Infarctul la fumători ar putea fi prezis din timp (studiu)

Markerul de inflamație Interleukina-6 (IL-6) ar putea prezice infarctul miocardic la fumători cu câțiva ani înainte, potrivit unei cercetări realizate la universitatea suedeză Örebro.

Boala cardiovasculară este în prezent cea mai frecventă cauză de deces din lume, reprezentând aproape unul din trei decese. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), peste 17 milioane de oameni mor în fiecare an ca urmare a bolilor cardiovasculare, accidentul vascular cerebral și infarctul miocardic cauzând cele mai multe decese. 

Există o serie de factori cunoscuți care cresc riscul de boli cardiovasculare, cum ar fi sexul masculin, vârsta înaintată, diabetul, hipertensiunea arterială, fumatul și excesul de greutate. În multe cazuri, acești factori nu afectează inima direct, ci au un impact indirect în mai multe moduri.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Pentru a vedea dacă riscul de infarct ar putea fi prezis din timp, oamenii de știință de la Universitatea Örebro au studiat o componentă mică și anume markerul de inflamație Interleukina-6 dintr-o serie extinsă de probe de sânge, colectate de la voluntari începând cu mijlocul anilor 1980 și stocate la o temperatură de - 80° C. Cercetătorii au reușit să urmărească aceste persoane de-a lungul timpului pentru a vedea dacă dezvoltă diferite tipuri de boli, concentrându-se în special asupra afecțiunilor cardiovasculare. 

Markerul de inflamație Interleukina-6, indicator al infarctului la fumători?

În acest studiu¹, eșantioane de la aproape 300 de persoane care mai târziu în viață au suferit un atac de cord sau un infarct miocardic au fost comparate cu un grup de control la fel de mare. S-a dovedit că nivelurile biomarkerului IL-6 erau mari deja cu câțiva ani înainte de infarct (la unii, un nivel crescut al biomarkerului a fost detectat cu până la șapte ani înainte ca aceștia să fie bolnavi). Potrivit oamenilor de știință, acest biomarker ar putea prezice viitorului sănătății cardiovasculare al unei persoane. 

IL-6 face parte din sistemul imunitar al organismului și se produce ori de câte ori există inflamație acută sau cronică. Este, de exemplu, unul dintre elementele care provoacă febră. Însă IL-6 afectează și alte funcții corporale și are atât o parte bună, cât și una nocivă.
În studiul de față, cercetătorii au măsurat nivelurile de IL-6 din sânge. Concentrându-se doar pe funcția sa inflamatorie, oamenii de știință au reușit să demonstreze că pentru două grupuri majore de risc, IL-6 este adesea cheia apariției atacurilor de cord. Pentru fumători și persoanele cu tensiune arterială crescută, stilul lor de viață nu este întotdeauna cauza directă a infarctului. În schimb, acest eveniment este cauzat de reacția organismului în moduri diferite la fumat sau la tensiunea arterială crescută.

Mai precis, studiul indică faptul că nivelurile de IL-6 inflamatorii cresc atunci când sunt implicate fumatul sau hipertensiunea arterială. Prin urmare, elementul inflamator al IL-6 funcționează ca o punte, ducând la atacul de cord. Astfel, apare întrebarea dacă pacienții, prin schimbarea stilului de viață, pot reduce riscul de a suferi un atac de cord. Prin monitorizarea pacienților pentru scăderea tensiunii arteriale sau renunțarea la fumat, va fi posibil ca medicii să vadă dacă nivelurile nflamatorii ale Interleukinei-6 scad.

Studiul oferă, de asemenea, o nouă înțelegere a mecanismelor implicate atunci când factorii de risc obișnuiți, cum ar fi fumatul și hipertensiunea arterială, duc la un atac de cord. Aceste cunoștințe sunt importante pentru tratamentul și prevenirea bolilor în viitor.

Nivelurile crescute de IL-6 inflamator reprezintă doar o parte a explicației cu privire la motivul pentru care cei incluși în studiu s-au îmbolnăvit. Pentru a obține imaginea completă, multe alte legături ar trebui, de asemenea, investigate. Acestea fiind spuse, prezența nivelurile crescute ale biomarker-ului Interleukină-6 reprezintă între 15 și 30% din riscul de atac de cord la fumători sau la persoanele cu tensiune arterială mare.

Până în prezent, nu există medicamente aprobate care să blocheze în mod specific efectele inflamatorii ale IL-6, dar sunt în curs studii clinice legate de mai multe boli. Concentrarea pe reducerea exclusivă a caracteristicilor inflamatorii ale IL-6 ar putea scădea inflamația fără ca alte funcții importante din organism să fie afectate. Acest lucru înseamnă, concluzionează cercetătorii, că efectele secundare grave ale eventualelor medicamente pot fi evitate.

Care sunt riscurile pentru sănătate ale fumatului?

Fumatul crește riscul de a dezvolta mai mult de 50 de afecțiuni grave; unele pot fi fatale, altele pot provoca daune ireversibile pe termen lung pentru sănătate. O persoană se poate îmbolnăvi din cauza fumului de țigară și dacă fumează activ, dar și dacă este expusă fumatului pasiv.

Fumatul cauzează aproximativ 7 din 10 cazuri de cancer pulmonar (70%) și poate duce la dezvoltarea multor altor tipuri de cancer: oral, de gât, de esofag, de laringe, de vezică urinară, de intestin, de col uterin, de rinichi, de ficat, de stomac și de pancreas. 

Astfel, acest viciu afectează plămânii, ducând la afecțiuni precum bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) sau pneumonia, poate agrava sau prelungi simptomele afecțiunilor respiratorii, cum ar fi astmul bronșic sau infecțiile tractului respirator, cum ar fi răceala obișnuită.

Fumatul afectează inima și circulația sângelui, crescând riscul de a dezvolta afecțiuni precum boala coronariană, infarctul, accidentul vascular cerebral, boala vasculară periferică, boala cerebrovasculară. De asemenea, fumatul poate reduce fertilitatea atât a bărbaților, cât și a femeilor, iar în cazul bărbaților poate provoca și impotență,  deoarece limitează alimentarea cu sânge a penisului.

Respirarea fumului de țigară de la alte persoane, cunoscută și sub numele de fumat pasiv, crește riscul de a suferi de aceleași boli ca și fumătorii. De exemplu, dacă o persoană nu a fumat niciodată, dar partenerul de viață fumează, riscul persoanei nefumătoare de a dezvolta cancer pulmonar crește cu aproximativ un sfert.

Bebelușii și copiii sunt deosebit de vulnerabili la efectele fumatului pasiv. Un copil expus la fumul de țigară are un risc crescut de a dezvolta infecții toracice, meningită, tuse persistentă și, dacă suferă de astm, simptomele se vor agrava. Fumul de țigară este unul dintre cei mai mari factori de risc pentru sindromul de moarte subită a sugarului. E indicat ca părinții să nu fumeze în preajma copiilor și să nu fumeze nici în mașină sau în casă, deoarece toxinele se infiltrează în suprafețe (pereți, mobilă, tapițerie, jucării etc.).

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Arteriosclerosis, Thrombosis, and Vascular Biology - IL-6 as a Mediator of the Association Between Traditional Risk Factors and Future Myocardial Infarction
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/ATVBAHA.120.315793
1. Studiul „IL-6 as a Mediator of the Association Between Traditional Risk Factors and Future Myocardial Infarction”, apărut în Arteriosclerosis, Thrombosis, and Vascular Biology (2021). DOI: 10.1161/ATVBAHA.120.315793, autori: Mulugeta M. Zegeye et al.
NHS - What are the health risks of smoking? 
https://www.nhs.uk/common-health-questions/lifestyle/what-are-the-health-risks-of-smoking/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0