Rețete de pască reinterpretată. Le-ai încerca?
Rețete de pască reinterpretată. Le-ai încerca?
Rețete de pască reinterpretată. Le-ai încerca?
1. De unde vine pasca?
2. Pască fără aluat (fără gluten, mai puțini carbohidrați)
a. Ingrediente pască fără aluat (8 porții)
b. Mod de preparare pască fără aluat
3. Pască cu blat de ovăz (mai puține calorii)
a. Ingrediente pască cu blat de ovăz (8 porții)
b. Mod de preparare pască cu blat de ovăz
4. Pască Mousse (fără coacere, dar delicioasă)
a. Ingrediente pască Mousse (8 porții)
b. Mod de preparare pască Mousse
5. Există și pască vegană ca desert de Paște?
În România, Paștele nu este doar o sărbătoare religioasă – este o celebrare a familiei, a reînnoirii și a tradițiilor culinare dragi. Un preparat care apare pe aproape toate mesele în această perioadă este „pască”, un tip special de cozonac sau prăjitură cu brânză, făcută cu aluat, brânză, ouă, smântână, zahăr și deseori stafide. Pentru multe gospodine române, pregătirea acest desert de Paște este o dovadă de dragoste, plină de istorie și semnificație. Dar de ce este pasca atât de importantă? Și cum putem reinterpreta această rețetă clasică pentru gusturile de azi – poate o pască mai „slabă”, cu mai puține calorii sau o pască fără aluat? Haideți să explorăm tradiția și apoi să vedem trei variante noi și creative de pască.
De unde vine pasca?
Pasca este parte din sărbătorile de Paște ale românilor de sute de ani, legată atât de credința creștină, cât și de obiceiuri precreștine. Cuvântul „pască” vine din latinescul „pascha”, care înseamnă Paște sau Pesah, sugerând originile sale religioase. În mod tradițional, se face cu un aluat cu drojdie și o umplutură bogată din brânză proaspătă – de obicei brânză de vaci, asemănătoare cu ricotta – amestecată cu ouă, zahăr, smântână și uneori stafide sau vanilie. Această combinație nu e întâmplătoare; fiecare ingredient are o semnificație.
Paștele marchează învierea lui Iisus Hristos, iar în România este momentul în care se încheie postul de 40 de zile, timp în care mulți creștini ortodocși evită carnea, lactatele și ouăle. Pasca, plină de aceste alimente interzise în post, simbolizează belșugul și bucuria reînnoirii. Prepararea păștii era în trecut o modalitate de a celebra această abundență și de a o împărți cu cei dragi.
Și forma contează. Pasca tradițională este adesea rotundă, simbolizând eternitatea și ciclul vieții, sau decorată cu o cruce din aluat împletit, reprezentând sacrificiul lui Hristos. În unele zone, precum Moldova sau Transilvania, familiile pot duce pasca la biserică în Duminica Paștelui pentru a fi sfințită, alături de ouă roșii și miel. Acest ritual leagă pasca de comunitate și credință, transformând-o în mai mult decât un desert – devine o ofrandă spirituală.
Pentru gospodinele din România, pregătirea păștii este un ritual transmis din generație în generație, de la bunici la mame și fiice. Este un motiv de mândrie, fiecare familie având propria rețetă, ajustată de-a lungul timpului. Procesul – frământatul aluatului, amestecatul umpluturii și coacerea – necesită timp și îndemânare, transformându-se într-o expresie a dragostei.
Dincolo de îndemânare, pasca are o încărcătură emoțională. Este gustul copilăriei pentru mulți români, aducând amintiri cu bucătării pline de viață și dimineți de Paște. Chiar dacă viața modernă devine tot mai rapidă, prepararea acestui desert menține familiile legate de rădăcini. Nu e doar despre mâncare – e despre apartenență.
Pasca are și un sens practic, legat de anotimp. Primăvara este perioada în care vacile produc mai mult lapte, iar găinile ouă mai multe, așa că un preparat cu brânză și ouă era o soluție logică pentru a folosi surplusul. Stafidele, păstrate din toamna precedentă, aduceau dulceață într-o vreme în care zahărul nu era la îndemână. De-a lungul timpului, pasca a evoluat de la o mâncare simplă țărănească la un desert festiv, cu variante mai bogate care includ unt, smântână sau coajă de lămâie și rom.
Deci, de ce fac românii pască? Este o combinație de credință, moștenire și utilitate – o punte gustoasă între trecut și prezent. Dar cum gusturile și stilurile de viață se schimbă, unii reinterpretează pasca pentru nevoile moderne, cum ar fi reducerea caloriilor sau eliminarea aluatului. Iată mai jos trei rețete creative care păstrează spiritul păștii, dar cu o notă actuală.
Pască fără aluat (fără gluten, mai puțini carbohidrați)
De ce să încerci? Această versiune renunță la aluatul tradițional cu drojdie pentru o opțiune mai ușoară, fără gluten, perfectă pentru cei cu restricții alimentare sau care vor să slăbească.
Ingrediente pască fără aluat (8 porții)
500 g brânză de vaci (sau ricotta)
3 ouă mari
100 g iaurt grecesc (în loc de smântână)
50 g eritritol sau stevia (înlocuitor de zahăr)
1 linguriță extract de vanilie
Coaja de la 1 lămâie
50 g stafide (opțional, pentru tradiție)
Un praf de sare
Mod de preparare pască fără aluat
Preîncălzește cuptorul la 160°C și tapetează o tavă cu arc de 20 cm cu hârtie de copt. Într-un bol mare, amestecă brânza, ouăle și iaurtul grecesc până devine omogen. Un mixer de mână e ideal. Adaugă eritritolul, vanilia, coaja de lămâie, sarea și stafidele (dacă le folosești). Amestecă bine. Toarnă compoziția în tavă și coace 40-45 de minute, până când suprafața e aurie și mijlocul e ușor moale. Lasă pasca fără aluat să se răcească de tot înainte de a o tăia – se întărește pe măsură ce stă.
Calorii: aproximativ 120 pe felie (față de 250+ la pasca tradițională).
Fără aluat, scazi carbohidrații și caloriile, iar iaurtul grecesc adaugă cremozitate fără grăsimea smântânii. Pasca rămâne bogată și festivă, potrivită pentru masa de Paște, dar mai ușoară.
Pască cu blat de ovăz (mai puține calorii)
De ce să încerci? Această rețetă înlocuiește aluatul greu cu un blat simplu de ovăz, reducând caloriile, dar păstrând o textură plăcută. E perfectă pentru cei atenți la sănătate care vor totuși gustul de pască.
Ingrediente pască cu blat de ovăz (8 porții)
Blat:
100 g fulgi de ovăz
2 linguri miere
2 linguri ulei de cocos topit
Un praf de scorțișoară
Umplutură:
400 g brânză de vaci degresată
2 ouă
50 g smântână slabă
30 g miere (în loc de zahăr)
1 linguriță extract de vanilie
30 g merișoare uscate (în loc de stafide)
Mod de preparare pască cu blat de ovăz
Preîncălzește cuptorul la 170°C. Unge o tavă de 20 cm. Mărunțește ovăzul într-o făină grosieră. Amestecă cu miere, ulei de cocos și scorțișoară până devine sfărâmicios. Presează pe fundul tăvii. Coace blatul 10 minute, apoi lasă-l să se răcească puțin. Mixează brânza, ouăle, smântâna, mierea și vanilia până e fin. Adaugă merișoarele. Toarnă peste blat și coace 35-40 de minute până se întărește. Răcește înainte de servire.
Calorii: Aprox. 150 pe felie
Ovăzul și mierea înlocuiesc aluatul gras, brânza slabă și mai puțin îndulcitor o fac ușoară, iar merișoarele adaugă o notă acrișoară plăcută.
Pască Mousse (fără coacere, dar delicioasă)
De ce să încerci? Această versiune fără coacere transformă pasca într-un mousse pufos, renunțând la cuptor și aluat pentru un desert de Paște răcoros și modern, dar cu rădăcini tradiționale.
Ingrediente pască Mousse (8 porții)
500g brânză de vaci (sau mascarpone pentru extra cremozitate)
200 ml frișcă bătută (varianta light merge)
2 gălbenușuri
50 g zahăr pudră sau stevia
1 lingură gelatină (dizolvată în 50ml apă caldă)
1 linguriță extract de rom
40 g stafide sau caise uscate tăiate
Biscuiți pisați (opțional, pentru bază sau decor)
Mod de preparare pască Mousse
Bate frișca până formează vârfuri tari. Pune-o deoparte. Mixează brânza, gălbenușurile, zahărul și extractul de rom până devine mătăsos. Adaugă gelatina dizolvată și amestecă bine. Încorporează frișca și stafidele cu o spatulă, cu mișcări ușoare. Opțional: pune biscuiți zdrobiți în fundul unui vas de 20 cm. Toarnă mousse-ul peste. Lasă la frigider cel puțin 4 ore să se întărească. Presară crumbs de biscuiți deasupra, dacă vrei.
Calorii: Aprox. 180 pe porție (mai puțin cu stevia și frișcă light)
Pasca mousse-ul păstrează esența de brânză și ou a acestui desert de Paște, dar e luxuriant și ușor. Fără coacere, e rapid și simplu.
Există și pască vegană ca desert de Paște?
Cu siguranță, există și posibilitatea de a crea o rețetă de pască vegană, chiar dacă versiunea tradițională românească se bazează pe ingrediente precum brânza, ouăle și smântâna, care sunt de origine animală. Cu înlocuitori moderni de lactate și ouă și puțină creativitate, putem adapta pasca pentru a respecta o dietă vegană, păstrând totuși spiritul și gustul festiv al acestui desert de Paște.
Cum faci o pască vegană fără aluat? Ai nevoie de:
400 g tofu mătăsos (sau 300 g caju hidratat peste noapte și blenduit)
150 ml smântână vegetală (ex. din soia sau cocos)
2 linguri semințe de in + 6 linguri apă (lăsate 10 minute să formeze un „gel” – înlocuitor de ouă)
80 g zahăr brun sau sirop de agave
1 linguriță extract de vanilie
Coaja rasă de la 1 lămâie
50 g stafide (opțional)
2 linguri amidon de porumb (pentru fermitate)
Mod de preparare
Prepară „ouăle” de in: amestecă semințele cu apa și lasă-le să stea. Într-un blender, procesează tofu (sau caju) cu smântâna vegetală, zahărul, vanilia, coaja de lămâie și amidonul până devine cremos. Adaugă gelul de in și mixează scurt. Pune și stafidele cu o spatulă. Gustă și ajustează dulceața, dacă e nevoie. Pune umplutura direct într-o tavă tapetată cu hârtie de copt. Coace la 160°C pentru 35-40 de minute, până se întărește. Lasă să se răcească complet înainte de a tăia. Alternativ, las-o la frigider 4-6 ore pentru o versiune fără coacere (ca un cheesecake crud).
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
goodFood - Easter cheesecake recipes
https://www.bbcgoodfood.com/recipes/collection/easter-cheesecake-recipes
PMC - Evaluation of Chemical and Nutritional Characteristics of Ricotta Cheese from Two Different Breeds: The Endangered Italian Teramana Goat and the Cosmopolitan Saneen Goat
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11048775/
Stusiul „Evaluation of Chemical and Nutritional Characteristics of Ricotta Cheese from Two Different Breeds: The Endangered Italian Teramana Goat and the Cosmopolitan Saneen Goat”, apărut în Foods. 2024 Apr 18;13(8):1239. doi: 10.3390/foods13081239, autori: Marco Florio et al.
Te-ar mai putea interesa și...
