Poliartrita reumatoida: clarificari despre stadializare

Deși este imposibil să se cunoască progresia, evoluția exactă a fiecărui pacient, medicul tău te poate ajuta să evaluezi cazul sau situația ta dacă suferi de poliartrită reumatoidă. Să vedem cum arată stadializarea în detaliu.

Evoluția stării și condiției tale, ca pacient cu poliartrită reumatoidă, va depinde de mulți factori, printre care:

dacă ai sau nu ai un istoric familial de poliartrită reumatoidă (mamă, frați etc.);
vârsta la care ai fost diagnosticat cu poliartrită reumatoidă;
ce potențiali factori declanșatori ai bolii sunt discutați împreună cu medicul;
dacă este sau nu prezent factorul reumatoid în testele de sânge;
stadiul la care a fost diagnosticată boala.

Recomandările Experților DOC

Poliartrita reumatoidă: clasificarea pe criterii clinico-funcționale

În funcțiile de criteriile clinico-funcționale, poliartrita reumatoidă se împarte în următoarele clase:

clasa I: capacitate funcțională completă, pacientul poate efectua activitatea fizică normală;
clasa II: activitățile zilnice pot fi efectuate, dar cu durere și reducerea mobilității articulare;
clasa III: capacitatea funcțională este limitată la o mică parte dintre activitățile casnice și autoîngrijire;
clasa IV: infirmitate importantă, pacientul este imobilizat la pat sau în scaun cu rotile, incapacitate de autoîngrijire.

Poliartrita reumatoidă: stadializarea anatomică a bolii

Pe lângă clasele de mai sus, poliartrita reumatoidă este împărțită în 4 stadii:

Stadiul I: sunt prezente doar modificări radiologice: osteoporoză, fără leziuni distructive;
Stadiul II: semne radiologice-osteoporoză, mică distrucție cartilaginoasă sau a osului subcondral; atrofie musculară adiacentă, absența deformărilor articulare, posibil noduli reumatoizi și tenosinovite
Stadiul III: semne radiologice: osteoporoză, distrucție cartilaginoasă sau osoasă, atrofie musculară importantă, deformare articulară cu subluxații, deviere ulnară sau hiperextensie, dar fără fibroză sau anchiloză, prezența nodulilor reumatoizi și tenosinovite.
Stadiul IV: semne radiologice: osteoporoză, distrucție cartilaginoasă sau osoasă, fibroză articulară și anchiloză osoasă, atrofie musculară importantă, subluxații, deviație, hiperextensie.

Ce înseamnă fiecare stadiu al poliartritei reumatoide?

Să vedem în continuare o detaliere a stadiilor în poliartrita reumatoidă:

Stadiul I

Stadiul incipient (stadiul I) al poliartritei reumatoide este caracterizat de sinovită sau de o inflamație a membranei sinoviale, cauzând umflarea articulațiilor afectate și durere în timpul mișcării. În această etapă, există un număr mare de celule (leucocite) în lichidul sinovial, pe măsură ce celulele sistemului imunitar migrează către locul inflamației. Cu toate acestea, în general, nu există dovezi radiologice, deci ceva ce se poate observa la o radiografie, ale distrugerii articulațiilor, cu excepția faptului că țesuturile moi sunt umflate și, eventual, a unor eroziuni a masei osoase.

Simptome clare: dureri articulare, umflarea articulațiilor, redoare (rigiditate).

Stadiul II

În poliartrita reumatoidă moderată, deci în stadiul al doilea, există o răspândire, o extindere a inflamației în țesutul sinovial, afectând spațiul cavității articulare de-a lungul cartilajului. Această inflamație va duce, treptat, la o distrugere a cartilajului, însoțită de o îngustare a spațiului articular (a articulației).

Simptome: devin tot mai frecvente simptomele legate de pierderea mobilității articulare și de paletă de mișcări pe care le poate face pacientul.

Stadiul III

Poliartrita reumatoidă severă sau stadiul III este marcată de formarea panusului (vascularizație anormală a unei membrane, însoțită de formare de țesut conjunctiv) în membrana sinovială, numită și stratul sinovial. Pierderea cartilajului articular expune osul aflat în mod normal sub cartilaj. Aceste modificări vor deveni evidente la radiografii, împreună cu eroziunile din jurul marginilor articulației. Deformările articulare pot deveni, de asemenea, evidente.

Simptome: intensificarea durerii și umflarea, scăderea mobilității articulare și chiar a forței musculare; încep să se observe deformări fizice ale articulației.

Stadiul IV

Acesta este numit și stadiul terminal sau stadiul final al poliartritei reumatoide. Procesul inflamator s-a diminuat, deci a devenit mai puțin intens, iar formarea țesutului fibros și/sau „sudarea” sau fuziunea oaselor rezultă în încetarea funcției articulației. Acest stadiu ar putea fi asociat cu formarea de noduli subcutanați.

Simptomele principale: durere, umflarea articulațiilor, redoare (rigiditate), pierderea mobilității.

Ce tratament se recomandă în poliartrita reumatoidă în funcție de stadiu?

În funcție de stadiul în care se află boala, medicii pot recomanda următoarele metode de tratament pentru poliartrita reumatoidă:

Stadiul I

În acest stadiu timpuriu, accentul se pune pe controlul inflamației, pentru a preveni deteriorarea articulațiilor. Astfel, medicul poate prescrie un corticosteroid în doză mică, un medicament antireumatic modificator de boală (DMARD), cum ar fi metotrexatul, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi aspirina și ibuprofenul, pentru durere. În plus, poate recomanda pacientului să renunțe la fumat, dacă acesta e fumător și să piardă în greutate dacă este supraponderal.

Stadiul II

În etapa moderată, cum am discutat, pacientul poate avea deja probleme cu activitățile zilnice obișnuite din cauza durerii. De asemenea, s-ar putea să obosească mai ușor. Există mai multe opțiuni de tratament pentru poliartrita reumatoidă aflată în acest stadiu: de exemplu, metotrexatul poate fi combinat cu alte două medicamente modificatoare de boală, cum ar fi sulfasalazina și hidroxiclorochina. O altă opțiune ar fi medicamentele biologice, precum certolizumab pegol, etanercept, golimumab, adalimumab, infliximab sau inhibitorii JAK, precum baricitinib, tofacitinib și upadacitinib.

Dacă o anumită articulație este exagerat de inflamată, medicul poate indica poate injecții articulare cu corticosteroizi, plus exerciții fizice și fizioterapie.

Stadiul III

În etapa severă a bolii, dacă un inhibitor al factorului de necroză tumorală (TNF) nu reușește să calmeze simptomele, medicul poate recomanda ca tratament în poliartrita reumatoidă un alt inhibitor de TNF sau o altă clasă de medicamente biologice. Ultima soluție, dacă articulațiile sunt deformate și complet deteriorate, este intervenția chirugicală.

Este posibil ca poliartrita reumatoidă să intre în remisie?

Remisia înseamnă reducerea sau dispariția simptomelor și semnelor bolii, cu menținerea unei stări de sănătate stabile. Deși este posibil ca poliartrita reumatoidă să intre în remisie, acest lucru poate depinde de mai mulți factori, inclusiv de tipul de tratament, răspunsul individual la terapie și stadiul bolii. Cu ajutorul tratamentului adecvat, inclusiv medicamente, terapii fizice și managementul stilului de viață, mulți pacienți cu poliartrită reumatoidă pot experimenta perioade de remisie. Iată câteva aspecte importante:

1. Terapia medicamentoasă joacă un rol esențial în gestionarea poliartritei reumatoide și în obținerea remisiei. Medicamentele antireumatice modificatoare de boală, cum ar fi metotrexatul, sau inhibitorii factorului de necroză tumorală, sunt adesea prescrise pentru a controla inflamația și a încetini progresia bolii.
2. Exercițiile fizice regulate și fizioterapia pot contribui la menținerea flexibilității articulațiilor, a forței musculare și la reducerea durerii. Acestea pot juca un rol important în menținerea sau obținerea remisiei.
3. Adoptarea unui stil de viață sănătos, inclusiv o alimentație plină de nutrienți, odihnă adecvată și evitarea factorilor de stres, poate contribui la îmbunătățirea stării de sănătate și la menținerea remisiei.
4. Monitorizarea regulată a stării de sănătate este esențială pentru a gestiona și a menține remisia. Acest lucru poate include teste de laborator și evaluări medicale periodice pentru a urmări evoluția bolii și pentru a face ajustări în tratament, dacă este necesar.

Se poate prezice apariția poliartritei reumatoide?

O analiză recentă arată că s-au încercat, în timp, diverse metode care să prezică debutul poliartritei reumatoide. Liga Europeană Împotriva Reumatismului (EULAR) a propus o regulă simplă pentru a identifica artralgia suspectă de progresie spre poliartrită reumatoidă, însă, spun savanții, specificitatea sa ar fi probabil mai mare dacă ar fi incluse teste serologice.

La pacienții cu artrită clinică, au fost identificate, de asemenea, criterii predictive fiabile pentru progresia către poliartrită reumatoidă, se mai precizează în analiză. În general, valabilitatea acestor metode este încă în dezbatere, pentru că toate acestea nu țin cont pe deplin de interacțiunile dintre factorii de risc din subpopulații specifice.

Analiza concluzionează că noile tehnologii le vor permite oamenilor de știință să identifice biomarkeri relevanți și să construiască modele predictive complexe care combină date clinice, genetice și biologice. Cu toate acestea, spun cercetătorii, înainte de a putea folosi aceste instrumente computerizate, ar trebui construite baze de date care să aibă un număr suficient de pacienți cu poliartrită reumatoidă și pre-artrită și care să includă monitorizarea pre-diagnosticare. Aceasta este o limitare deosebit de importantă, deoarece astfel de date nu sunt sau sunt rareori disponibile. Poate că, în viitor, datele personale vor fi mai ușor de accesat și bazele de date anonimizate și bio-băncile publice vor permite efectuarea acestui tip de cercetare.

În prezent, nu există modalități garantate de a preveni poliartrita reumatoidă, deoarece cauzele exacte ale bolii nu sunt pe deplin înțelese. Cu toate acestea, există anumiți factori și măsuri de stil de viață care pot influența riscul de dezvoltare a acestei afecțiuni sau pot contribui la menținerea unei stări de sănătate articulare mai bune.

Renunțarea la fumat este una dintre principalele măsuri care poate fi luată pentru a contribui la reducerea riscului de a dezvolta această boală. Favorizarea unei alimentații bogate în fructe proaspete, legume, orez brun, hrișcă, pâine integrală de grâu și de secară și grăsimi sănătoase (pește, nuci, avocado, ulei de măsline) poate, de asemenea, să contribui la susținerea sistemului imunitar și la menținerea sănătății articulațiilor. Mișcarea regulată ajută la menținerea flexibilității articulațiilor și la întărirea mușchilor, activități precum mersul pe jos, înotul sau yoga având mari beneficii pentru sănătate.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Rheumatology Physio - The stages of Rheumatoid Arthritis
https://rheumatology.physio/the-stages-of-rheumatoid-arthritis/
Science Direct - Predicting the onset of rheumatoid arthritis
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1297319X23000350
Studiul „Predicting the onset of rheumatoid arthritis”, apărut în Joint Bone Spine, Volume 90, Issue 3, May 2023, 105556, https://doi.org/10.1016/j.jbspin.2023.105556, autori: Benoît Thomas P. Gilbert, Céline Lamacchia

Te-ar mai putea interesa și...

Te-ar mai putea interesa și