Acidul uric: ce este si ce inseamna un nivel ridicat?

Rezumat: Acidul uric este o substanță chimică produsă atunci când organismul nostru descompune alimentele care conțin compuși organici numite purine.

Alimentele și băuturile cu un conținut mare de purine sunt: ficatul, anșoa, macroul, fasolea uscată, berea, vinul. Purinele sunt, de asemenea, create prin procesul natural de descompunere a celulelor în organism.

Un test simplu de sânge determină cât de mult acid uric este prezent în sângele pacientului. Ce se poate face dacă ai acid uric crescut?

1. Ce este acidul uric?
2. Cu ce este asociat un nivel anormal?
3. De ce trebuie să faci analize de sânge pentru a afla cât este acidul uric?
a. Cum te pregătești pentru acest test?
b. Ce valori trebuie să aibă acidul uric?
4. Tratament acid uric crescut
   a. Se caută cauza și se corectează factorii care o întrețin
   b. Se tratează stilul de viață
   c. Medicamentele care scad acidul uric se folosesc când există indicație clară
   d. Ce mănânci dacă ai acid uric mare?
5. Concluzie

Studiul Gardenia pentru LES

Ce este acidul uric?

Acidul uric este un compus chimic organic (formula: C₅H₄N₄O₃), un acid heterociclic rezultat din descompunerea purinelor — substanțe prezente atât în celulele organismului (ca parte a ADN-ului și ARN-ului), cât și în anumite alimente. O mare parte din acesta este dizolvat în sânge, filtrat prin intermediul rinichilor și apoi eliminat în urină.

Uneori, corpul produce prea mult acid uric (nivelul seric crescut al acidului uric se numește hiperuricemie) sau nu filtrează o cantitate suficientă din el, adică nu elimină o cantitate suficientă.

Hiperuricemia este numele afecțiunii care apare atunci când ai prea mult acid uric în corp.

Cu ce este asociat un nivel anormal?

Un nivel de acid uric crescut este asociat cu o boală numită gută sau artrită gutoasă. Guta este o formă de artrită care provoacă umflarea sau inflamarea articulațiilor, în special în picioare și în degetele mari de la picioare.

O altă cauză a hiperuricemiei este o rată crescută a distrugerii celulelor, din cauza cancerului sau tratamentelor efectuate pentru a stopa evoluția cancerului. Acest lucru poate duce la o acumulare a acidului uric în corp.

De asemenea, este posibil ca o persoană să aibă prea puțin acid uric în sânge, lucru care este un simptom al unei boli hepatice sau renale.

De asemenea, nivelul scăzut al acidului uric este un simptom al sindromului Fanconi. La persoanele cu această afecțiune, rinichii nu pot absorbi anumite substanțe nutritive în organism.

Sindromul Fanconi poate provoca lipsă de energie, deshidratare și probleme cu oasele. Un pacient cu această afecțiune va avea niveluri scăzute de acid uric, deoarece o cantitate prea mare din această substanță trece din organism prin urină.

De ce trebuie să faci analize de sânge pentru a afla cât este acidul uric?

Cel mai frecvent, această analiză de sânge (o metodă de măsurare a nivelului seric al acidului uric) este folosită de medici pentru a:

diagnostica și monitoriza pacienții cu gută;
monitoriza pacienții care fac chimioterapie sau radioterapie;
verifica funcția rinichilor după un accident sau o leziune;
găsi cauza pietrelor la rinichi;
diagnostica bolile de rinichi.

Este posibil să ai nevoie să faci o astfel de analiză de sânge pentru a vedea nivelul de acid uric dacă:

ai dureri articulare sau ți se umfla articulațiile, lucruri care pot avea legătură cu guta;
urmezi un tratament în prezent de tipul chimioterapiei;
ești pe cale de a începe chimioterapia;
faci frecvent pietre la rinichi;
ai fost diagnosticat(ă) cu gută în trecut.

Cum te pregătești pentru acest test?

De regulă, nu e nevoie de nicio pregătire specială. Este posibil ca medicul să-ți recomande să nu mănânci sau să bei cu 4 sau mai multe ore înainte de test. De asemenea, tot el te va anunța dacă trebuie să încetezi să iei anumite medicamente.

Discută cu medicul despre orice medicamente și suplimente pe care le iei, inclusiv medicamente fără prescripție medicală, pe bază de rețetă.

Oricare dintre acestea, inclusiv medicamentele care te fac să urinezi mai des (diuretice), vitamina B3 îți pot afecta rezultatele.

Ce valori trebuie să aibă acidul uric?

Aproximativ 1 din 5 persoane are un nivel ridicat al acidului uric. Acesta poate fi legat de atacurile de gută sau de dezvoltarea unor pietre la rinichi (calculi renali).

Majoritatea oamenilor care au hiperuricemie (acid uric crescut) nu au niciun fel de simptome sau probleme conexe.

La femei, valorile normale ale acidului sunt: 2,4-6,0 mg/dl
La bărbați, valorile normale ale acidului sunt: 3,4-7,0 mg/dl
La copii, valorile normale ale acidului sunt: 2,0-5,5 mg/dl

Pentru a evita guta și alte probleme medicale, nivelurile de acid uric ar trebui să fie de 6,0 mg/dL sau mai mici. O persoană cu un nivel peste 6,8 mg/dL este considerată a avea hiperuricemie.

Majoritatea specialiștilor sunt de acord că scăderea nivelului de acid uric al unei persoane poate preveni consecințele dureroase ale hiperuricemiei, în special guta.

Factorii care pot cauza hiperuricemie, adică un nivel ridicat al acidului uric în sânge sunt:

medicamente diuretice;
consumul excesiv de alcool;
genetica (tendințele sunt moștenite);
hipotiroidismul (când glanda tiroidă este subactivă);
imunosupresoarele - medicamentele care suprimă sistemul imunitar;
niacina sau vitamina B3;
obezitatea;
psoriazisul;
insuficiența renală;
sindromul de liză tumorală.

Dacă ai nivelul de acid uric crescut, evită o dietă bogată în purine (ficat, carne de vânat, anșoa, sardine, sosul și grăsimea care rezultă din carne în timpul gătirii, supele de carne, dar și fasolea uscată și mazărea, ciupercile).

NEWSLETTER DOC DEDICAT

Tratament acid uric crescut

În practică, abordarea are trei părți:

Se caută cauza și se corectează factorii care o întrețin

Acidul uric poate crește din cauza dietei bogate în purine, alcoolului, băuturilor îndulcite cu fructoză, obezității, deshidratării, bolii renale sau unor medicamente, mai ales anumite diuretice.

Primul pas este de obicei să se verifice creatinina și funcția rinichilor, glicemia, profilul metabolic, tensiunea, greutatea și tratamentele curente.

Uneori, simpla ajustare a stilului de viață și a medicației ajută semnificativ. Losartanul, de exemplu, este unul dintre puținele antihipertensive care poate și scădea acidul uric.

Se tratează stilul de viață

Recomandările standard sunt: mai puțin alcool, în special bere și băuturi spirtoase; mai puține băuturi cu fructoză; limitarea cărnii roșii, organelor și anumitor fructe de mare; scădere în greutate dacă există exces ponderal; hidratare bună; alimentație de tip mediteranean; mai multe lactate slabe și mai puține excese alimentare.

Aceste măsuri ajută mai ales dacă acidul uric crescut se asociază cu gută sau risc de gută, dar de obicei nu sunt suficiente singure în formele mai severe.

Medicamentele care scad acidul uric se folosesc când există indicație clară

Dacă ai gută confirmată, atacuri repetate, afectare articulară sau anumite forme de litiază urică, ghidurile recomandă tratament de fond care scade acidul uric.

Alopurinolul este, în general, medicamentul de primă alegere; se începe cu doză mică și se crește treptat, mai ales dacă există boală renală.

Dacă nu este tolerat sau nu e eficient, se poate folosi febuxostat, iar în cazuri selectate există și alte opțiuni. Scopul este coborârea acidului uric la o țintă, de regulă sub 6 mg/dL; în forme severe, uneori se urmărește o țintă și mai mică.

Foarte important: dacă ai un atac acut de gută, tratamentul durerii și inflamației este diferit de tratamentul de fond.

În criză se folosesc de obicei antiinflamatoare, colchicină sau corticosteroizi, iar medicamentul care scade acidul uric este parte din controlul pe termen lung, nu calmantul imediat al durerii.

Ghidul ACR recomandă și profilaxie antiinflamatoare la începutul terapiei de scădere a uratului, pentru că inițial pot apărea mai multe crize.

Ce mănânci dacă ai acid uric mare?

Unele schimbări făcute de pacient în dietă sa îl pot ajuta să reducă nivelul de acid uric seric.

Dacă hiperuricemia este asociată cu guta, modificările făcute în regimul alimentar al pacientului pot să reducă riscul atacurilor de gută și pot încetini progresia bolii și deteriorarea articulațiilor afectate.

Un pacient cu acid uric crescut ar trebui să mănânce, în general, ca într-o dietă de tip mediteraneean sau DASH: multe legume, fructe, cereale integrale, lactate slabe și leguminoase în cantități rezonabile, nuci și semințe, cu accent și pe scădere în greutate dacă există exces ponderal.

Ghidurile și recomandările clinice pun accent pe limitarea alimentelor bogate în purine, a alcoolului și a băuturilor îndulcite cu fructoză, nu pe o listă foarte rigidă de interdicții.

Pe scurt, poate mânca mai des:

legume de toate felurile
fructe integrale, în porții normale
iaurt, lapte și alte lactate cu puține grăsimi
ovăz, pâine integrală, orez, alte cereale integrale
ouă
cantități moderate de carne slabă
apă suficientă pe parcursul zilei

Ar trebui să limiteze:

carnea roșie în exces
organele precum ficat și rinichi
unele fructe de mare și pești cu conținut mare de purine
alcoolul, mai ales berea și băuturile spirtoase
sucurile și băuturile îndulcite cu zahăr sau fructoză
mesele foarte mari și dese cu multă carne

Un lucru important este că slăbitul ajută, dar trebuie făcut treptat. Postul sever, curele drastice și fluctuațiile mari de greutate pot crește acidul uric și pot favoriza crizele de gută. Hidratarea bună este și ea utilă, mai ales dacă există risc de pietre urinare.

Concluzie

Acidul uric este un produs normal al descompunerii purinelor, eliminat în principal prin rinichi, însă valorile crescute pot semnala hiperuricemie și pot favoriza guta sau pietrele la rinichi.

Analiza de sânge ajută la depistarea dezechilibrului, mai ales când apar dureri articulare, umflături, antecedente de gută, litiază renală sau tratamente precum chimioterapia.

Controlul acidului uric presupune identificarea cauzei, hidratare, alimentație echilibrată, reducerea alcoolului, a băuturilor cu fructoză și a alimentelor bogate în purine.

Când există indicație medicală, tratamentul medicamentos urmărește scăderea valorilor și prevenirea complicațiilor pe termen lung, cu monitorizare atentă și recomandări personalizate de la medicul specialist curant, periodic, constant.

Întrebări și răspunsuri

Întrebare: Ce este acidul uric?
Răspuns: Acidul uric este o substanță produsă atunci când organismul descompune purinele, compuși prezenți în celule și în anumite alimente. De obicei, este filtrat de rinichi și eliminat prin urină.

Întrebare: Ce valori trebuie să aibă acidul uric?
Răspuns: Valorile normale sunt 2,4-6,0 mg/dl la femei, 3,4-7,0 mg/dl la bărbați și 2,0-5,5 mg/dl la copii. Pentru prevenirea gutei și a altor probleme, nivelul ar trebui să fie de 6,0 mg/dL sau mai mic.

Întrebare: De la ce crește acidul uric?
Răspuns: Acidul uric poate crește din cauza unei diete bogate în purine, consumului excesiv de alcool, băuturilor îndulcite cu fructoză, obezității, deshidratării, bolii renale sau unor medicamente, mai ales diuretice.

Întrebare: Ce probleme poate indica un acid uric crescut?
Răspuns: Un nivel ridicat poate fi asociat cu hiperuricemie, gută sau pietre la rinichi. Totuși, articolul menționează că multe persoane cu acid uric crescut nu au simptome sau probleme conexe.

Întrebare: Ce poți face dacă ai acid uric mare?
Răspuns: Este important să fie identificată cauza, să fie corectați factorii care îl întrețin și să fie adoptate măsuri precum hidratarea, reducerea alcoolului, limitarea alimentelor bogate în purine și, la nevoie, tratament recomandat de medic.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Direct - Uric acid in health and disease: From physiological functions to pathogenic mechanisms
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0163725824000354
Studiul „Uric acid in health and disease: From physiological functions to pathogenic mechanisms”, apărut în Pharmacology & Therapeutics, Volume 256, April 2024, 108615, https://doi.org/10.1016/j.pharmthera.2024.108615, autori: Shijie Wen, Hiroshi Arakawa, Ikumi Tamai
Nature - Hyperuricemia and its related diseases: mechanisms and advances in therapy
https://www.nature.com/articles/s41392-024-01916-y
Studiul „Hyperuricemia and its related diseases: mechanisms and advances in therapy”, apărut în Sig Transduct Target Ther 9, 212 (2024). https://doi.org/10.1038/s41392-024-01916-y, autori: Du, L., Zong, Y., Li, H. et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...