Mierea de Manuka, minunea din stup
În ciuda compoziției sale în care predomină zaharurile (fructoză și glucoză), mierea conține și alte substanțe și compuși care îi conferă proprietăți benefice pentru menținerea unui orgasnism puternic și sănătos, motiv pentru care a fost folosită în tratarea multor afecțiuni încă din vremuri străvechi, deși abia recent i-au fost demonstrate științific proprietățile sale antibacteriene și antiinflamatoare. În acest articol, discutăm despre mierea de Manuka și calitățile sale, dar și despre contraindicații.
Nu orice fel de miere are aceeași forță în lupta contra infecțiilor bacteriene. Calitatea mierii depinde de mai mulți factori, printre care și tipul de floare din care este obținută sau modul în care a fost recoltată, așadar diferențele dintre capacitățile terapeutice a două tipuri de miere pot fi semnificative. Cercetări recente arată ca mierea de Manuka are calități impresionante și proprietăți antimicrobiene unice, dar și potențial anticancerigen datorat flavonoidelor pe care le conține.
Ce este mierea de Manuka?
Mierea de Manuka, produsă în Noua Zeelandă de albinele care polenizează arbustul numit Manuka, este una dintre cele mai deosebite și benefice forme de miere din lume. Acest produs are o aromă bogată și a fost asociat cu numeroase beneficii pentru sănătate.
Cum se obține mierea de Manuka?
Extrasă din florile de manuka (Leptospermum scoparium), un arbust, mierea de Manuka este produsă în Noua Zeelandă și are o istorie lungă în tratarea multor afecțiuni, de la probleme ale pielii până la afecțiuni ale gâtului sau ale stomacului. Deși peroxidul de hidrogen prezent în mierea de Manuka (dar și în alte tipuri de miere) a fost considerat responsabil pentru o vreme de acțiunea să terapeutică, un alt element o diferențiază de mierea obișnuită.
Ce substanțe nutritive conține mierea de Manuka?
Una dintre componentele care îi conferă mierii de Manuka proprietățile terapeutice este peroxidul de hidrogen, care pare a fi responsabil pentru calitățile antibiotice ale mierii, în general. Un alt compus care se găsește și el în mai multe tipuri de miere, însă în cantități mai mari în mierea de Manuka, este o enzimă numită metilglioxal (MG), care îi conferă proprietăți antibacteriene. Acesta este obținut dintr-un alt compus care se găsește în concentrație mare în nectarul florilor de manuka.
Ceea ce diferențiază mierea de Manuka terapeutică de alte tipuri de miere este factorul unic UMF, care indică în ce concentrație se regăsesc metilglioxalul (MG) și alți compuși activi, despre care se crede ca diferă în funcție de factorii de mediu, precum solul în care a crescut arbustul manuka. De aceea, în comerț se poate găsi și miere de Manuka fără acțiune terapeutică.
În funcție de concentrația substanțelor active ale mierii, aceasta este etichetată cu valoarea UMF (Unique Manuka Factor), care indică gradul de eficiență în tratarea anumitor afecțiuni. Pentru a avea caracteristicile necesare uzului terapeutic, mierea trebuie să aibă cel puțin valoarea 10 UMF, caz în care este denumită miere de Manuka activă sau miere de Manuka UMF. Mierea de Manuka este, de asemenea, etichetată în funcție de cantitatea de metilglioxal pentru a indica gradul de eficiență antibacteriană, situație în care pe etichetă va apărea termenul MGO împreună cu o valoare, de la 100 la 550.
Cum este utilizată mierea de Manuka?
Rezultate promițătoare au fost obținute în testele de laborator pentru folosirea mierii de Manuka în tratarea bacteriilor rezistente la tratament care afectează rănile și sistemul respirator (de exemplu, Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus - stafilococul auriu, ori Streptococcus pyogenes, numit și streptococ de grup A). Până acum, nu există dovezi că microbii ar deveni rezistenți la mierea UMF, așa cum se întâmplă cu medicamentele.
Mierea de Manuka este folosită sub forma unui produs medical patentat, sterilizat prin radiere, pentru a trata arsuri grave și răni infectate. Mierea comercializată pentru uz casnic nu se pretează la tratarea rănilor și a arsurilor. Acestea trebuie evaluate și tratate de către un medic specialist.
Pentru uzul casnic, mierea de Manuka poate fi aplicată pe piele pentru a contribui la tratarea unor afecțiuni uzuale ușoare, precum arsuri sau răni superficiale, eczeme, acnee sau infecții fungice, sau poate fi consumată pentru a calma simptomele unor afecțiuni ușoare ale gâtului.
Studii recente au arătat că este posibil ca mierea de Manuka, folosită în mod controlat în anumite concentrații și doze, să poată trata sinuzita și afecțiuni ale gingiilor, precum gingivita sau placa dentară bacteriană.
Alte afecțiuni despre care se crede că ar putea fi tratate cu ajutorul mierii de Manuka sunt refluxul gastroesofagian, diareea și greața sau arsurile stomacale, însă nu există dovezi științifice care să îi confirme eficiența atunci când ia contact cu lichidul gastric.
Când pot introduce mierea de Manuka în alimentația copilului?
Toate tipurile de miere pot conține endospori, proveniți din flori, care pot cauza botulism, o afecțiune rară, dar gravă, care poate duce la paralizie sau chiar deces. Chiar și mierea pasteurizată poate conține acești spori, de aceea copiii mai mici de 1 an (chiar 2 ani după unii specialiști) nu trebuie să consume miere sau produse cu miere.
În ce se găsește mierea de Manuka?
În prezent, mierea de Manuka este disponibilă în multe forme diferite. Este folosită în scop medicinal și combinată cu alte plante medicinale și alte ierburi pentru a stimula vindecarea. Pe lângă faptul că este un ingredient adăugat în creme și remedii din plante medicinale, poți găsi mierea de Manuka și în cosmetice - măști faciale și alte produse de îngrijire a pielii.
Diferențe față de alte tipuri de miere
Ceea ce face ca mierea de Manuka să fie diferită este profilul ei nutrițional extraordinar. Mierea obișnuită este deja cunoscută pentru valorile ei nutriționale și pentru faptul că sprijină buna funcționare a sistemului imunitar. În general, însă, mierea de Manuka se distinge de alte tipuri de miere, pentru că este o sursă bogată de: aminoacizi, vitaminele din complexul B (cum ar fi piridoxină, tiamină, niacină, riboflavină, acid pantotenic), calciu, cupru, fier, magneziu, mangan, fosfor, potasiu și zinc.
Specialiștii spun că în cazul mierii de Manuka, conținutul nutrițional este de aproape patru ori mai mare decât cel al varietăților de miere obținute din flori normale. Acesta este ceea ce experții numesc factorul unic Manuka (UMF), despre care am discutat.
Beneficii mierea de Manuka
Iată care sunt, pe scurt, câteva dintre beneficiile pe care le are mierea de Manuka:
- Ajută în cazul suprapopulării bacteriene a intestinului subțire, în cazul acidului gastric excesiv și în cazul bolii de reflux gastroesofagian.
- Menține pielea sănătoasă, având proprietăți antimicrobiene și proprietăți care ajută la vindecarea țesuturilor.
- Tratează arsurile, rănile și ulcerațiile de pe piele - o cercetare arată că, datorită conținutului său bogat de antioxidanți și datorită proprietăților antibacteriene și antiinflamatoare, mierea de Manuka previne infecțiile la șoarecii cu ulcere, deci ar putea fi valabil și în cazul oamenilor.
- Previne gingivita - mai multe studii au descris cum mierea de Manuka poate ajuta la tratarea și prevenirea gingivitei și a bolii parodontale. Calciul, zincul și fosforul care se găsesc în mierea de Manuka sunt nutrienți importanți pentru vindecarea unor afecțiuni dentare.
Recomandări de consum
Te întrebi cum să administrezi mierea de Manuka? Pentru a te bucura de cele mai mari beneficii în ceea ce privește sănătatea pielii, sistemul imunitar și nu numai, ar trebui să folosești o doză de miere de Manuka de aproximativ o linguriță sau două pe zi. Cel mai simplu mod de administrare este să o consumi ca atare, simplă, însă dacă ți se pare prea dulce, poți să adaugi mierea de Manuka în ceaiul din plante preferat, să o amesteci cu puțin iaurt simplu sau să o întinzi pe o felie de pâine toast.
Dacă vrei să sporești efectul benefic al acesteia sau dacă vrei să scapi de durerea în gât, amestecă mierea cu o linguriță de scorțișoară. Cercetările arată că proprietățile antimicrobiene ale scorțișoarei și ale mierii de Manuka sunt atât de puternice, încât, combinate pe post de remediu natural, te pot ajuta să îți recapeți sănătatea gâtului mai rapid.
Cumpără mierea de Manuka din magazine de profil sau din magazine naturiste și asigură-te că este originală - trebuie să aibă certificat de conformitate și să fie într-un ambalaj sigilat.
Contraindicații mierea de Manuka
În general, pentru majoritatea oamenilor, mierea de Manuka poate fi consumată în siguranță. Cu toate acestea, unii pacienți sau grupe de populație ar trebui să întrebe medicul înainte de a utiliza mierea de Manuka. Printre aceștia se află:
- Persoanele cu diabet - să nu uităm ca toate tipurile de miere sunt bogate în zaharuri naturale, prin urmare, consumul de miere de Manuka poate afecta valorile glicemiei.
- Persoanele alergice la miere sau la albine – oamenii care sunt alergici la alte tipuri de miere sau la înțepăturile albinelor ar putea să aibă o reacție alergică după ce ingerează sau aplică pe corp mierea de Manuka.
- Sugarii și bebelușii - Academia Americană de Pediatrie nu recomandă administrarea mierii la bebelușii mai mici de 1 an, deoarece există riscul de botulism.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - 5 Benefits of Manuka Honey
https://health.clevelandclinic.org/manuka-honey-benefits
Science Direct - An updated review of functional ingredients of Manuka honey and their value-added innovations
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S030881462302678X
Studiul „An updated review of functional ingredients of Manuka honey and their value-added innovations”, apărut în Food Chemistry, Volume 440, 15 May 2024, 138060, https://doi.org/10.1016/j.foodchem.2023.138060, autori: Sunan Wang, Yi Qiu, Fan Zhu
Te-ar mai putea interesa și...
