Alimentele inflamatoare cresc riscul de boli cardiometabolice (studiu)
Alimentele inflamatoare cresc riscul de boli cardiometabolice (studiu)
Alimentele inflamatoare cresc riscul de boli cardiometabolice (studiu)
Un studiu extins publicat în American Journal of Clinical Nutrition sugerează că alimentele inflamatoare, cele care induc și susțin inflamația în organism, cresc riscul de boli metabolice.
Inflamația este o reacție normală a organismului, însă, dacă se cronicizează, devine nocivă. Unele alimente, cum ar fi zahărul și îndulcitorii artificiali, grăsimile trans și mezelurile, favorizează și susțin inflamația din corp. Anumite cercetări arată că inflamația pe termen lung crește riscul de boli metabolice, cum ar fi diabetul, obezitatea și guta.
Un studiu¹, publicat în American Journal of Clinical Nutrition, despre care autorii spun că este cel mai mare studiu global aprofundat care se ocupă de inflamația postprandială, a arătat că inflamația declanșată de alimente variază foarte mult de la o persoană la alta.
Cercetatorii au identificat pentru prima dată influența relativă a zahărului din sânge și a nivelului de grăsimi din sânge asupra inflamației; s-a observat o legătură mai puternică în ceea ce privește grăsimile decât zahărul. Aceste descoperiri evidențiază potențialul unor strategii personalizate pentru a reduce inflamația cronică în prevenirea bolilor.
Persoanele cu un IMC mai mare au și niveluri mai mari de inflamație
Studiul PREDICT a înscris 1.002 adulți sănătoși care participau la programul de cercetare PREDICT; aceștia au fost invitați la o clinică pentru o zi, unde au primit două mese standardizate, fiecare conținând cantități precise de grăsimi, carbohidrați, fibre și proteine. Micul dejun a constat într-o brioșă și un milkshake, iar masa de prânz, luată patru ore mai târziu, a constat într-o brioșă.
Cercetătorii au prelevat probe de sânge de la participanți înainte de micul dejun și mai târziu pe parcursul zilei. Acestea au fost apoi analizate pentru a măsura nivelurile de grăsime și zahăr din sânge în diferite puncte temporale, împreună cu nivelurile a doi markeri de inflamație: interleukina 6 (IL-6) și glicoproteina acetilat (GlycA). Cercetătorii au adunat, de asemenea, informații despre sănătatea participanților, inclusiv despre dieta lor tipică, o probă fecală pentru analiza microbiomului și o scanare a grăsimii corporale.
Oamenii de știință au descoperit astfel ca nivelurile de inflamație după masă au variat foarte mult între participanți, chiar și între cei care erau gemeni identici, deși toți mâncaseră același lucru, la aceleași intervale.
Persoanele cu mai multă grăsime corporală și un indice de masă corporală (IMC) mai mare au fost mai susceptibile să aibă niveluri mai ridicate de inflamație după ce au mâncat, susținând dovezile actuale că gestionarea obezității reduce povara cauzată de inflamația cronică. Nivelurile de inflamație au avut, de asemenea, tendința de a fi mai mari la bărbați decât la femei și la participanții mai în vârstă decât la cei mai tineri.
Există mai multe strategii recomandate pentru a reduce impactul inflamației după masă:
Se pot controla răspunsurile nesănătoase ale grăsimii din sânge prin consumul unor alimente integrale, care sunt mai bogate în fibre și proteine slabe și care cresc aportul de grăsimi sănătoase Omega-3 din surse precum pește, nuci și semințe, precum și prin reducerea grăsimii corporale totale.
Se pot controla răspunsurile nesănătoase ale zahărului din sânge prin alegerea spre consum a alimentelor care conțin carbohidrați și fibre complexe, cum ar fi cerealele integrale, fructele și legumele și limitarea alimentelor procesate care conțin zahăr și a băuturilor răcoritoare.
Se poate reduce inflamația după o masă, alegând spre consum alimente bogate în molecule bioactive „antiinflamatorii”, cum ar fi polifenolii, care se găsesc în fructe și legume colorate și în alte alimente vegetale.
Potrivit autorilor studiului, rezultatele anterioare din studiul PREDICT au arătat că acea combinație de bacterii care trăiesc în intestine, cunoscută sub numele de microbiom intestinal, este strâns legată de modul în care răspundem la alimente, în special la grăsimi. S-a constatat, de asemenea, că această compoziție a microbiomului este puternic asociată cu nivelurile de GlycA, deschizând astfel drumul spre metode de reducere a inflamației legate de alimente și îmbunătățirea sănătății prin manipularea microbiomului.
Alimente care pot provoca și susține inflamația
Zaharurile adăugate
Devine din ce în ce mai dificil să se evite zaharurile adăugate, deoarece producătorii de alimente adaugă doze mari pentru a îmbunătăți aroma multor produse ambalate. Zahărul este unul dintre alimentele inflamatoare care poate fi regăsit chiar și în produse pe care nu le-ai putea bănui că au zahăr, cum ar fi unele conserve de legume sau de carne. Cercetările arată că un aport prea mare de zahăr adăugat duce la inflamații cronice. Multe persoane consumă mai mult zahăr decât este recomandat, deoarece, pe lângă dulciuri, mai consumă și băuturi răcoritoare sau își îndulcesc ceaiul ori cafeaua.
Corpul nostru nu este conceput pentru a procesa cantități excesive de zahăr adăugat pe parcursul zilei. Insulina încearcă să stocheze excesul de zahăr în celulele de grăsime, ceea ce le face să crească. Cercetările arată că, în timp, acest lucru poate duce la creșterea în greutate sau la rezistența la insulină, care este asociată cu alte afecțiuni metabolice.
Grăsimile trans
Margarina și untura sunt grăsimi trans; acestea cresc nivelul colesterolului rău (LDL) și scad nivelul colesterolului bun (HDL), ceea ce, mai departe, crește riscul de a dezvolta boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet de tip 2. Dacă pe eticheta unui produs scrie că are „uleiuri hidrogenate” sau „uleiuri parțial hidrogenate”, înseamnă că acel produs are grăsimi trans.
Carnea roșie și cea procesată
Carnea procesată este o carne în care s-a adăugat multă sare, în unele cazuri și aditivi, a fost fermentată sau afumată în scopuri de aromă sau conservare. Cercetările arată că atât carnea procesată, cât și cea roșie sunt bogate în grăsimi saturate, ceea ce provoacă inflamații în corp. Consumul regulat de slănină, salamuri, cârnați, crenvurști crește riscul de cancer, boli de inimă și accident vascular cerebral.
Alimentele bogate în Omega 6 (dacă nu există un echilibru cu Omega 3)
Alimentele bogate în acizi grași Omega-6 includ uleiul de floarea-soarelui, uleiul de rapiță, uleiul de porumb, uleiul de arahide. Corpul are nevoie de acești acizi grași pentru creșterea și dezvoltarea normală, însă, dacă în organism este o cantitatea prea mare de Omega-6 și o cantitate insuficientă de Omega-3, se creează un răspuns pro-inflamator și o inflamație consistentă.
Carbohidrații rafinați
Alte alimente inflamatoare sunt pâinea albă și alte alimente din făină albă, orezul alb și cartofii prăjiți. La fel ca zahărul și produsele cu zahăr, și cele de mai sus ajung rapid în fluxul de sânge și cresc glicemia, ducând la un răspuns inflamator.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Oxford Academic - Meal-induced inflammation: postprandial insights from the Personalised REsponses to DIetary Composition Trial (PREDICT) study in 1000 participants
https://academic.oup.com/ajcn/advance-article/doi/10.1093/ajcn/nqab132/6293856
1. Studiul „Meal-induced inflammation: postprandial insights from the Personalised REsponses to DIetary Composition Trial (PREDICT) study in 1000 participants”, apărut în The American Journal of Clinical Nutrition (2021). DOI: 10.1093/ajcn/nqab132, autori: Mohsen Mazidi et al.
Cleveland Clinic - 5 Foods That Can Cause Inflammation
https://health.clevelandclinic.org/5-foods-that-can-cause-inflammation/
Te-ar mai putea interesa și...
