Activitatea fizica: beneficii in cazul pacientilor cu artroza si artrita

Rezumat: Artrita și artroza pot provoca durere, rigiditate și limitarea mobilității, însă repausul prelungit nu este, de regulă, soluția. Activitatea fizică adaptată poate reduce simptomele, menține forța musculară și îmbunătăți funcția articulațiilor.

Pentru multe persoane, mișcarea cu impact redus, precum mersul pe jos, înotul sau bicicleta, este mai ușor de tolerat, iar antrenamentul de forță ajută musculatura să susțină articulațiile.

Programul de sport trebuie început progresiv, în funcție de diagnostic, durere și starea generală. În artrita inflamatorie, tratamentul medical rămâne esențial, iar exercițiile îl completează. În osteoartrita simptomatică, exercițiul terapeutic este una dintre intervențiile de bază recomandate pe termen lung, consecvent.

1. Ce sunt artrita și artroza?
2. Diferențele dintre artrita și artroza
a. Subtipuri de artrită: artrita reumatoidă și alte forme
b. Cauzele și simptomele principale
c. Factori de risc asociați
3. Beneficiile activității fizice pentru pacienții cu artroza și artrita
a. Prevenția și controlul simptomelor
b. Reducerea durerii
c. Menține articulațiile sănătoase
4. Tipuri de sporturi recomandate
a. Activități cu impact redus
a.1. Mersul pe jos
a.2. Înotul
a.3. Mersul pe bicicletă
b. Importanța antrenamentului de forță
5. Cum ajută musculatura la protejarea articulațiilor
a. Cum să începi un program de activitate fizică
b. Consultarea specialistului
c. Importanța evaluării medicale
d. Importanța monitorizării simptomelor
6. Concluzie

1. Ce sunt artrita și artroza?

Artrita este un termen general pentru peste 100 de afecțiuni care pot interesa articulațiile și țesuturile din jur. Artroza, numită medical osteoartrită, este cea mai frecventă formă și implică modificări ale cartilajului, osului și altor structuri articulare. Prin urmare, artroza este o formă de artrită, chiar dacă termenii sunt adesea separați în limbajul curent.

2. Diferențele dintre artrita și artroza

În limbajul obișnuit, artrita descrie mai ales bolile cu inflamație importantă, iar artroza este asociată cu modificări degenerative. În osteoartrita genunchiului sau șoldului, durerea apare frecvent la folosirea articulației.

În forma reumatoidă, inflamația este autoimună, rigiditatea matinală depășește adesea 30 de minute și pot exista articulații umflate simetric. Diferența contează când se alege un program de mișcare sau sport.

a. Subtipuri de artrită: artrita reumatoidă și alte forme

Există numeroase forme de artrită. Printre cele mai cunoscute se află artrita reumatoidă, forma psoriazică, guta, forma reactivă și artrita idiopatică juvenilă. Boala reumatoidă este autoimună și cronică: sistemul imunitar atacă țesuturile proprii, în special membrana sinovială. De aceea, mișcarea și sportul completează tratamentul indicat de reumatolog, dar nu îl înlocuiesc.

b. Cauzele și simptomele principale

Artroza nu apare pur și simplu prin „uzarea” mecanică a articulației. Procesul implică schimbări complexe ale țesuturilor, favorizate de vârstă, traumatisme, anatomie, genetică.
Durerea, rigiditatea, umflarea și mobilitatea redusă sunt frecvente. O doză potrivită de mișcare se stabilește după simptome. În artrita inflamatorie pot apărea căldură locală, tumefacție și oboseală.

c. Factori de risc asociați

Pentru artroză, riscul crește odată cu vârsta, excesul ponderal, traumatismele, suprasolicitarea repetitivă și istoricul familial. Pentru boala reumatoidă, factorii asociați includ predispoziția genetică, fumatul, sexul feminin și obezitatea.

Activitatea fizică adecvată, controlul greutății și evitarea fumatului pot susține sănătatea generală. Activitatea fizică poate începe și prin sesiuni scurte de mișcare.

NEWSLETTER DOC DEDICAT

3. Beneficiile activității fizice pentru pacienții cu artroza și artrita

Activitatea fizică regulată poate reduce durerea și poate îmbunătăți funcția și autonomia. Ghidurile recente recomandă exercițiul terapeutic în osteoartrită, iar în artrita reumatoidă este recomandată practicarea constantă a exercițiului, adaptată persoanei.

Activitatea fizică și mișcarea zilnică susțin și sănătatea cardiovasculară, somnul, starea de spirit și controlul greutății.

a. Prevenția și controlul simptomelor

Nicio formă de sport nu garantează prevenirea artritei sau a artrozei. Totuși, evitarea leziunilor, menținerea unei greutăți potrivite și păstrarea forței musculare pot reduce anumiți factori de risc. Activitatea fizică ajută mai ales la controlul simptomelor, iar mișcarea constantă este preferabilă episoadelor rare de sport intens. Repausul complet prelungit poate favoriza slăbirea musculaturii.

b. Reducerea durerii

Exercițiul nu acționează ca un analgezic instantaneu, dar practicat constant poate reduce durerea în osteoartrită și poate ameliora durerea și funcția în artrita reumatoidă. Doza de mișcare se crește progresiv. Un disconfort ușor poate apărea la început. Sportul și activitatea fizică trebuie ajustate dacă durerea devine severă, apare umflare importantă sau simptomele persistă după efort.

c. Menține articulațiile sănătoase

Prin activitatea fizică se păstrează mobilitatea, rezistența și coordonarea necesare activităților zilnice. Această mișcare dozată corect susține mersul și urcatul scărilor. În osteoartrita genunchiului, exercițiile pot îmbunătăți funcția și capacitatea de mers. În boala reumatoidă, mișcarea adaptată susține funcția fizică fără a înlocui medicația care controlează inflamația.

4. Tipuri de sporturi recomandate

Cel mai potrivit sport este cel care poate fi practicat constant, cu durere minimă și fără agravarea persistentă a simptomelor. Mersul pe jos, bicicleta, înotul, exercițiile în apă, tai chi și formele adaptate de yoga sunt opțiuni frecvente de sport și mișcare. În boala articulară avansată, ritmul, amplitudinea și durata se pot modifica după evaluarea unui fizioterapeut.

a. Activități cu impact redus

Activitățile cu impact redus solicită mai puțin articulațiile decât săriturile sau schimbările bruște de direcție. Pentru multe persoane cu dureri articulare, sunt o cale bună de a relua mișcarea. Exemplele includ plimbarea, bicicleta staționară, înotul și gimnastica în apă. Activitatea fizică poate fi împărțită în sesiuni scurte de mișcare sau sport și crescută treptat.

a.1. Mersul pe jos

Mersul este accesibil și ușor de dozat. Pentru gonartroză, adică artroza genunchiului, mersul pe teren drept poate susține funcția dacă este tolerat. Începe cu distanțe mici și crește treptat. Încălțămintea comodă și pauzele ajută, iar această formă de mișcare poate deveni un sport recreațional ușor. Durerea severă, instabilitatea sau umflarea accentuată cer reevaluare.

a.2. Înotul

Înotul și exercițiile în apă permit activitatea fizică într-un mediu în care flotabilitatea reduce încărcarea asupra articulațiilor. Sunt utile când mersul este dificil din cauza osteoartritei de genunchi, șold sau gleznă.

Într-un puseu inflamator activ, intensitatea trebuie adaptată. Sportul în apă poate combina mobilitatea, rezistența și exercițiul aerobic, cu stres articular redus.

a.3. Mersul pe bicicletă

Bicicleta, inclusiv cea staționară, este o formă de sport cu impact redus. Mișcarea repetată și controlată poate susține mobilitatea genunchiului și condiția cardiovasculară. Ca sport, ciclismul este ușor de dozat și apare frecvent în programele de exerciții pentru artroza genunchiului. Șaua, poziția și rezistența trebuie ajustate pentru a evita flexia dureroasă sau suprasolicitarea.

b. Importanța antrenamentului de forță

Antrenamentul de forță combate pierderea de masă și forță musculară asociată inactivității. Se pot folosi greutatea corpului, benzi elastice, aparate sau greutăți mici. Activitatea fizică de forță se introduce progresiv, iar mișcarea trebuie controlată. Recomandările generale pentru adulți includ forță în cel puțin două zile pe săptămână, când starea medicală permite. Acest tip de mișcare completează sportul aerobic.

5. Cum ajută musculatura la protejarea articulațiilor

Mușchii puternici contribuie la stabilitatea și controlul articulației. În artroza genunchiului, forța redusă a musculaturii coapsei a fost asociată în studii cu rezultate structurale mai nefavorabile, deși relația este complexă.

Prin sport și exerciții de rezistență, obiectivul nu este „repararea” cartilajului, ci îmbunătățirea sprijinului, funcției și toleranței la mișcare. Activitatea fizică urmărește funcționarea mai bună.

a. Cum să începi un program de activitate fizică

Dacă ai fost sedentar, începe cu 5-10 minute de mișcare ușoară și crește progresiv durata. Orice sport nou trebuie introdus gradual.

Un obiectiv general pentru adulți este 150 de minute de activitate aerobă moderată pe săptămână, însă acest nivel se atinge treptat. Sportul trebuie adaptat zilelor bune și rele; consecvența contează mai mult decât efortul intens făcut rar.

b. Consultarea specialistului

Înaintea unui program nou, mai ales dacă diagnosticul este recent sau durerea este mare, discută cu medicul. Un reumatolog, ortoped, medic de recuperare sau fizioterapeut poate adapta activitatea fizică la articulația afectată și poate transforma mișcarea într-un program realist.

Pentru formele inflamatorii, specialistul poate explica modul în care sportul se ajustează în pusee și se integrează cu tratamentul.

c. Importanța evaluării medicale

Durerea articulară nu înseamnă automat artroza. O articulație brusc foarte dureroasă, roșie, fierbinte și umflată, mai ales cu febră, necesită evaluare medicală rapidă. Blocajul articular, traumatismul recent, pierderea marcată a forței sau agravarea progresivă trebuie investigate. Evaluarea ajută la alegerea unui program de mișcare sau sport sigur, în locul acelorași exerciții pentru toți.

d. Importanța monitorizării simptomelor

Un jurnal poate urmări durerea, rigiditatea, umflarea și reacția de după sport sau după activitatea fizică. Disconfortul ușor poate fi acceptabil, dar simptomele severe ori persistente cer ajustarea efortului.
Jurnalul ajută la dozarea fiecărei sesiuni de mișcare și sport. În boala reumatoidă activă, intensitatea poate necesita reducere temporară. În artroza stabilă, activitatea fizică regulată este de obicei preferabilă repausului prelungit.

6. Concluzie

Pentru persoanele cu artrita sau artroza, mișcarea bine aleasă este parte a îngrijirii. Activitatea fizică poate reduce durerea și susține funcția, forța și autonomia, iar sportul cu impact redus este adesea ușor de integrat.

Programul ideal de mișcare este individualizat, progresiv și realist. În formele inflamatorii, exercițiul completează tratamentul; în osteoartrită, exercițiul terapeutic rămâne o intervenție centrală.

Q&A: Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Ce exerciții sunt recomandate pentru artroză?
Răspuns: De obicei sunt utile exercițiile de mobilitate, întărire musculară și activitatea aerobă cu impact redus, precum mersul, bicicleta sau exercițiile în apă. Programul se adaptează articulației afectate, durerii și condiției fizice.

Întrebare: Ce exerciții sunt recomandate pentru artrită?
Răspuns: În formele inflamatorii pot fi incluse mișcare aerobică, exerciții de forță, mobilitate și, uneori, activități în apă. În puseele cu inflamație accentuată, intensitatea trebuie redusă și ajustată împreună cu medicul sau fizioterapeutul.

Întrebare: Ce exerciții sunt recomandate pentru artroza gleznei?
Răspuns: Sunt folosite frecvent mișcări blânde de flexie și extensie a gleznei, cercuri controlate, întinderi ale gambei și exerciții progresive pentru musculatura gambei și stabilitate. Înotul sau bicicleta pot completa programul de sport cu impact redus.

Întrebare: Este mersul pe jos benefic pentru gonartroză?
Răspuns: Da, pentru multe persoane mersul pe jos este benefic și bine tolerat. Începe progresiv, pe suprafețe confortabile, și ajustează distanța dacă apare o creștere importantă sau persistentă a durerii ori umflării.

Întrebare: Ce exerciții sunt recomandate pentru artroza umărului?
Răspuns: De regulă se folosesc exerciții blânde pentru amplitudinea de mișcare și întărirea musculaturii care susține umărul. Alegerea mișcărilor și a rezistenței trebuie individualizată, deoarece rigiditatea, durerea și severitatea afectării diferă de la o persoană la alta.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Institute for Health and Care Excellence (NICE) - Osteoarthritis in over 16s: diagnosis and management
https://www.nice.org.uk/guidance/ng226
National Library of Medicine - 2022 American College of Rheumatology Guideline for Exercise, Rehabilitation, Diet, and Additional Integrative Interventions for Rheumatoid Arthritis
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37227116/
Centers for Disease Control and Prevention - Osteoarthritis
https://www.cdc.gov/arthritis/osteoarthritis/index.html
Studiul „Effect of Exercise Interventions for Rheumatoid Arthritis: A Systematic Review and Network Meta-Analysis of Randomised Controlled Trials”, J Pain Res. 2025 Sep 30, autori: Yan Zhang, Zelin He, Zikang Yin, Ji Wang, Wanyi Gao, Ligang Jie
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12495934/