9 ponturi pentru sustinerea sistemului imunitar in lupus
Lupusul este o afecțiune autoimună care apare atunci când sistemul imunitar confundă țesuturile sănătoase ale organismului cu agenți externi și începe să le atace.
Lupusul este numit și „boala invizibilă”, deoarece este dificil de diagnosticat și tratat, întrucât simptomele sale imită alte afecțiuni, afectând sistemul imunitar în mod diferit la oameni, iar medicamentele folosite în mod tradițional pentru a-l trata au efecte secundare grave. Lupusul este o boală autoimună cronică pe tot parcursul vieții. Oricine poate dezvolta lupus, dar se estimează că 9 din 10 persoane cu lupus sunt femei.
Afecțiunea poate provoca inflamație și durere în orice parte a corpului. Inflamația apare atunci când organismul nu recunoaște și nu îndepărtează agenții nocivi.
Simptome lupus
Simptomatologia acestei afecțiuni poate fi complexă, având în vedere numărul de organe care pot fi afectate de boală. Pacienții cu lupus se confruntă cu crize în diferite grade, precum și perioade de remisie a bolii.
Chiar dacă există semne și simptome comune în lupus, fiecare pacient prezintă un set unic se simptome. Printre simptomele generale observate la pacienții cu lupus se numără febra, oboseala și scăderea în greutate. În primul rând, pielea, sistemul musculo-scheletic și sistemul pulmonar sunt afectate.
Pacienții cu lupus care acuză simptome care implică cel mai frecvent pielea au o erupție roșie pe nas și obraji după expunerea la soare. Această erupție cutanată de tip „fluture” este identificată la un număr semnificativ de pacienți cu lupus la un moment dat în cursul bolii. Pacienții care se confruntă cu reacții de fotosensibilitate la soare acuză, de asemenea, erupții cutanate pe alte zone ale corpului în urma expunerii la soare. Alte simptome asociate cu manifestările cutanate includ alopecia, fenomenul Raynaud și răni în gură sau nas.
Implicarea musculo-scheletală include artralgii, mialgii și/sau artrită. Artrita poate afecta orice articulație minoră sau majoră, manifestându-se de obicei prin articulații dureroase, rigide, însoțite fie de inflamație ocazională, fie de inflamație persistentă.
Pacienții cu simptome pulmonare acuză respirație dureroasă, tuse și dificultăți de respirație. Au existat cazuri în care pacienții s-au confruntat și cu revărsat pleural şi hipertensiune pulmonară.
Lupusul afectează, de asemenea, sistemele cardiovascular, gastrointestinal, renal și hematologic, precum și sistemul nervos central (SNC).
Printre complicațiile cardiovasculare se numără pericardita, miocardita, endocardita și boala coronariană. Au existat studii care au arătat că anumite medicamente utilizate pentru tratarea lupusului (de exemplu, imunosupresoare și corticosteroizi) sunt factori de risc pentru boala coronariană la pacienții cu lupus, împreună cu tratamentul tradițional.
Printre semnele de afectare gastrointestinală se numără greața, vărsăturile și durerile abdominale. Modificările hematologice raportate în lupus includ anemia, precum și leucopenia sau trombocitopenia. Prezența anticorpilor antifosfolipidici la pacienții cu lupus poate duce la tromboză și pierderea sarcinilor la femeile însărcinate.
Pacienții cu lupus se pot confrunta și cu dureri de cap, depresie, anxietate, convulsii, accident vascular cerebral sau tulburări cognitive. Implicarea renală în lupus se manifestă prin niveluri crescute ale creatininei serice și proteinurie. Pacienții cu afectare renală au un prognostic mai prost, cu evoluție probabilă către boală renală în stadiu terminal, care poate pune viața în pericol. Aproximativ 50% dintre pacienții cu lupus dezvoltă nefrită, care este o cauză majoră de morbiditate și mortalitate.
Tipuri de lupus
Lupusul eritematos sistemic (LES) este cea mai frecventă formă de lupus. Persoanele diagnosticate cu această formă de lupus se pot confrunta cu afectarea articulațiilor, pielii, creierului, plămânilor, rinichilor și vaselor de sânge ale unei persoane. Această formă de lupus este mai probabil să apară la persoanele din grupurile minoritare rasiale și etnice în comparație cu persoanele albe non-hispanice.
Lupusul cutanat este o boală a pielii care se manifestă prin erupții sau leziuni. Există două forme majore - lupusul eritematos discoid (DLE) și lupusul eritematos cutanat subacut.
Lupusul neonatal apare atunci când un făt este expus la lupus în uter, în timpul sarcinii. Poate provoca probleme ale pielii, ficatului sau sângelui, care pot fi tratate la naștere sau chiar înainte ca bebelușul să vină pe lume.
Lupusul indus de medicamente este un tip de lupus pe termen scurt cauzat de anumite medicamente.
Ce tratament se administrează în lupus
Un alt aspect important al gestionării acestei boli este tratamentul. Din păcate, efectele secundare ale tratamentelor care au servit ca terapii distinctive de zeci de ani sunt numeroase. Mulți pacienți cu lupus depind de glucocorticoizi, inclusiv prednison, pentru ușurarea simptomelor. Glucocorticoizii pot salva vieți, dar pot provoca și complicații, cum ar fi creșterea în greutate și osteoporoză, fragilitatea oaselor.
În timp ce medicamentele mai vechi au fost concepute pentru a suprima întregul sistem imunitar al organismului, aceste noi medicamente vizează molecule specifice.
Printre medicamentele aprobate se numără:
- Anifrolumab - este un medicament aprobat în august 2021. Acest anticorp monoclonal (o proteină care găsește și se atașează de un tip de substanță, numită citokină, în organism) este conceput pentru a trata un exces de activare a interferonului, care joacă un rol esențial în inflamația lupusului. Se administrează prin perfuzie intravenoasă.
- Belimumab - este un medicament aprobat în 2011. Și acesta este un anticorp monoclonal, care vizează o proteină care poate ajuta la reducerea impactului celulelor anormale care contribuie la inflamația caracteristică bolii. Se administrează prin injecție în abdomen sau coapsă sau prin perfuzie intravenoasă. Este aprobat pentru utilizare la copiii cu vârsta de 5 ani și peste și a fost aprobat în 2020 pentru adulții care au lupus cu afectare renală.
- Voclosporin - este un medicament aprobat în ianuarie 2021, fiind primul medicament oral aprobat de Agenţia pentru Medicamente din SUA (FDA) pentru nefrita lupică. Acționează ajutând la oprirea celulelor care provoacă inflamație în nefrita lupică, protejând în același timp rinichii de dezvoltarea unor leziuni grave.
Medicamentele concepute inițial pentru alte afecțiuni sunt, de asemenea, importante în tratamentul lupusului. De exemplu, mulți pacienți cu lupus iau hidroxiclorochină, un medicament antimalaric, pentru a preveni crizele și pentru a reduce durerea și alte efecte secundare.
Pe lângă tratamentul care se administrează în lupus, pacienții pot să ajute la susținerea sistemului imunitar. Sistemul imunitar al pacienților care suferă de lupus este hiperactiv, însă poate fi ajutat să funcționeze cât mai normal cu ajutorul unor strategii eficiente.
Iată cum poți susține sistemul imunitar dacă ai lupus
Ai grijă de sănătatea intestinală
Știi deja că dezechilibrele microbiene de la nivelul intestinelor pot afecta modul în care funcționează sistemul imunitar. Ajută-ți sistemul imunitar să funcționeze fără probleme menținând echilibrul bacterian la nivelul intestinelor. Poți face asta consumând alimente bogate în bacterii „sănătoase”. Printre aceste alimente se numără: chefirul, iaurtul, murăturile. Flora intestinală poate fi distrusă de administrarea unor medicamente foarte agresive precum antibioticele.
Limitează expunerea la undele electromagnetice
Expunerea la undele electromagnetice poate crea disfuncții ale sistemului imunitar, crescând riscul de declanșare, respectiv agravare, a afecțiunilor autoimune.
Menține nivelul de zahăr din sânge
Fluctuațiile nivelului de zahăr din sânge stimulează sistemul imunitar, provocând o reacție a acestuia, care nu e dorită în caz de lupus. Asigură-te că ai mese regulate, astfel încât nivelul de zahăr din sânge să nu înregistreze scăderi sau creșteri bruște.
Evită deficitul de glutation
Glutationul este un antioxidant care se regăsește în fiecare celulă a organismului. Acesta este necesar pentru buna funcționare a celulelor albe din sânge. Celulele albe sunt predispuse stresului oxidativ din cauza radicalilor liberi. Deficitul de glutation poate exacerba inflamația din corp, declanșând reacții ale sistemului imunitar. Glutationul este un antioxidant produs de organism. Dacă medicul tău observă un deficit de glutation, poți folosi, la recomandarea sa, suplimente care să ajute glutationul să rămână în organism.
Evită expunerea la toxinele din mediu
Toxinele din mediu afectează microflora intestinală, reduce nivelul de glutation și declanșează apariția inflamației în organism. Printre cele mai comune toxine din mediu la care ne expunem se numără: pesticidele, erbicidele, metalele grele.
Respiră corect
Stresul mental și emoțional declanșează producția hormonului stresului în organism (cortizol). Acest hormon cauzează inflamație, care accentuează simptomele lupusului. Ajută-ți sistemul imunitar să se protejeze de dereglări respirând corect și evitând respirația scurtă, agitată.
Respectă raportul adecvat de acizi grași Omega-6 și Omega-3
Raportul dintre acizii grași Omega-6 și Omega-3 trebuie menținut echilibrat pentru a preveni stimularea sistemului imunitar și apariția inflamației în organism. Oamenii au tendința de a avea o concentrație mai mare de Omega-6 în organism, de aceea ar trebui să suplimenteze aportul de Omega-3 pentru echilibrarea balanței.
Odihnește-te suficient
În jur de 80% dintre pacienții diagnosticați cu lupus nu se odihnesc suficient și suferă de oboseală cronică. Lipsa somnului favorizează disfuncțiile sistemului imunitar și inflamația cronică, printre altele. Respectarea unui program strict de somn stimulează producția de melatonină și ajută pacientul cu lupus să adoarmă mai ușor. Așa că ai grijă să dormi suficient în fiecare noapte și adoptă o igienă a somnului (trezește-te și culcă-te în fiecare zi la aceleași ore, chiar și în weekend, nu mai sta cu ochii în ecrane înainte de somn și dormi într-o cameră întunecoasă și răcoroasă).
Combatere deficitul de vitamina D
Persoanele care suferă de deficit de vitamina D sunt mai predispuse reacțiilor autoimune anormale, precum și inflamației cronice.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Library of Medicine - Lupus: An Overview of the Disease And Management Options
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3351863/
CDC - Let’s Make Lupus Visible!
https://www.cdc.gov/healthequity/features/lupus/index.html
Lupus Foundation of America - What is lupus?
https://www.lupus.org/resources/what-is-lupus
Te-ar mai putea interesa și...
