
Mai mult, sunt părinți care obișnuiesc să-și lase copiii în fața televizorului perioade lungi de timp. Oamenii de știință atrag atenția că timpul petrecut pe ecran reduce cantitatea și calitatea interacțiunilor dintre copii și părinte și poate avea, de asemenea, un impact asupra dezvoltării limbajului.
În plus, utilizarea excesivă a ecranului are efecte dăunătoare asupra creșterii sociale și emoționale, inclusiv o creștere a probabilității de obezitate, tulburări de somn și condiții de sănătate mintală, inclusiv depresie și anxietate. Poate împiedica capacitatea de a interpreta emoțiile, poate alimenta comportamentul agresiv și poate dăuna sănătății psihologice în general, arată un studiu recent2.
Semne care ar trebui să ridice un semn de întrebare:
- Până la vârsta de 2 ani, copilul folosește mai puțin de 50 de cuvinte;
- Până la vârsta de 2 ani jumate copilul nu folosește expresii unice de două cuvinte sau combinații substantiv-verb;
- Până la vârsta de 3 ani, copilul nu folosește cel puțin 200 de cuvinte, nu cere lucruri pe nume și nu este ușor să înțelegi ce spune.
Dacă al tău copil are o întârziere de limbaj, în funcție de cauză, ar putea să primească tratament și să se recupereze cât mai mult posibil. Acesta este motivul pentru care screening-ul precoce este atât de important. Prin urmare, dacă sesizezi că al tău copil are o problemă de limbaj, nu mai amâna consultul medical de specialitate. În aceste cazuri, terapia de vorbire sau de limbaj poate fi utilizată împreună cu alte terapii pentru ca micuțul tău să ajungă la nivelul altor copii de vârsta lui.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „The impact of the home musical environment on infants’ language development”, Infant Behavior and Development Volume 65, November 2021, Aspasia Papadimitriou, Catherine Smyth, Nina Politimou, Fabia Franco, Lauren Stewart
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0163638321001259
2 Studiul „Effects of Excessive Screen Time on Child Development: An Updated Review and Strategies for Management”, Cureus. 2023, Sudheer Kumar Muppalla, Sravya Vuppalapati, Apeksha Reddy Pulliahgaru, Himabindu Sreenivasulu
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10353947/
Te-ar mai putea interesa și...
