In lupusul eritematos sistemic, simptomele pot varia de la usoare, cu putine afectari, pana la a fi extrem de agresive, afectand multe organe si sisteme.

Perioadele de agravare sau de reaparitie a bolii poarta numele de pusee de boala, in timp ce perioadele de acalmie (cu simptome minime), de inactivitate ale lupusului, se numesc perioade de remisiune.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Unele dintre cele mai frecvente si caracteristice afectari ale lupusului eritematos sistemic sunt reprezentate de manifestarile musculare si articulare. Afectarea musculoscheletala este regasita la aproximativ 90% dintre pacienti. 

Pacientii care primesc diagnosticul de lupus eritematos sistemic au de-a face adesea cu dureri musculare (n.r. mialgii) sau cu inflamatii la nivelul anumitor grupe de muschi. Astfel, apare slabiciunea musculara.

Pacientul resimte dureri musculare generalizate care variaza ca intensitate, dureri, inflamatie si tumefactii (sau umflaturi) articulare. Articulatiile mici sunt cel mai des afectate de tumefactii. Acestea sunt frecvent simetrice afectand, de exemplu, articulatiile mici de la ambele maini (degete si incheietura mainii). De pilda, mai mult de jumatate dintre pacientii care dezvolta lupus eritematos sistemic sustin ca durerile articulare apar ca prim simptom al acestei boli.

Deformari ale articulatiilor apar doar in fazele foarte avansate de boala, in care apare afectarea numita artropatia deformanta neeroziva Jaccoud, la aproximativ 10% dintre persoanele cu LES (n.r. lupus eritematos sistemic). Spre deosebire de poliartrita reumatoida, in care deformarile articulare apar precoce si sunt ireversibile, in lupus aceste deformari sunt reversibile, pasagere. Redoarea (sau “intepeneala”) articulara este prezenta.

Citeste si Lupus eritematos sistemic: cauze, simptome si tratament

Afectarea osoasa este mai rara, la aproximativ 10% dintre bolnavi fiind descrisa necroza aseptica de cap femural (afectarea articulatiei intre coapsa si sold), avand drept cele mai frecvente cauze tratamentul prelungit cu cortizon si/sau vasculita din LES (adica afectarea vaselor de sange).

Cauza durerilor musculare si articulare in lupus

Inflamatia este cauza cea mai frecventa a durerilor musculare si articulare in cazul bolnavilor de lupus eritematos sistemic.

Artrita lupica provoaca dureri, rigiditate articulara, sensibilitate, inflamatie si senzatie de incalzire la nivelul articulatiilor. Articulatiile cele mai afectate sunt cele ale degetelor, incheieturilor mainilor, coatelor si genunchilor. Rigiditatea este mai accentuata dimineata si se amelioreaza pe masura ce trec orele. Daca artrita lupica se cronicizeaza, poate aparea atrofia musculara.

Miozita lupica poate, de asemenea, sa apara la pacientii care sufera de lupus. Aceasta reprezinta inflamarea muschilor si cauzeaza slabiciune musculara. Miozita lupica afecteaza, in general, musculatura gatului, pe cea din zona pelvina, musculatura umerilor si a bratelor. Pacientii afectati de miozita lupica au adesea de-a face cu dificultati la urcarea scarilor sau la ridicarea de pe scaun. Pe masura ce boala evolueaza, va deveni dificila ridicarea bratelor, precum si intoarcerea de pe o parte pe alta, in pat.

Slabiciunea musculara apare si ea la pacientii cu lupus, asta din cauza tratamentului pe baza de corticosteroizi administrat adesea in asemenea situatii. In general insa, slabiciunea musculara dispare odata cu incetarea administrarii tratamentului.

Tendinita (n.r. iritatia/ inflamatia unui tendon) si bursita (n.r. inflamatia/ iritatia bursei – mic sac plin cu fluide de la nivelul artriculatiilor) pot aparea, de asemenea, pe fondul lupusului. Durerea este principalul simptom al acestor doua afectiuni.

Sindromul de tunel carpian apare, adesea, la pacientii care sufera de lupus eritematos sistemic. Aceasta afectiune apare din cauza compresiei nervului median de la nivelul incheieturii mainii. Acesta se manifesta prin simptome precum furnicaturi, senzatie de amorteala si slabiciune la nivelul degetelor ori a intregii palme. La pacientii cu lupus, inflamatia articulara a incheieturii mainii este cea care pune presiune pe terminatiile nervoase.

Toate aceste simptome musculare si articulare se amelioreaza in perioadele de remisiune a bolii, de aceea este important ca aceste perioade sa fie prelungite.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursa foto: Shutterstock