Transmiterea pe cale sexuala a hepatitei B si C

Hepatita este o afecțiune inflamatorie a ficatului, cauzată de o infecție virală. Modurile de transmitere a hepatitei diferă în funcție de tipul de boală. Hepatita B se transmite extrem de ușor pe cale sexuală, însă și hepatita C poate fi transmisă, în anumite condiții, în timpul unui contact sexual.

Hepatita B este o infecție virală care afectează ficatul și este cauzată de virusul hepatitic B (VHB). Acest virus poate provoca o varietate de afecțiuni hepatice, de la o infecție acută tranzitorie la o infecție cronică ce poate duce la complicații grave, cum ar fi ciroza și cancerul hepatic. Hepatita B este una dintre cele mai comune infecții virale ale ficatului din lume.

Virusul hepatitei B este o problemă majoră de sănătate publică care afectează aproximativ 2 miliarde de oameni din întreaga lume. Dintre aceștia, 296 de milioane sunt infectați cronic, arată statisticle. În 2017, Organizația Mondială a Sănătății a stabilit obiectivul de a elimina hepatita virală până în 2030, obiectiv definit ca o reducere cu 90% a incidenței și o reducere cu 65% a deceselor cauzate de ficat față de valoarea inițială din 2015.

Hepatita C este tot o infecție virală care afectează ficatul și este cauzată de virusul hepatitic C (VHC). Acest virus poate provoca, de asemenea, o varietate de afecțiuni hepatice, de la o infecție acută tranzitorie la o infecție cronică care poate duce la complicații grave, cum ar fi ciroza și cancerul hepatic.

Organizația Mondială a Sănătății și-a stabilit un obiectiv ambițios de a elimina hepatita C ca o amenințare semnificativă pentru sănătatea publică până în 2030. Aceasta prevede o reducere cu 80% a prevalenței și o reducere cu 65% a mortalității cauzate de hepatita C față de nivelurile din 2015.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Moduri de transmitere hepatita B

Virusul hepatitic B se poate transmite prin contactul cu sângele sau cu fluidele corporale ale unei persoane infectate. Transmiterea poate avea loc prin contact sexual neprotejat, utilizarea de ace de seringă contaminate, transfuzii de sânge infectat, de la mamă la copil în timpul nașterii sau prin contactul cu obiecte contaminate, cum ar fi ace de tatuaj sau instrumente medicale nesterile. Transmiterea poate fi, deci, verticală (de la mamă la copil la naștere) sau orizontală (expunere ulterioară la sânge sau fluide ale unor persoane infectate).

Virusul hepatitei B poate supraviețui în afara corpului cel puțin 7 zile. În acest timp, poate provoca în continuare infecție dacă intră în corpul unei persoane care nu este protejată de vaccin, potrivit OMS. Perioada de incubație a virusului hepatitei B variază de la 30 la 180 de zile; VHB poate fi detectat în decurs de 30 până la 60 de zile de la infecție și poate persista și se poate dezvolta în hepatită cronică B, în special atunci când este transmis în copilărie.

Hepatita B se transmite, deci, și prin contact sexual

Pe de o parte, hepatita B se transmite prin contact sexual de 50‑100 de ori mai ușor decât virusul HIV. Virusul hepatitic B se regăsește atât în saliva, cât și în secrețiile veginale și în lichidul seminal. Sexul oral și, în mod deosebit, sexul anal, fie că este vorba despre un context heterosexual sau unul homosexual, sunt căi prin care se transmite virusul hepatitei B). Pe de altă parte însă, VHB nu se transmite prin contact tactil, adică prin îmbrățișări sau strângeri de mână.

În ceea ce privește sărutul franțuzesc, risc de infectare există, având în vedere ca virusul se regăsește în saliva bolnavilor de hepatită B. Mai mult decât atât, riscul este și mai mare în cazul pacienților care poartă aparat dentar sau au răni deschise în cavitatea bucală. Din fericire, există un vaccin împotriva hepatitei B, care poate fi folosit în special de către persoanele cu risc crescut de infectare.

Hepatita B poate cauza afecțiune hepatică cronică și are potențial fatal. Așadar, virusul hepatitei B se regăsește în spermă, secreții vaginale, lacrimi, salivă, transpirație și sânge și este considerat chiar și de 100 de ori mai infecțios decât virusul HIV.

Moduri de transmitere hepatita C

Virusul hepatitic C se poate transmite prin contactul cu sângele unei persoane infectate. Transmiterea poate avea loc prin utilizarea de ace de seringă contaminate, transfuzii de sânge sau produse sangvine infectate (deși riscul a scăzut semnificativ datorită testelor de screening făcute donatorilor de sânge), contact sexual neprotejat cu o persoană infectată, utilizarea de echipamente medicale nesterile sau obiecte de igienă personală contaminate, cum ar fi periuțe de dinți sau lame de ras.

Hepatita C nu se răspândește prin laptele matern, alimente, apă sau contact obișnuit, cum ar fi îmbrățișarea, sărutul și împărțirea alimentelor sau băuturii cu o persoană infectată.

Transmitere hepatita C prin contact sexual

Cum spuneam, hepatita C se transmite prin contactul cu sângele unei persoane infectate cu virusul hepatitei C - iar în timpul contactului sexual acest lucru se poate petrece în caz de răni în zona genitală sau menstruație la femei.

Statisticile indică faptul că virusul hepatitei C este detectat cu o frecvență mai mare în rândul persoanelor care au obiceiuri de natură sexuală precum întreținerea relațiilor cu lucrătoare sexuale sau au un număr de parteneri sexuali considerat mare (mai mult de 5 pe an). Persoanele din comunitățile gay, lucrptoarele sexuale, dar și persoanele care au mai mulți parteneri sexual se află în categoriile cu risc crescut de infectare cu hepatita C.

În cazul hepatitei C, orice act sexual care poate cauza răni și sângerare poate duce la infectarea cu VHC. Așadar, sexul anal este mai riscant decât cel vaginal. Totodată, sexul oral prezintă risc mai scăzut de transmitere în cazul hepatitei C.

Prezervativul reprezintă cea mai eficientă metodă de protecție atunci când vine vorba despre transmiterea hepatitei pe cale sexuală, precum și a altor boli cu transmitere sexuală. Eficiența prezervativului în prevenirea infectării este de 99%. Specialiștii recomandă evitarea prezervativelor aromate sau care conțin lubrifianți întrucât acestea pot degrada latexul, scăzând eficacitatea prezervativului.

În ceea ce privește prevenirea infectării cu VHC, nu există încă un vaccin împotriva hepatitei C, care să fie folosit pentru evitarea infectării, în ciuda expunerii la virus. VHC poate cauza afecțiune hepatică cronică și are, de asemenea, potențial fatal. Transmis în mod exclusiv prin contactul direct cu sângele infectat, hepatita C se transmite rareori prin contact sexual, însă riscul există.

Cum se poate preveni transmiterea diverselor boli pe cale sexuală?

Folosirea corectă și regulată a prezervativelor este una dintre cele mai eficiente modalități de prevenire a bolilor care se transmit pe cale sexuală. Prezervativele de latex sau poliuretan protejează împotriva unor virusuri și infecții precum HIV, sifilis, gonoree sau hepatita B. Și discuțiile deschise și sincere cu partenerul despre istoricul sexual, sănătate sexuală și generală pot contribui la prevenirea transmiterii bolilor prin sex.

Pentru anumite boli transmisibile pe cale sexuală, există vaccinuri disponibile care să le prevină. De exemplu, există vaccin pentru hepatita B și pentru unele tipuri de HPV (virusul papiloma uman) care pot să provoace cancer cervical.

Vaccinul împotriva hepatitei B este sigur și eficient și oferă o protecție durabilă împotriva infecției. Este recomandat ca toți copiii să fie vaccinați împotriva hepatitei B în primele 24 de ore de viață, iar apoi să primească doze suplimentare conform programului național de vaccinare. De asemenea, adulții care nu au fost vaccinați anterior sau care sunt în grupurile de risc ar trebui să ia în considerare vaccinarea.

Ce teste se pot face pentru a depista hepatita?

Testele de sânge pentru markeri virali detectează prezența virusului hepatitic sau a anticorpilor împotriva virusului în sânge. Antigenul de suprafață al hepatitei B (HBsAg) este un marker pentru infecția cu hepatita B. Dacă HBsAg este prezent în sânge, indică o infecție cu hepatita B. Anticorpii anti-HBs pot apărea după vaccinarea împotriva hepatitei B sau după vindecarea unei infecții anterioare cu hepatita B. Anticorpii anti-HCV sunt utilizați pentru a depista infecția cu hepatita C. Dacă sunt prezenți, pot indica o infecție sau expunere anterioară la virusul hepatitic C.

Pentru a confirma prezența virusului hepatitic și a evalua nivelul de replicare virală, poate fi efectuat un test de ARN viral. Acest test poate detecta materialul genetic al virusului hepatitic în sânge și cantitatea sa.

În concluzie, dacă nu ai fost deja vaccinat împotriva hepatitei B, discută cu medicul de familie pentru a primi vaccinul. Vaccinarea este cea mai eficientă modalitate de prevenire a hepatitei B. Prezervativele pot oferi protecție împotriva hepatitei B în timpul contactului sexual, mai ales dacă nu sunt disponibile alte opțiuni de prevenire. Prezervativele pot ajuta și la reducerea riscului de transmitere a hepatitei C în timpul contactului sexual, mai ales în cazul unor leziuni genitale sau a contactelor cu sânge. Dacă faci parte dintr-un grup de risc pentru hepatita C, discută cu medicul de familie despre testarea și screeningul pentru infecția cu VHC. Testarea regulată poate ajuta la diagnosticarea și tratarea precoce a infecției.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - Hepatitis B. Frequently Asked Questions for the Public
https://www.cdc.gov/hepatitis/hbv/bfaq.htm
WHO - Hepatitis C
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/hepatitis-c
NCBI - Horizontal Modes of Transmission of Hepatitis B Virus (HBV): A Systematic Review and Meta-Analysis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9647610/
Studiul „Horizontal Modes of Transmission of Hepatitis B Virus (HBV): A Systematic Review and Meta-Analysis”, apărut în Iran J Public Health. 2022 Oct; 51(10): 2181–2193. doi: 10.18502/ijph.v51i10.10977, autori: Sasidharanpillai Sabeena, Nagaraja Ravishankar

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI