Factori de mediu ce pot accelera evolutia lupusului
Factori de mediu ce pot accelera evolutia lupusului
Factori de mediu ce pot accelera evolutia lupusului
Lupusul este o afecțiune inflamatorie cronică, de natură autoimună, care poate ataca aproape orice organ din organismul uman. Cu toate că genele joacă un rol important în dezvoltarea și evoluția lupusului, și factorii ce țin de mediu pot contribui la rapiditatea cu care boala evoluează, precum și la severitatea simptomelor resimțite de către pacient.
Din păcate, lupusul este o boală imprevizibilă, însă totodată prea puțin cunoscută de către medici, de aceea este foarte greu de oferit un pronostic în cazul depistării acestei maladii. Oamenii de știință au observat însă că anumiți factori de mediu pot influența modul în care progresează această boală autoimună.
Factorii de mediu care pot accelera evoluția lupusului
Expunerea la radiațiile ultraviolete și la metalele grele
De pildă, pe de o parte, expunerea la radiațiile UV emanate de soare sau de lampa de la solar are efecte nefaste asupra pielii, declanșând totodată și un episod de acutizare a simptomelor, pe lângă iritația cutanată. Pe de altă parte însă, poluarea poate agrava afecțiunea fără să fie observat impactul sau asupra pacientului.
Mai mult decât atât, și expunerea la metale grele precum uraniul, plumb sau cadmiul influențează, de asemenea, declanșarea, precum și evoluția lupusului eritematos sistemic, arată un studiu caz-control realizat la ambulatoriul de reumatologie a Spitalului Universitar din Alexandria, Egipt 1.
Eșantionul de studiu a fost format din 29 de pacienți de sex feminin cu lupus eritematos sistemic și 27 de femei sănătoase. Datele au fost colectate printr-un chestionar de interviu structurat. Nivelurile sangvine de plumb, cadmiu și zinc ale tuturor participantelor au fost evaluate prin spectrometrie de absorbție atomică. La finalul studiului, oamenii de știință au ajuns la concluzia că în cazul femeile care locuiau în apropierea zonelor agricole, nivelurile de plumb din sânge erau ≥ 0,075 mg/L, printre altele.
Sursele de plumb din mediul înconjurător includ inhalarea de pulberi din aer care conțin plumb și ingerarea prin alimente sau apă contaminată cu plumb. Vopselele de uz casnic vechi, deteriorate și utilizarea plumbului în unele medicamente și în anumite cosmetice poate fi, de asemenea, o sursă de expunere la plumb. În plus, fumatul activ și pasiv s-a dovedit a fi asociat cu niveluri crescute de plumb din sânge.
Cadmiul este prezent în fumul de țigară, aer, alimente și apă. Poate pătrunde în organismul uman prin inhalare, ingestie și contact cutanat. Oligoelemente precum zincul joacă un rol foarte important în creșterea și dezvoltarea tuturor organismelor. Zincul este al doilea cel mai abundent metal în corpul uman, după fier, dar zincul nu poate fi stocat și trebuie absorbit zilnic prin alimente pentru a beneficia de cantitatea necesară. Cu toate acestea, oamenii de știință spun că excesul de zinc, precum și deficiența de zinc pot duce la tulburări severe ale numărului de celule imunitare și activități care conduc la disfuncția imunitară.
Concluziile acestui studiu se adaugă la dovezile că lupusul eritematos sistemic poate fi indus de mediu.
Substanțele din masele plastice
Bisfenolul A, care se regăsește în masele plastice și în rășinile epoxidice, este recunoscut pentru potențialul cancerigen, însă acum specialiștii suspectează că ar avea, de asemenea, capacitatea de a declanșa sau accentua simptomele specifice lupusului.
Expunerea la praful de silice
Expunerea la praful de silice (adică, forma cristalină din cuarț) este un factor de risc pentru lupusul eritematos sistemic și alte boli autoimune sistemice (de exemplu, sclerodermie și artrita reumatoidă).
Asocierea expunerii la silice și a riscului crescut de lupus eritematos sistemic a fost observată în medii ocupaționale și rezidențiale, rurale și urbane2.
Poluarea aerului
Poluarea aerului cu particule are efecte similare cu cele ale fumului de țigară inhalat și silicei asupra sistemului imunitar, susțin oamenii de știință. De altfel, poluarea aerului poate să ducă la dezvoltarea anumitor probleme de sănătate, precum astmul bronșic, bronșita cronică, bolile cardiovasculare și cancere pulmonare și laringiene.
Puține studii epidemiologice au investigat dacă expunerea la poluarea aerului este asociată cu incidentul lupusului eritematos sistemic. Poluarea aerului cu particule a fost legată de dezvoltarea bolilor reumatice sistemice autoimune (SARD), un termen care include lupusul sistemic, sindromul Sjögren, sclerodermia, polimiozita, dermatomiozita sau boala nediferențiată a țesutului conjunctiv.
Solvenți și pesticide
Solvenții și pesticidele se găsesc în produsele obișnuite de uz casnic (cum ar fi curățarea chimică, produsele cosmetice pentru unghii, vopselele, parfumurile) și deșeurile periculoase, pe lângă pesticide, atrag atenția oamenii de știință. Cercetătorii spun că riscul crescut de lupus eritematos sistemic este asociat cu locurile de muncă și sarcinile care implică expunerea la solvenți.
Studiile epidemiologice au demonstrat că atât expunerea recreațională, cât și profesională la petrol și la produsele distilate, precum și la tricloretilenă și organocloruri, ar putea să intensifice simptomele lupusului eritematos sistemic la cei cu boală existentă.
Două studii mai vechi au raportat că expunerea la pesticidele, atât agricole, cât și rezidențiale, este asociată cu un risc crescut de lupus eritematos sistemic. Studiile făcute până acum în domeniu sugerează faptul că atât instalarea, cât și evoluția bolii autoimune lupus apare în urma unor interacțiuni complexe dintre factorii genetici și factorii de mediu precum cei amintiți mai sus.
Ce factori mai influențează apariția lupusului?
Fumatul
Există dovezi care implică fumatul în patogeneza lupusului eritematos sistemic. Oamenii de știință atrag atenția că expunerea la componentele toxice din fumul de țigară (de exemplu, gudron, nicotină, monoxid de carbon, hidrocarburi aromatice policiclice și radicali liberi) poate induce stres oxidativ și poate afecta direct ADN-ul. Asta duce, în timp, la apariția de mutații genetice și la activarea genelor, care ar putea fi implicate în dezvoltarea lupusului eritematos sistemic1.
Consumul de alcool
Cercetătorii atrag atenția și că alcoolul are în compoziție mai mulți compuși (de exemplu, etanol și antioxidanți) care pot contracara inflamația sistemică. Alcoolul diminuează răspunsurile celulare la imunogeni și suprimă sinteza citokinelor proinflamatorii, cum ar fi factorul de necroză tumorală (TNF), interleukina (IL)-6, IL-8, atât in vivo, cât și in vitro în macrofagele alveolare și monocitele din sânge uman.
Consumul zilnic de alcool este asociat cu o scădere a neopterinei urinare, un marker care indică activarea lupusului sistemic eritematos. În plus, antioxidanții precum resveratrolul sau humulonele, care se găsesc din abundență în vin și în bere influențează citokinele precum interferon-gamma in vitro și pot inhiba enzimele cheie implicate în sinteza ADN-ului.
Vitamina D
Așa cum am menționat mai sus, oamenii de știință spun că expunerea la radiațiile ultraviolete poate declanșa apariția lupusului eritematos sistemic. Însă expunerea la soare este, de asemenea, principala sursă de producere a vitaminei D.
Au existat de-a lungul timpului câteva studii transversale și de caz-control care au raportat concentrații scăzute de vitamina D 25(OH) la pacienții cu lupus eritematos sistemic. Cu toate acestea, oamenii de știință nu știu sigur dacă vitamina D scăzută este o cauză sau o consecință a bolii cronice.
Folosirea contraceptivelor orale
Contraceptivele orale, adică celebrele pilule zilnice, au de asemenea potențial dăunător asupra pacientelor de sex feminin diagnosticate cu lupus. De aceea, medicii nu le recomandă acestora anticoncepționale pe bază de substanțe care imită estrogenul.
Anumite infecții
Ratele de seropozitivitate ale virusului Epstein-Barr (EBV) sunt mult mai mari la adulții și copiii cu lupus eritematos sistemic arată statisticile. Cu toate acestea, nu există date concludente care să stabilească că infecția cu EBV este legată de riscul de a dezvolta lupus eritematos sistemic.
Ce trebuie să faci pentru gestionarea simptomelor
Pentru a reduce cât mai mult riscul de declanșare a simptomelor lupusului, dar și pentru a îi încetini acestei afecțiuni evoluția, pacientul este sfătuit să respecte următoarele indicații:
Să evite expunerea la radiații UV fără protecție solară
Pacientul se poate proteja evitând expunerea la soare în intervalul orar 10:00 -16:00, atunci când radiațiile au intensitatea sporită, dar și prin folosirea unor haine, accesorii și loțiuni cu SPF 50 atunci când este nevoit să se expună razelor de soare. Radiațiile UV cauzează, la pacienții cu lupus, moartea celulelor pielii și declanșează episoade de acutizare a simptomelor lupusului.
Să renunțe la fumat
Fumatul activ sau pasiv este interzis pacienților cu lupus, fumul de țigară fiind un factor declanșator al episoadelor specifice lupusului.
Să meargă la medic în mod regulat
După primirea diagnosticului de lupus, pacientul trebuie să meargă la medicul reumatolog cu regularitate, pentru a ține afecțiunea sub control și pentru a preveni din timp complicațiile ce ar putea apărea.
Să evite expunerea la metale grele
Dacă pacientul lucrează într-un mediu toxic, în care este expus la asemenea substanțe dăunătoare, ar trebui să renunțe la locul de muncă întrucât acesta îi agravează starea. Ideal ar fi, după stabilirea diagnosticului de lupus, pacientul să își schimbe jobul cu unul care nu implică timp petrecut într-un mediu poluat sau toxic.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Environmental risk factors of systemic lupus erythematosus: a case–control study”, Scientific Reports volume 13, Article number: 10219 (2023), Rania H. Refai, Mohammed F. Hussein, Mamdouh H. Abdou & Anna N. Abou-Raya
https://www.nature.com/articles/s41598-023-36901-y
2 Studiul „Environmental Exposures and the Development of Systemic Lupus Erythematosus”, Curr Opin Rheumatol. 2016 Sep; Medha Barbhaiya, Karen H. Costenbader
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4965307/
3 Studiul „Understanding the role of environmental factors in the development of Systemic Lupus Erythematosus”, Best Pract Res Clin Rheumatol. 2017 Jun; 31(3): 306–320., Christine G. Parks, Aline de Souza Espindola Santos,Medha Barbhaiya, Karen H. Costenbader
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5729939/
Te-ar mai putea interesa și...
