Sedintele de psihoterapie, instrument in tratarea obezitatii

Obezitatea se instalează când o persoană mănâncă prea mult față de cât are nevoie corpul. Afecțiunea se tratează la medicul nutriționist, însă și ședințele de psihoterapie pot fi necesare dacă pacientul mănâncă pe fond emoțional.

Obezitatea este o problemă tot mai des întâlnită la nivel mondial, atât în rândul adulților, cât și al tinerilor și copiilor. Afecțiunea apare din cauza consumului prea mare de calorii, raportat la nevoile organismului pentru activitățile desfășurate zilnic. Atunci când rămân calorii neconsumate, organismul le depozitează sub formă de grăsimi, fapt ce determină acumularea de kilograme în plus.

Însă psihiatrii și psihologii sunt de părere că nu numai faptul că mâncăm prea mult e de vină pentru obezitate, ci și faptul că tot mai mulți dintre noi avem o relație anormală cu mâncarea. Mulți dintre pacienții care suferă de obezitate mănâncă pentru confortul mintal și emoțional, folosind mâncarea pentru a contracara niște probleme cu care se confruntă ori pentru a umple niște goluri sufletești. 

De aceea, oamenii de știință sunt de părere că ședințele de psihoterapie îi pot fi de mare ajutor pacientului care se străduiește să combată obezitatea și să ajungă la un indice de masă corporală sănătos.

De multe ori, persoanele cu kilograme în plus țin diete în repetate rânduri, fără să aibă succes pe termen lung, însă. Aceste nereușite pot avea loc deoarece curele de slăbire se bazează în principal pe ce și cât mănâncă oamenii, nu pe motivele pentru care o fac. Așadar, pacientul obez ar trebui să își concentreze atenția și asupra motivelor pentru care mănâncă prea mult, iar în acest caz vizitele la un cabinet de psihoterapie îi pot fi extrem de utile.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Cum poate fi folosită psihoterapia pentru tratarea obezității?

Obezitatea poate fi considerată ca fiind un simptom al unei probleme, mai mult decât o boală în sine. Obezitatea este caracterizată de un indice de masă corporală prea mare, de excesul țesuturilor adipoase, precum și de riscurile și complicațiile la care este expus pacientul supraponderal.

Terapia cognitiv-comportamentală lucrează cu tiparele de gândire ale pacientului, aducându-le îmbunătățiri, astfel încât acesta să își rezolve mai ușor problemele. În această situație, orele de psihoterapie pot ajuta pacientul cu obezitate să identifice și să își accepte problema cu masa corporală, să își seteze anumite obiective cu privire la greutatea sa, dar și să folosească anumite tehnici care pot face lupta cu kilogramele în plus mai ușoară.

Ca instrument în tratarea obezității, psihologul va face tot posibilul să modifice tiparele de gândire ale pacientului obez, astfel încât acesta să nu mai simtă nevoia să mănânce peste măsură în unele situații precum stresul emoțional puternic, gândurile depresive, plictiseala ori dezamăgirea de diferite naturi.

Ședințele de psihoterapie se pot concentra pe modificări mici și realiste (schimbările dramatice pot funcționa pentru o perioadă scurtă de timp, dar sunt mai puțin susceptibile să ducă la o pierdere de durată în greutate), dar terapeutul  va verifica, în plus, semnele de depresie, deoarece obezitatea și depresia merg adesea mână în mână. Automonitorizarea este, de asemenea, o parte cheie a acestui tip de terapie. Poate fi necesar ca pacientul să țină un jurnal de alimentație și fitness timp de câteva săptămâni sau luni.

La început, ședințele de psihoterapie pot avea loc o dată pe săptămână, după care, în faza de întreținere, pacientul va merge la consiliere o dată la 2 săptămâni sau chiar o dată pe lună. 

Sigur că psihoterapia nu poate fi folosită pe cont propriu pentru combaterea obezității, ci trebuie folosite în paralel acele metode de slăbit recomandate de medic, adică dieta și sportul. Un nutriționist și un antrenor de fitness pot ajuta persoana supraponderală sau cu obezitate să revină la o greutate sănătoasă în cel mai scurt timp posibil, la modul sănătos.

Ce mai trebuie să facă pacientul cu obezitate când vine vorba de psihoterapie?

Terapeutul poate ruga pacientul supraponderal să facă următoarele demersuri pe parcursul terapiei cognitiv-comportamentale, care să contribuie la tratarea obezității:

Stabilirea unor obiective clare

Atunci când decizi să începi lupta cu kilogramele în plus, e bine să îți stabilești obiective clare, pe perioade determinate de timp. Astfel, te asiguri că nu îți pierzi motivația și nu te abați de la plan. Dacă vrei să faci prea multe, prea repede, s-ar putea să te descurajezi și să renunți.

Urmărirea obiceiurilor alimentare

Această urmărire se va face prin ținerea unui jurnal alimentar, astfel încât atât pacientul, cât și psihologul, să observe ce greșeli se fac la capitolul alimentație, dar și în ce momente. Ar fi de ajutor ca pacientul să menționeze, dacă este cazul, când a mâncat excesiv pe fond nervos, din cauza supărării sau a altor sentimente și trăiri.

Modificarea obiceiurilor alimentare nesănătoase

Mâncatul în fața televizorului sau a calculatorului la serviciu, statul toată ziua nemâncat și apoi mâncatul excesiv seara, mâncatul pe fugă, în timp ce mergi de la metrou spre serviciu și alte astfel de obiceiuri cresc riscul de obezitate. Este important să te gândești la programul tău săptămânal și să-ți aranjezi orele de masă în așa fel încât să poți mânca liniștit, calm, fără întreruperi.

Alcătuirea unui plan alimentar

Când nu îți faci un plan legat de ce să mănânci de-a lungul zilei, te poți trezi că apelezi frecvent la alimente pline de calorii, grăsimi, sare și zahăr, cum sunt produsele de patiserie și cele de fast-food. De aceea, în tratarea obezității, medicul îți va da un orar de mese și alimentele pe care urmează să le consumi, astfel încât să te pregătești din timp pentru ce va trebui să mănânci.

Câteva măsuri din planul de slăbire pot fi acestea:

  • Să înveți să mănânci mai încet și să observi când ești sătul.
  • Să folosești mici recompense pentru a te motiva.
  • Să înveți să îți creezi singur planuri de masă hrănitoare, gustoase și cu mai puține calorii.
  • Să fii mai activ din punct de vedere fizic (de exemplu, să ieși zilnic la o plimbare).
  • Să ceri sprijinul familiei și al apropiaților, care să te susțină moral în demersul tău.
  • Să te străduiești să reduci stresul (prin activitate fizică, aromaterapie, întâlniri cu persoane dragi etc.).
  • Să obții un somn mai bun (te poate ajuta să nu mai bei cafea și alcool seara, să mănânci cu cel puțin trei ore înainte de culcare și să nu mai stai cu ochii în telefon seara).

Ce se întâmplă după terapie?

Terapia poate dura mai multe luni, dar chiar și după ce pacientul a ajuns la greutatea dorită, poate fi totuși util să mai meargă din când în când la ședințe de psihoterapie – mai ales dacă observă că începe să se îngrașe din nou. Cât de bine funcționează terapia depinde și de cât de dispus este pacientul să urmeze recomandările: terapeutul îl poate învăța, dar pacientul este cel care trebuie să își schimbe obiceiurile de viață.

E bine de reținut că pierderea în greutate necesită multă muncă și timp, însă a face mici schimbări sănătoase în stilul de viață poate avea efecte benefice pe termen lung. Poate fi dificil pentru multe persoane să facă aceste schimbări, dar beneficiile pentru forma fizică și cea psihică vor fi vizibile și perceptibile. Menținerea greutății obținute este la fel de importantă ca și pierderea kilogramelor în plus. 

Uneori, în ciuda alimentației potrivite, a activității fizice și a psihoterapiei, pacientul cu obezitate nu reușește să slăbească și atunci medicul poate recomanda unele medicamente pentru obezitate. Mecanismele acestor medicamente pentru slăbit includ reducerea aportului de energie sau creșterea consumului de energie și a senzației de sațietate precum și scăderea senzației de foame sau reducerea absorbției de calorii. 

Medicamentele aprobate în prezent pentru tratarea obezității nu sunt foarte multe și există diferențe între SUA și Europa. Cele aprobate de Agenția Europeană a Medicamentelor sunt orlistatul, liraglutida, semaglutida și combinația naltrexonă/bupropionă. Acestea, însă, pot avea reacții adverse precum dureri de cap, greață, vărsături, diaree sau constipație și dureri abdominale, și vin cu unele avertizări (nu pot fi luate chiar de orice persoană). Medicii vor calcula atent beneficiile și riscurile și le vor discuta cu pacienții înainte de a recomanda astfel de medicamente.

Ca o concluzie, obezitatea este o problemă din ce în ce mai des întâlnită, care crește riscul de afecțiuni cardiovasculare, precum și pe cel de deces prematur. Este important ca problemele cu greutatea să fie detectate și tratate cât mai devreme, astfel încât persoanele afectate de supragreutate să elimine kilogramele în exces și să nu ajungă la obezitate, dar și să reducă riscurile pentru sănătate la care le expun kilogramele în plus.

Pe lângă recomandările unui nutriționist și ale unui antrenor de fitness, în unele cazuri poate fi nevoie și de ședințe de psihoterapie în tratarea obezității, pentru a învăța pacientul să se raporteze corect la mâncare și să își seteze o serie de obiceiuri sănătoase pe care să le urmeze pe termen lung – atât pentru a slăbi, cât și pentru a nu mai recupera apoi kilogramele pierdute.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Johns Hopkins Medicine - Intensive Behavioral Therapy for Obesity 
https://www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/intensive-behavioral-therapy-for-obesity
BMC - Personalized cognitive-behavioural therapy for obesity (CBT-OB): theory, strategies and procedures
https://bpsmedicine.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13030-020-00177-9
Studiul „Personalized cognitive-behavioural therapy for obesity (CBT-OB): theory, strategies and procedures”, apărut în BioPsychoSocial Med 14, 5 (2020). https://doi.org/10.1186/s13030-020-00177-9, Dalle Grave, R., Sartirana, M. & Calugi, S. 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0