Dieta cu borș te scapă de kilogramele în plus în 7 zile
Dieta cu borș te scapă de kilogramele în plus în 7 zile
Dieta cu borș te scapă de kilogramele în plus în 7 zile
Rezumat: Dieta cu borș este tot mai populară în România, fiind promovată ca o metodă rapidă de slăbit în doar 7 zile. Deși borșul tradițional este un aliment cu beneficii pentru digestie și sănătatea intestinelor, cercetările medicale recente arată că efectele asupra pierderii în greutate sunt mai complexe și nu reprezintă o soluție miraculoasă.
1. Ce este dieta cu borș și de ce a devenit populară?
2. Cum funcționează alimentele fermentate în organism
a. Rolul microbiomului intestinal
b. Impactul asupra metabolismului
3. Ce beneficii are borșul?
a. De ajutor în anemie, bronșită și mahmureală
b. Previne infarctul și cancerul de colon
4. Dieta cu borș și pierderea în greutate: ce spune știința
5. Cum ar trebui consumat borșul într-o dietă echilibrată
6. Riscuri și limitări ale dietei cu borș
a. Dezechilibre nutriționale în dietele restrictive
b. Conținutul de sodiu și impactul asupra sănătății cardiovasculare
c. Efecte digestive neplăcute
d. Posibil efect yo-yo
e. Variabilitatea calității borșului
7. Rețetă borș
1. Ce este dieta cu borș și de ce a devenit populară?
Borșul de casă este obținut prin fermentarea tărâțelor de grâu și este nelipsit din gospodăriile românești. Dacă nu știi să faci borș, apelează la mama sau la bunica pentru a avea borș proaspăt, 100% natural.
Pentru această dietă nu este indicat să folosești borș din comerț întrucât aditivii care se regăsesc în acest tip de borș îți pot crea mari probleme de sănătate. Borșul este un aliat al siluetei tale întrucât conține puține calorii (4 calorii/ 100 g), însă o sumedenie de nutrienți extrași din tărâțele de grâu, printre care: proteine, fibre, magneziu, potasiu și complexul de vitamine B.
Mai mult decât atât, specialiștii sunt de părere că borșul reglează nivelul de zahăr din sânge, accelerează metabolismul și curăță organismul de toxine.
Pentru a ține o cură cu borș trebuie să consumi, cu 15 minute înainte de fiecare masă, un pahar de borș. Ideal ar fi ca, pe măsură ce îți înveți organismul cu consumul de borș, să ajungi să consumi și între mese, nu doar înainte de ele, astfel încât să ajungi la cantitatea de 7 pahare de borș pe zi.
Pe perioada curei, numărul caloriilor trebuie redus așa că porțiile trebuie micșorate. De asemenea, se vor elimina din dietă grăsimile nesănătoase, dulciurile, produsele de patiserie și orice produs semipreparat.
Fiind bogat în minerale, vitamine și nu numai, borșul oferă organismului nutrienții necesari, fără să aducă multe calorii. Proprietățile sale detoxifiante ajută organismul să elimine toxinele, dar și să scadă stratul de grăsime.
Această dietă nu este recomandată persoanelor care suferă de gastrită sau de reflux gastroesofagian întrucât poate agrava problemele deja existente. De asemenea, orice dietă urmezi, este bine să te consulți cu medicul tău înainte, pentru a te asigura că totul este în regulă.
Cura de slăbire pe care o urmezi trebuie să te ajute să slăbești fără a-ți pune sănătatea în pericol. Asigură-te că oferi organismului nutrienții de care are nevoie, mâncând alimente sănătoase pe perioada dietei și nu numai.
2. Cum funcționează alimentele fermentate în organism
Borșul face parte din categoria alimentelor fermentate, alături de iaurt, kefir sau varză murată, iar interesul pentru aceste produse a crescut semnificativ în ultimii ani datorită efectelor lor asupra sănătății intestinale și sistemului imunitar.
Alimentele fermentate conțin microorganisme benefice, în special bacterii lactice, care pot influența echilibrul florei intestinale și procesele metabolice din organism. Studiile recente arată că aceste microorganisme pot produce compuși bioactivi și acizi grași cu lanț scurt, care contribuie la reglarea metabolismului și a inflamației.
a. Rolul microbiomului intestinal
Microbiomul intestinal este un ecosistem complex de bacterii care influențează digestia, imunitatea și chiar greutatea corporală. Dezechilibrele acestuia au fost asociate cu obezitatea și tulburările metabolice.
Consumul de alimente fermentate poate îmbunătăți diversitatea bacteriană și poate susține un mediu intestinal sănătos, ceea ce poate contribui indirect la controlul greutății.
b. Impactul asupra metabolismului
Fermentația produce compuși care pot influența modul în care organismul procesează grăsimile și carbohidrații, precum și secreția hormonilor care reglează foamea și sațietatea. Acest lucru explică de ce alimentele fermentate sunt asociate cu o mai bună reglare a apetitului și cu un aport caloric mai controlat pe termen lung.
3. Ce beneficii are borșul?
a. De ajutor în anemie, bronșită și mahmureală
Borșul este cel mai bun leac pentru mahmureală. Simptomele de amețeală, durere de cap, tremuratul membrelor, senzația de vomă, pot trece dacă se consumă un litru de borș. În cazurile de indigestie și de vomă, un pahar de borș băut înainte de masă poate fi de ajutor. Mai ales după mese copioase, preparatele cu borș sunt binevenite. În plus, borșul contribuie și la eliminarea toxinelor din organism.
Pe lângă aceste beneficii, poate fi și un adjuvant în cazul bolilor respiratorii precum bronșita, astmul și sinuzita. În cazuri de anemie, funcționează ca tonic extrem de eficient, prin mineralele și vitaminele conținute.
Cura cu borș pentru revigorarea organismului durează 20 de zile, timp în care se bea un pahar de lichid, cu un sfert de oră înaintea fiecărei mese.
Pentru boli respiratorii cronice se beau două căni. În plus, ca adjuvant în tuberculoză, borșul se bea în fiecare zi, câte o jumătate de litru, înainte de mesele principale. Anumite substanțe active din borș blochează dezvoltarea bacililor care provoacă această maladie.
b. Previne infarctul și cancerul de colon
Este știut faptul că borșul elimină toxinele din organism, fiind recomandat în diete de slăbit. Pentru persoanele cu diabet, artrită, gută și cu probleme reumatice, hepatice și renale, se recomandă dieta prin care se poate bea câte o cană de borș (250 ml) pe zi, timp de 10 zile.
Acest tratament adjuvant, se poate repeta de două ori pe an, toamna și primăvara. În plus, pentru oboseala cronică, se bea un sfert de litru de borș dintr-o dată, astfel ca sistemul nervos să se revigoreze.
Pentru toate problemele de ficat și de fiere, fitoterapia recomandă borșul. Iar acest lucru deoarece curăță și fortifică organele interne. În acest caz, se bea pe stomacul gol, cu 15 minute înainte de masă, câte o cană cu borș în care se adaugă o jumătate de linguriță de pulbere de pelin.
Nivelul crescut al glicemiei poate fi reglat, de asemenea, tot cu borș, băut înainte de a mânca.
Persoanele care au afecțiuni pulmonare se refac mai repede dacă, în loc de apă, consumă în fiecare zi un litru de borș amestecat cu 250 ml de infuzie de soc (din două lingurițe de flori uscate și o cană de apă clocotită).
Această băutură se poate îndulci cu miere și se bea înaintea meselor principale. Tratamentul trebuie urmat cel puțin două luni.
De asemenea, borșul scade tensiunea și reduce colesterolul, curăță rinichii previne tromboza și infarctul, iar ultimele studii arată că este anticancerigen, luptând cu cancerul de colon. Este folositor în boli cardiace, insomnii sau după un efort fizic sau intelectual.
Singurele restricții sunt în caz de ulcer gastro-duodenal și gastrită.
4. Dieta cu borș și pierderea în greutate: ce spune știința
Cercetările indică faptul că alimentele fermentate pot contribui la scăderea în greutate prin mecanisme indirecte, cum ar fi:
- îmbunătățirea digestiei
- reducerea inflamației
- reglarea hormonilor foamei
- susținerea unui microbiom sănătos
Consumul regulat de astfel de alimente a fost asociat cu îmbunătățiri ale metabolismului și cu un control mai bun al greutății corporale, însă efectele sunt moderate și depind de întregul stil de viață.
5. Cum ar trebui consumat borșul într-o dietă echilibrată
Pentru a beneficia de proprietățile borșului fără riscuri pentru sănătate, este important să fie integrat într-un stil de viață sănătos, nu utilizat ca soluție unică.
Recomandări practice
- consum moderat, zilnic sau de câteva ori pe săptămână
- integrarea în supe sau preparate tradiționale
- evitarea excesului, mai ales din cauza conținutului de sare
Asocierea cu alte alimente sănătoase
Borșul funcționează cel mai bine în combinație cu:
- legume bogate în fibre
- proteine slabe
- grăsimi sănătoase
Această combinație susține senzația de sațietate și echilibrul metabolic.
6. Riscuri și limitări ale dietei cu borș
Deși borșul este un aliment tradițional cu beneficii pentru sănătate, utilizarea lui ca bază pentru o dietă de slăbire rapidă vine la pachet cu o serie de limitări și riscuri care nu trebuie ignorate, mai ales atunci când este consumat în exces sau într-un regim alimentar dezechilibrat.
a. Dezechilibre nutriționale în dietele restrictive
Una dintre cele mai mari probleme ale dietelor bazate pe un singur aliment sau pe un număr limitat de alimente este riscul de carențe nutriționale. Organismul are nevoie de un aport constant și echilibrat de proteine, grăsimi sănătoase, carbohidrați complecși, vitamine și minerale, iar borșul, deși nutritiv în anumite privințe, nu poate acoperi toate aceste necesități.
Studiile recente privind dietele restrictive arată că acestea pot duce la scăderea masei musculare, oboseală, încetinirea metabolismului și chiar dereglări hormonale, mai ales atunci când sunt urmate pe perioade mai lungi sau fără supraveghere.
b. Conținutul de sodiu și impactul asupra sănătății cardiovasculare
Borșul tradițional conține o cantitate semnificativă de sodiu, în special atunci când este preparat sau consumat în combinație cu supe și ciorbe sărate. Consumul excesiv de sodiu este asociat, conform ghidurilor medicale internaționale, cu creșterea tensiunii arteriale și cu un risc mai mare de boli cardiovasculare.
Persoanele care suferă de hipertensiune, boli renale sau retenție de apă trebuie să fie deosebit de atente la cantitatea de borș consumată, deoarece excesul poate agrava aceste afecțiuni.
c. Efecte digestive neplăcute
Deși pentru majoritatea oamenilor borșul susține digestia, în unele cazuri poate provoca disconfort, mai ales la persoanele sensibile sau la cele care nu sunt obișnuite cu alimentele fermentate.
Posibilele efecte includ:
- balonare
- crampe abdominale
- diaree sau tranzit accelerat
Aceste reacții sunt legate de modificările rapide ale microbiomului intestinal și de producția crescută de acizi organici în urma fermentației.
d. Posibil efect yo-yo
Dietele rapide și restrictive sunt frecvent asociate cu efectul yo-yo, adică recâștigarea rapidă a kilogramelor pierdute după revenirea la alimentația obișnuită. Acest fenomen este bine documentat în literatura medicală și este legat de adaptările metabolice ale organismului la restricția calorică.
În cazul dietei cu borș, dacă nu este integrată într-un stil de viață echilibrat, există un risc ridicat ca rezultatele obținute să fie temporare.
e. Variabilitatea calității borșului
Nu toate tipurile de borș sunt la fel din punct de vedere nutrițional. Borșul preparat industrial poate conține aditivi, conservanți sau cantități variabile de sare, ceea ce îi poate reduce beneficiile și crește riscurile pentru sănătate.
În schimb, borșul preparat tradițional, acasă, prin fermentație naturală, este de obicei mai bogat în bacterii benefice și mai sănătos.
7. Rețetă borș
Ai nevoie de următoarele ingrediente:
- 500 g tărâțe de grâu
- 300 g mălai
- 1 pahar de huste (drojdia de la borșul preparat dată trecută)
- frunze de vișin
- mărar / leuștean verde
Se amestecă tărâțele cu mălaiul și hustele, apoi se adaugă 1 litru de apă călduță peste. Se completează cu frunzele de vișin, cu mărarul sau leușteanul verde și se toarnă încă 4 litri de apă caldă. Recipientul în care s-a făcut borșul se învelește cu un prosop și se menține într-un loc cald, de preferat în bucătărie. După câteva zile borșul se va acri și trebuie depozitat în sticle pe care le vei ține la frigider, la rece. Hustele se vor păstra pentru borșul pe care îl vei prepara data viitoare. Pentru ca borșul să nu capete un gust sau miros neplăcut, este indicat să se prepare într-un vas de sticlă sau de lut, care nu va afecta gustul acestuia în niciun fel.
Q&A: Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Dieta cu borș te ajută să slăbești rapid?
Răspuns: Dieta cu borș poate contribui la slăbit, dar nu în mod miraculos sau foarte rapid. Borșul este un aliment fermentat care susține digestia și poate ajuta la reglarea apetitului, însă pierderea în greutate depinde în principal de aportul caloric total și de stilul de viață. Rezultatele rapide promise de unele diete sunt, de regulă, temporare și nu reflectă pierderea reală de grăsime.
Întrebare: Câte kilograme poți slăbi cu dieta cu borș în 7 zile?
Răspuns: Unele persoane pot observa o scădere de 1-3 kilograme, însă aceasta este adesea cauzată de pierderea apei din organism și nu de reducerea țesutului adipos. Pentru rezultate durabile este nevoie de mai mult timp și de un plan alimentar echilibrat.
Întrebare: Borșul arde grăsimea abdominală?
Răspuns: Nu există dovezi că borșul arde direct grăsimea abdominală. Totuși, poate susține procesele digestive și metabolismul, ceea ce poate contribui indirect la controlul greutății. Grăsimea abdominală se reduce printr-un deficit caloric,
Întrebare: Dieta cu borș este sigură pentru oricine?
Răspuns: În general, borșul este sigur pentru majoritatea oamenilor, dar nu este potrivit pentru toți în cantități mari. Persoanele cu hipertensiune, afecțiuni digestive sau sensibilitate la alimente fermentate trebuie să fie prudente. De asemenea, dietele restrictive bazate doar pe borș nu sunt recomandate.
Întrebare: Pot ține dieta cu borș pe termen lung?
Răspuns: Nu este recomandat să urmezi o dietă bazată exclusiv pe borș pe termen lung, deoarece poate duce la carențe nutriționale. În schimb, borșul poate fi integrat constant într-o alimentație variată și echilibrată.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „A review and comparative perspective on health benefits of probiotic and fermented foods”, International Journal of Food Science and Technology, Volume 58, Issue 10, October 2023, autori: Salam A Ibrahim , Philip J Yeboah et al.
https://academic.oup.com/ijfst/article/58/10/4948/7808103
Studiul „Fermented foods and gastrointestinal health: underlying mechanisms”; Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology volume 21, pages248–266 (2024), autori: Arghya Mukherjee, Samuel Breselge, Eirini Dimidi, Maria L. Marco & Paul D. Cotter
https://www.nature.com/articles/s41575-023-00869-x
Studiul „Fermented foods: An update on evidence-based health benefits and future perspectives”, Food Research International Volume 156, June 2022, autori: Iñaki Diez-Ozaeta, Oihana Juaristi Astiazaran
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35651092/
