

Diagnosticul RMN (rezonanţa magnetică nucleară) în gonartroză
Diagnosticul RMN (rezonanţa magnetică nucleară) în gonartroză
Diagnosticul RMN (rezonanţa magnetică nucleară) în gonartroză
Sensibilitatea radiografiei este limitată în stadiile incipiente ale gonartrozei, când apar doar edemul osos şi anomaliile osoase subcondrale, așa că poate fi nevoie de un RMN pentru a confirma diagnosticul.
Diagnosticul timpuriu al gonartrozei este important în gestionarea bolii, deoarece ajută la deschiderea unei „ferestre de tratament” pentru intervenții precoce care ar putea modifica evoluția bolii.
Diagnosticul de osteoartrita genunchiului (gonartroză) se stabilește după un examen fizic și alte teste. Medicul analizează istoricul medical al pacientului și orice simptome are acesta, după care solicită și teste care să confirme diagnosticul, precum o radiografie, care poate arăta deteriorarea osului și a cartilajului, precum și prezența pintenilor osoși sau sau un test de imagistică prin rezonanță magnetică (RMN).
Scanările RMN pot fi solicitate atunci când razele X nu oferă un motiv clar pentru durerea articulară sau când radiografia sugerează că alte tipuri de țesut articular ar putea fi deteriorate. Medicii se pot folosi de testele de sânge pentru a exclude alte afecțiuni care ar putea cauza durerea, cum ar fi poliartrita reumatoidă, un alt tip de artrită cauzată de o tulburare a sistemului imunitar.
Ce arată RMN-ul în gonartroză?
RMN-ul evidențiază:
- defecte ale cartilajului (localizare, severitate, dimensiunea aproximativă a defectului de cartilaj); există mai multe grade ale afectării cartilajului: - grad 0 - normal, grad l - numai modificarea intensității semnalului intern, grad ll A - afectarea cartilajului in proporție mai mică de 50%, grad ll B - afectarea cartilajului intre 50-99%, grad lll A - afectarea cartilajului în proporție de 100% fară ulcerații osoase, grad lll B - afectarea 100% a cartilajului și ulcerații ale osului subiacent.
- osteofite marginale (orice creștere anormală a osului);
- chisturi subcondrale - zone circulare sau ovale rezultate din depozitarea grăsimii în osul subcondral;
- scleroză subcondrală (îngroșarea focală a osului subcondral);
- prezența lichidului in articulație;
- chisturi sinoviale (colecții pline cu lichid apărute in articulație);
- sinovită (îngroșare neregulată la marginea cartilajului articular).
În stadii incipiente, RMN-ul poate face diagnosticul diferențial între diferitele tipuri de leziuni intraarticulare și aduce informații despre starea ligamentelor, meniscurilor și a părților moi.
Ce trebuie să reţii despre RMN?
Este RMN-ul necesar în gonartroză?
Diagnosticul de gonartroză implică mai multe consultații și teste
- afectarea sau deteriorarea cartilajului;
- osteofitele, numite şi „pinteni” osoşi;
- scleroza subcondrală, care înseamnă o densitate osoasă crescută sau îngroşarea stratului subcondral al articulaţiei;
- efuziunea articulară sau umflarea excesivă a lichidului din jurul sinovitei, care se referă la inflamaţia membranei sinoviale în articulaţiile genunchilor;
- rupturi de ligamente, care pot creşte riscul de artroză precoce sau care pot provoca dureri sau afectarea funcţiei articulare.
Ce tratamente se recomandă după diagnosticul de gonartroză?
Scăderea în greutate
Exerciții fizice
Analgezice și antiinflamatoare
Injecții cu corticosteroizi sau acid hialuronic în genunchi
Terapii alternative
Folosirea unor bretele-suport pentru genunchi
Terapie fizică și ocupațională
Intervenție chirurgicală
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
JAMA Network - Diagnosis and Treatment of Hip and Knee Osteoarthritis
https://jamanetwork.com/journals/jama/article-abstract/2776205
Studiul „Diagnosis and Treatment of Hip and Knee Osteoarthritis”, apărut în JAMA. 2021;325(6):568-578. doi:10.1001/jama.2020.22171, autori: Jeffrey N. Katz et al.
Te-ar mai putea interesa și...